544 matches
-
frate-săi cu o mână de gât și cu alta de brațul stâng (...) cu o putere covârșitoare“, îl trântește la pământ și, punându-i genunchiul îl piept, îi zice, râzând „ca un nebun“ și scrâșnind din dinți: „- Gândeai c-am murit, neică?“. Atunci când „nebunul a voit să-l sugrume“, hangiul, „smintit și el de frica morții“, și-a adunat puterile, l-a îmbrâncit pe ocnaș pe ușă și acesta „a pierit în întunericul nopții“. Înspăimântat, „tremurând din toate încheieturile și făcându-și
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
i se păru că aude „un cântec de trâmbițe ... militari desigur“. Ieșind afară, Stavrache „rămâne ca trăsnit“, recunoscând în căpitanul care conducea campania pe fratele mort, care scoase ușa din țâțâni și, „râzând cu hohot“, strigă: „- Gândeai c-am murit, neică?“ Apoi, căpitanul alergă să-l prindă pe hangiu, care, speriat, „se-ndârjește și-l strânge de gât, îl strânge din ce în ce mai tare“, iar chipul militarului se lumina din ce în ce mai mult, râdea zgomotos și vesel, întrebându-l: „Gândeai c-am murit, neică?“ Uitându
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
murit, neică?“ Apoi, căpitanul alergă să-l prindă pe hangiu, care, speriat, „se-ndârjește și-l strânge de gât, îl strânge din ce în ce mai tare“, iar chipul militarului se lumina din ce în ce mai mult, râdea zgomotos și vesel, întrebându-l: „Gândeai c-am murit, neică?“ Uitându-se țintă la frate-său, popa Iancu dădu comanda de plecare, „trâmbițele sunară, soldații își ridicară armele și, urmată de obștea satului, compania plecă, având în frunte pe căpitanul al cărui râs acoperea cântecul trâmbițelor și zgomotul mulțimii.“ Dimineața
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
de pârliți! De mici vă-nvățați la furat, fire-ați ai dracului!“. Vremea de afară și gândurile tulburi ale eroului constituie un tablou naturalist sugestiv pentru evoluția obsesiilor, iar vedeniile, halucinațiile chinuitoare, marcate de obsedanta întrebare „Gândeai c-am murit, neică?“, învălmășeala de obsesii provoacă treceri de la realitate la vis, cele două planuri se confundă, sugerând astfel degradarea psihică progresivă a lui Stavrache. Punctul culminant este reprezentat de momentul întâlnirii reale dintre cei doi frați. Deși afară "viscolul urla", Stavrache aude
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
în curtea hanului, iar călătorii intrară la căldură. Când Stavrache veni cu mâncarea, unul dintre cei doi bărbați se culcase în pat, cu spatele la el și hangiul se aplecă peste omul de pe pat, care-i răspunse: „Cum să nu te cunosc, neică Stavrache, dacă suntem frați buni?“ Ajuns la capătul încordării psihice, hangiul se clătină puternic, de parcă „tot viforul care urla în noaptea grozavă“ ar fi năpădit dintr-o dată peste el, „deschise gura mare să spună ceva, dar gură fără să scoată
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
cele-nalte, :i ne lasă gazda-n casă, La Vitleem colo-n jos, Plugușorul). Muzică corala populară: - Cântece populare din Oltenia, prelucrări pentru voce și pian, București, 1939, 20 p.; - Coruri, București, Editura Muzicală, 1968 (îi aparțin cunoscute prelucrări: Maria neichii Mărie, Alunelul oltenesc, Pitulice, muta-ti cuibul, La Cozia pe Olt - poem pentru cor bărbătesc și declamator, Colea-n vale-ntre izvoare etc., etc.).
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
și marine reușite, realizate în zona porturilor române (Mișcare în port) se prezenta cu mai puțin noroc în peisajele surprinse pe riviera italiană sau în Balcic, atunci când tindea să imite stilul expresionist-fauv al marilor virtuozi ai penelului. Puținele sale portrete (Neica Iacob din Rusova, Portret de bătrână) dovedesc posibilități neexploatate din cauza nesiguranței izvorâte din pregătirea artistică precară a autorului. Timișoara a atras talentele dornice să se afirme, iar latura mai prozaică a marelui oraș a oferit posibilitate de existență pentru artiști
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
Stănescu a încercat să împrumute lucrărilor populare clasice o statură „simfonică” nouă. Modifică mai multe melodii pentru a suna altfel jocul timbrelor, dialogurile între partidele orchestrale, momentele de solo-uri alternate cu cele de ansamblu ("Hora Șapte scări", "Ceasornicul", "Anicuța neichii dragă", "Căruța poștei", "Suita de melodii ardelenești", "Brâul", "Ciuleandra", "Fedeleșul", "Mugur, mugurel"). Susține numeroase turnee în Cehoslovacia, Polonia, URSS, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Irak, Siria, Austria, Iugoslavia, China, Anglia, RPD Coreeană, Elveția, Finlanda, Albania, India, Egipt, SUA, Italia, RD Germană, Franța
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
mai cunoscută peliculă dedicată aniversării capitalei este scurt-metrajul "Mic album muzical", regizat de Traian Fericeanu și turnat în iulie 1958. Muzica care acompaniază imaginile aparține compozitorilor Temistocle Popa și Gherase Dendrino; în film, cântăreața Maria Tănase interpretează trei piese: „Badea neichii, București”, „În Târgul Moșilor” și „Mărioară de la Gorj”. Au rămas celebre imaginile din segmentul „În Târgul Moșilor”, cu parcul de distracții aglomerat în lumina amiezei, cu leagănele și tiribomba. Alte filme despre București realizate în 1959 sunt documentarele "Aici București
Cea de-a 500-a aniversare a atestării documentare a Bucureștiului () [Corola-website/Science/317232_a_318561]
-
Ionel Budișteanu) „un ciocan” viguros, ferm și sigur pe armoniile și ritmurile date. În 1950 interpretează, sub conducerea dirijorului Sergiu Comissiona, " Fantezia concertantă pentru țambal și orchestră" a compozitorului Florin Comișel.. În 1970 își prezintă propriile variațiuni pe tema "Anicuța neichii dragă", în orchestrația lui Constantin Arvinte și sub conducerea dirijorului Victor Predescu, la premiera spectacolului "Pe aripile rapsodiei", oferit publicului de către noul înființat ansamblu „Rapsodia Română”.. În perioada 1970-1975 colaborează cu orchestrele „Rapsodia Română” și Radio, conduse de importanți dirijori
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
nostru steag de Ciprian Porumbescu, Voința neamului de Ion Danielescu, Închinare eroilor de Mircea Neagu, Sara pe Deal de Vasile Popovici, Trandafir de la răzoare de Sabin Drăgoi, Mândra mea cu părul galben de Ghe. Cucu, Privighetoarea de M. Bartholdy, Maria neichii Marie de D.D. Stancu, Hora cu strigături de N. Lungu, Merișor cu mere coapte și Iac-așa de S. Niculescu, E toată țara-n sărbătoare de I. Chirescu, Patrie pământ de aur de Gh. Bazaban, Morarul de D. Kiriac, Înflorești
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
de folclor de la vechii lăutari autentici din Argeș. Primele imprimări la radio le face împreună cu orchestra „Doina Argeșului”, melodii ce rămân în Fonoteca de Aur a Radioului printre care: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești păn’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene” etc. Între anii 1960-1962 se stabilește în București fiind angajata Teatrului „Ion Vasilescu”, urmează apoi la „Doina Olteniei” din Craiova și „Flacăra Prahovei” din Ploiești. De-a lungul carierei sale a colaborat
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
îmbogățește repertoriul cu nenumărate perle ale folclorului argeșean fiind preluate și cântate de generații întregi. Amintim numai câteva din melodiile culese și lansate de artistă care dăinuie și astăzi în memoria ascultătorilor: „Sus la munte la Muscel”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene”, „Măi neicuță de pe Olt”, „Din Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Măi neicuță Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuță din Călinești” etc. Mai târziu a abordat și romanța și cântecul
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
adunat folclor din zona ei natală, romanțe și cântece de voie bună. Dintre cele mai apreciate se pot enumera câteva titluri ce conțin muzică populară: „Sus la munte la Muscel”, „Argeșene, argeșene”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Dacă nu e neică, geaba”, „Dacă-ar crește-n iarbă, dorul”, „Cântece de nuntă”, „Muzică populară” (cu Paraschiv Oprea la Electrecord). Un deosebit impact la public le-au avut romanțele și cântecele de petrecere: „Într-o crâșmă uiți de toate”, „Cântece de voie bună
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
fi relevat însușirile remarcabile ale acestui încornorat viclean și naiv totodată, ramolit și bornat, dacă e să ne luăm după tradiția critică. [...] S-a accentuat prea des pe credulitatea omului. Nu destul pe noblețea lui sufletească. Admirabil în toate împrejurările, neica Zaharia e tactician, diplomat și iute în decizii"”. Există și aici [în" D’ale carnavalului"] o scrisoare pierdută, confirmând teza lui Gelu Negrea despre înscrisurile de toate felurile care pun în mișcare acțiunea pieselor și a unor proze..." (Nicolae Manolescu
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
-o pe Ioana Piper cântând, invitând-o apoi în anul 1930 la București pentru înregistrări. Ea a stat în capitală timp de 8 zile la Hotelul „Avram Iancu“ și a cântat melodiile gorjenești: „Șapte săptămâni din post”, „Și-a plecat neica de luni”, „Furnica de e furnică”, „I-auzi neică pupejoara” precum și baladele „Gheorghe, Gheorghe”, „La nuntă la Vijulan” sau „Cântecul lui Zbângă”. La venirea în Gorj a primului ministru Gheorghe Tătărăscu, acesta a ascultat-o cu admirație cântând la Poiana-Rovinari
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
anul 1930 la București pentru înregistrări. Ea a stat în capitală timp de 8 zile la Hotelul „Avram Iancu“ și a cântat melodiile gorjenești: „Șapte săptămâni din post”, „Și-a plecat neica de luni”, „Furnica de e furnică”, „I-auzi neică pupejoara” precum și baladele „Gheorghe, Gheorghe”, „La nuntă la Vijulan” sau „Cântecul lui Zbângă”. La venirea în Gorj a primului ministru Gheorghe Tătărăscu, acesta a ascultat-o cu admirație cântând la Poiana-Rovinari. Din cântecele și stilul interpretativ al Ioanei Piper a
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
instabile, întinderea depășește octava, ornamentația este bogată, iar ritmul organizat. Formulele introductive, îndeosebi cântate pe interjecții, unele formule interioare și formulele finale sunt de lungimi mult mai mari decât în doinele propriu-zise. Cântarea lor, adesea, este însoțită de interjecții ca „neică”, „țață”, „dadă”, „puică” sau „lele” dând un farmec aparte melodiei. Cântecele de dragoste se execută cu predilecție în cursul banchetului nupțial. Versurile sunt de un erotism intens, sublime și carnale. În timpul interpretării, lăutarii aleg câteva dintre ele, le acomodează și
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
însă, că vă e tare indigest ca oamenii să nu vă cunoască și recunoască pe dumneavoastră, așa că îmi permit să îmi țip dezamăgirea în acest spațiu, tocmai pentru că eu știu cine sunteți. Iată faptele care determină neobrăzarea aceasta, ca un neica nimeni, așa cum sunt eu, să vă scrie: zilele acestea, aflându-vă prin Ardeal, ați intrat într-o librărie, de unde ați cumpărat niște cărți. Multe cărți, ca să rămân fidelă adevărului. Cărți care valorau câteva sute de lei. Erați bronzat, mai slab
SCANDAL URIAȘ. O angajată a unei librării a demisionat din cauza lui Andrei Pleșu by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101912_a_103204]