2,318 matches
-
intervenirii situațiilor speciale reglementate în această normă (delegare, detașare, concedii, zile libere etc.), aspect care rezultă cu claritate din utilizarea, de către legiuitor, a verbului la timpul trecut. ... 66. Ca urmare, instanța de contencios administrativ a reținut, drept cauză de nelegalitate a prevederilor pct. 26.1 din Ordinul ministrului justiției nr. 399/C/2007, încălcarea principiului ierarhiei actelor normative, conform art. 4 alin. (3) și art. 81 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu
DECIZIA nr. 46 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272370]
-
dată în temeiul efectului obligatoriu al Deciziei nr. 6.696 din 10 decembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și reținându-se autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunile tranșate prin aceasta: nelegalitatea excluderii, prin pct. 26.1 al Ordinului ministrului justiției nr. 399/C/2007, din cuantumul indemnizațiilor pentru situațiile prevăzute de text, a sporurilor cu caracter permanent, precum și interpretarea dată sintagmei „drepturi bănești avute, (...), potrivit legii“, din cuprinsul art. 38 alin. (1) din
DECIZIA nr. 46 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272370]
-
României, republicată, și al art. 3, 4 , 6 și art. 71 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare. Totodată, nu pot fi reținute elemente de nelegalitate ale hotărârii de Guvern invocate sau eventuale împrejurări de natură a crea o îndoială asupra legalității, veridicității și autenticității acestui act administrativ. Legalitatea actului administrativ impune respectarea anumitor cerințe: • actele să fie adoptate sau emise de către autoritățile competente din
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
respectate în cauză, hotărârea fiind emisă în deplină concordanță cu prevederile Legii nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare. Susținerile părților reclamante privind vătămarea unor drepturi recunoscute de lege prin adoptarea actului administrativ contestat sunt nefondate și nu pot demonstra nelegalitatea acesteia. Totodată, reclamanții susțin că Hotărârea Guvernului nr. 1.183/2021 încalcă grav drepturile fundamentale garantate de Constituție și tratatele internaționale privind egalitatea în drepturi, dreptul la gândire, dreptul la libertatea conștiinței și de religie. În acest sens, pârâtul precizează că toate
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
pe durata stării de alertă, în temeiul Legii nr. 55/2020, asigurarea unui acces la justiție efectiv, în sensul mai sus reținut, s-ar realiza doar în măsura în care hotărârea pronunțată de instanța de judecată ar determina, odată cu constatarea nelegalității actului administrativ atacat, înlăturarea efectelor acestuia și a consecințelor sale. Or, aceste efecte ale hotărârii judecătorești nu ar putea fi obținute decât în măsura în care pronunțarea acesteia ar avea loc în termenul de aplicabilitate al acestor acte administrative, care
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
Articolul 4.3.A(5) . "Eveniment de Rambursare Anticipată care poate face obiectul unei Compensații" înseamnă un Eveniment de Rambursare Anticipată, altul decât cel specificat la paragrafele 4.3.A(3) (Eveniment de rambursare anticipată a unei finanțări non-BEI) sau 4.3.A.(5) (Eveniment de nelegalitate). "Revizuirea/Conversia dobânzii" înseamnă determinarea unor noi condiții financiare referitoare la rata dobânzii, mai exact aceeași bază a ratei dobânzii ("revizuire") sau o bază diferită a ratei dobânzii ("conversie") care poate fi oferită pentru perioada rămasă a unei Tranșe sau până
CONTRACT DE FINANȚARE din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271676]
-
mai favorabilă a produs efecte imediate. Această evaluare a intrat în autoritatea de lucru judecat, chiar dacă ulterior rămânerii definitive a hotărârii au survenit modificări legislative sau jurisprudențiale care sunt de natură să învedereze caracterul eronat al analizei. Netemeinicia sau nelegalitatea soluției instanței de apel va putea fi contestată numai prin intermediul căilor extraordinare de atac prevăzute de lege și în condițiile restrictive stipulate de legiuitor. ... 123. Referitor la sesizarea care vizează chestiunea de drept invocată de Curtea de Apel Cluj
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
Deși reclamantele aveau obligația de a-și motiva cererea de suspendare strict în raport cu condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, totuși nu se face dovada existenței cazului bine justificat, întreaga argumentare privind, în realitate, fondul litigiului. Susținerile reclamantelor privind nelegalitatea art. 6 pct. 1 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2020 nu pot fi primite la soluționarea cererii de suspendare, sub pretextul că se tinde la înfățișarea cazului bine justificat, întrucât până la anularea sa actul administrativ se
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
al actului administrativ. În jurisprudența sa constantă, Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți a reținut că, pentru conturarea cazului temeinic justificat care să impună suspendarea unui act administrativ, instanța nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăși cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să își limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt și/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
legale declarate neconstituționale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ. În speța dedusă judecății, la o cercetare sumară a hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020, nu pot fi reținute elemente de vădită nelegalitate sau împrejurări de natură a crea o îndoială asupra legalității, veridicității și autenticității actelor administrative atacate. Legalitatea actului administrativ impune respectarea anumitor cerințe: – actele să fie adoptate sau emise de către autoritățile competente din punct de vedere material/teritorial și în
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
nu îl constituie legalitatea prelungirii stării de alertă, ci legalitatea măsurilor concrete adoptate de pârât în sectorul de activitate în care reclamanții își desfășoară activitatea, astfel cum sunt indicate în concret în petitele acțiunii în contencios administrativ. Primul aspect de nelegalitate invocat de către reclamanți, sub denumirea generică de neconstituționalitatea restrângerilor, vizează încălcarea de către pârât a dispozițiilor art. 53 din Constituție, respectiv faptul că restricționarea activității lor economice s-a realizat prin acte administrative inferioare legii, contrar normei constituționale precitate
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
lit. f) din Legea nr. 55/2020, ca măsură aplicabilă în combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2, legea fiind emisă tocmai în respectarea cerințelor impuse de art. 53 din Constituția României, cu un domeniu de aplicare clar definit în preambulul său. Motivul de nelegalitate invocat de către reclamanți este vădit neîntemeiat, raționamentul juridic expus fiind în contradicție cu mecanismul constituțional de legiferare și punere în executare a legii, astfel cum a fost explicitat anterior. Cel de al doilea motiv de nelegalitate invocat de către
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
său. Motivul de nelegalitate invocat de către reclamanți este vădit neîntemeiat, raționamentul juridic expus fiind în contradicție cu mecanismul constituțional de legiferare și punere în executare a legii, astfel cum a fost explicitat anterior. Cel de al doilea motiv de nelegalitate invocat de către reclamanți vizează nemotivarea actelor administrative contestate, chestiune invocată strict cu referire la preambulul și conținutul hotărârilor de Guvern, în care nu se regăsesc referiri la factorii de risc în răspândirea virusului SARS-CoV-2 și la ierarhizarea acestora. De
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
actelor cu caracter normativ respectă o anumită procedură, prealabilă adoptării/emiterii actului, nefiind o cerință intrinsecă precum în cazul actului administrativ individual, în raport cu ale cărui exigențe și-au fundamentat reclamanții criticile. Pe cale de consecință, nici acest motiv de nelegalitate nu este întemeiat. Cel de al treilea motiv de nelegalitate invocat de către reclamanți în legătură cu restrângerea activității lor economice vizează caracterul necesar, proporțional și nediscriminatoriu al acestor măsuri de restrângere, reglementate prin art. 6 pct. 1, 2 , 3
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
actului, nefiind o cerință intrinsecă precum în cazul actului administrativ individual, în raport cu ale cărui exigențe și-au fundamentat reclamanții criticile. Pe cale de consecință, nici acest motiv de nelegalitate nu este întemeiat. Cel de al treilea motiv de nelegalitate invocat de către reclamanți în legătură cu restrângerea activității lor economice vizează caracterul necesar, proporțional și nediscriminatoriu al acestor măsuri de restrângere, reglementate prin art. 6 pct. 1, 2 , 3 din anexa nr. 3 la HG nr. 856/2020, art. 6
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
contribuabil. Prin urmare, atât art. 6 din anexa la Ordinul nr. 239/2019, cât și nota din cuprinsul ordinelor comune sunt dispoziții nelegale, încalcă principiul unicității reglementării și pe cel al evitării paralelismelor, iar prin revocarea sa poate fi îndreptată această nelegalitate. În continuare, reclamanta a formulat critici de nelegalitate privind Ordinul nr. 239/2019. Astfel, în existența reglementării/nulitatea reglementării, Ordinul nr. 239/2019 este un act normativ care nu este publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Începând cu 22.07.2019, reglementările Codului
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
la Ordinul nr. 239/2019, cât și nota din cuprinsul ordinelor comune sunt dispoziții nelegale, încalcă principiul unicității reglementării și pe cel al evitării paralelismelor, iar prin revocarea sa poate fi îndreptată această nelegalitate. În continuare, reclamanta a formulat critici de nelegalitate privind Ordinul nr. 239/2019. Astfel, în existența reglementării/nulitatea reglementării, Ordinul nr. 239/2019 este un act normativ care nu este publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Începând cu 22.07.2019, reglementările Codului fiscal de la art. 60 pct. 5 (referitoare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
cerința privind calitatea dreptului prevăzută în Convenție (Cauza Serkov c. Ucrainei). În aceste condiții, art. 6 din anexa la Ordinul nr. 239/2019 este nelegal, motiv pentru care reclamanta solicită anularea acestuia. La pct. 4 din acțiune, reclamanta formulează critici de nelegalitate privind ordinele comune ministeriale nr. 1.942/979/819/2020 și nr. 2.814/1.536/1.806/2020. În prealabil, reclamanta precizează că deoarece nota adoptată atât în ordinul comun nr. 1.942/979/819/2020, cât și în ordinul comun nr. 2.814/1.536/1.806/2020 este identică, criticile sale sunt comune pentru toate ordinele contestate
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
prezentată în anexă. “ Pe fondul cauzei, în ipoteza în care se înlătură excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în legătură cu petitul 4 și 5, pârâtul precizează următoarele: La adresa actelor administrative cu caracter normativ s-au adus critici de nelegalitate nefondate, fără să se țină cont de aplicabilitatea și destinatarii lor. Astfel s-a considerat oportun ca MMPS să intervină alături de MS și MFP la elaborarea unor proiecte de ordin comun. Raportat la oportunitatea modificării formularului de declarație 112
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
potrivit normelor care le ordonă, cu referire și la art. 4 din H.G. nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, astfel că solicită admiterea acesteia. Pe fondul cauzei, pârâtul arată că din cererea de chemare în judecată nu reiese nelegalitatea Ordinului nr. 2.814/1.536/1.806/2020 și Ordinului nr. 1.942/979/819/2020. Pârâtul învederează că Ordinul comun nr. 1.942/979/819/2020, precum și Ordinul comun nr. 2.814/1.536/1.806/2020 sunt date în conformitate cu Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și cu dispozițiile
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate cuprinde atât informații privind obligațiile fiscale ale contribuabililor, cât și informații necesare stabilirii prestațiilor sociale potrivit legislației specifice acordate de C.N.P.P., C.N.A.S., A.N.O.F.M. și A.N.P.I.S. Astfel, reclamanta a adus critici de nelegalitate nefondate, fără să țină cont de aplicabilitatea și destinatarii săi. Raportat la oportunitatea modificării formularului de declarație 112, elaborarea actelor administrative cu caracter normativ a fost determinată de lege și celelalte acte normative ca urmare a modificărilor legislative adoptate de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
o hotărâre judecătorească favorabilă care ar fi pronunțată în acest dosar va valida implicit critica sa din litigiul împotriva deciziei de soluționare și a actelor fiscale. Precizează reclamanta că în cadrul litigiului împotriva actelor fiscale nu putem formula excepție de nelegalitate a ordinelor contestate aici, conform art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Nota contestată din cuprinsul ordinelor indicate mai sus a avut și are efect deoarece se adaugă/modifică nepermis cerințele de acordare a facilităților fiscale în domeniul construcțiilor, cerințe
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
echipa de inspecție fiscală să stabilească obligații fiscale suplimentare în sarcina reclamantei în cuantum total de 1.215.471 lei, iar baza impozabilă stabilită suplimentar să fie în cuantum de 15.908.564 lei. Așadar, reclamanta consideră că justifică un interes legitim privind constatarea nelegalității notei din cuprinsul ordinelor indicate, având în vedere că prin abrogarea ordinelor nr. 1.942/979/819/2020 nu s-au înlăturat și consecințele juridice ce s-au produs asupra situației fiscale a reclamantei pe perioada cât acestea au fost în vigoare, iar în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
calcul al cifrei de afaceri, calcul criticat de către reclamantă și în privința căruia reclamanta susține că îi produce o vătămare. În acest context, controlul de legalitate nu este rămas fără obiect, reclamanta justificând un interes legitim privat în constatarea nelegalității dispozițiilor menționate anterior. În privința reclamantei a fost emisă decizia de impunere nr. F-CJ 493/2021 (f. 80, vol. I). Cele două ordine sunt menționate în actul fiscal de impunere, după cum rezultă din conținutul acestuia (pag. 1 din decizia
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
actelor de urmărire penală. ... 16. S-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpații mai sus menționați. ... 17. Astfel cum rezultă din încheierea pronunțată, inculpații trimiși în judecată au formulat o serie de cereri și excepții prin care au invocat nelegalitatea sesizării instanței, nelegalitatea administrării probelor și a efectuării unor acte de urmărire penală. Dintre aceștia, inculpații R.U.C. și B.A.-M. au formulat cereri prin care au solicitat să se constate nelegalitatea percheziției informatice efectuate asupra telefoanelor mobile ridicate de la aceștia
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]