8,065 matches
-
un intelectual bine informat și, deopotrivă, inventator de idei. Dar numai pentru a-i depista izvoarele într-o lungă listă de autori, dintre care unii fuseseră, dimpotrivă, ținta criticilor sale. Noțiunile de viață, trăire, experiență, structură ar veni de la Dilthey, neliniștea, tragismul vieții, iraționalismul de la Kierkegaard, Heidegger și Șestov, ideea de destin de la Spengler și Keyserling, raționalismul mistic de la Massis, preocuparea pentru filozofia religiei de la Dilthey și neotomism, ortodoxismul de la Berdiaev, altoit însă cu catolicismul lui Massis și cu idei din
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în aceste cursuri, se vor găsi - numai uneori cu referințe explicite - idei sau teme ce se pot regăsi în gândirea altor filozofi. Ceea ce importă este numai organicitatea integrării lor în mersul gândirii sale proprii, felul în care fac bloc cu neliniștile sale vii, izvorând și alinându-se din ele.“ Monografia pe care i-o consacră Mircea Vulcănescu, chiar în acei ani, și care aborda chestiuni dintre cele mai delicate, ignoră cu totul acuzațiile de împrumut nemărturisit, ceea ce arată că, la acea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Mihu o făcea tot timpul. Cel puțin cu mine. Lângă el am învățat că fără aceste gesturi simple, născute din adâncul sufletului, nu ar exista de fapt ...iubirea. XXV. 25 ianuarie Astăzi m-am trezit cu un puternic sentiment de neliniște. De fapt, starea asta mă stăpânește de câteva zile, de când Mihu nu mi-a mai răspuns la telefon. De obicei, dacă nu se află în preajmă pe moment, revine el cu un apel, tocmai pentru a nu-mi face eu
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
gol. CIORAN Cioran e o inteligență pură. Păi, pentru ca să te fâțâi ca el prin Paris, trebuie să ai inteligență. Că acolo inteligență este! Are o singură trăsătură inadmisibilă în ființa lui: e neconsolator. Eu m-aș întâlni cu Cioran în neliniștile mele, care seamănă cu ale lui, iar el s-ar întâlni cu misticismul meu în lirismul lui. În ce privește cearta lui cu Divinitatea, eu sper ca Cioran să nu moară aici unde s-a născut, cum a murit Kant. Eu pe
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
unde s-a născut, cum a murit Kant. Eu pe Cioran îl văd împăcat în amurg cu sine, cu Sfântul Apostol Pavel și cu Absolutul divin, pentru a nu muri în lumea aceasta. Ceea ce e ciudat la Cioran nu e neliniștea de a fi om, ci neliniștea de a fi român. COMUNISM Comunismul e cea mai mare aflare-în-treabă din istoria omenirii. Comuniștii au vrut să ne facă fericiți cu forța: bă, să fiți fericiți, că vă ia mama dracului! Adică să
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
murit Kant. Eu pe Cioran îl văd împăcat în amurg cu sine, cu Sfântul Apostol Pavel și cu Absolutul divin, pentru a nu muri în lumea aceasta. Ceea ce e ciudat la Cioran nu e neliniștea de a fi om, ci neliniștea de a fi român. COMUNISM Comunismul e cea mai mare aflare-în-treabă din istoria omenirii. Comuniștii au vrut să ne facă fericiți cu forța: bă, să fiți fericiți, că vă ia mama dracului! Adică să mănânci bine, să bei bine, să
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
din mărginirea personală. În orice caz, dacă un mister este comentat și i se găsește un răspuns, atunci misterul se cheamă problemă și răspunsul, soluție. E adevărat că misterul nu e comod, te neliniștește. Dar dacă misterul ar fi absent, neliniștea metafizică a cunoașterii ar dispărea și omul ar deveni mineral. Funcția pozitivă a misterului este incitația spiritului nostru de a-l dezlega. Lupta dintre intelect și mister se datorește nu numai intelectului, vocațional, ci și misterului. Trebuie să recunoaștem că
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
umană, poate fi folositor — dar în nici un caz mântuitor. E mai mântuitoare o rugăciune într-o biserică din Găești decât Platon. MOARTE Ideea morții absolute stă la baza smintelii moderne. Heidegger spune așa: ca să ieși din anonimat, trebuie să trăiești neliniștea perspectivei neantului zilnic. El te îndeamnă, Heidegger, să trăiești murind absolut, în fiecare zi! Moartea mă determină să fiu esențial. M-a impresionat foarte mult sunetul pământului căzând pe coșciugul lui Nae Ionescu. Morții antici nu sunt deloc frumoși. Numai
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
consolatoare, fiindcă fără religie am lătra precum câinii. Ne naștem, trăim, ne îmbolnăvim, îmbătrânim și murim. Și întreg peisajul speciei om culminează în cimitir. Destinul uman nu e o invitație la fericirea de-a trăi. Singurul mod de a evita neliniștea metafizică a cimitirelor este religia. Cu religia intri în cimitir în plimbare. Cu filozofia intri în cimitir — cum a intrat prietenul meu Cioran — prin disperare. Cine n-a putut fi înlocuită? Religia! Iar filozofia, care speculează autonom, face onanie mintală
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
să nu fiu pândit de demonul originalității. Urmăresc să nu fiu original și să fiu cuviincios. — Ești inspirat? — Nu, nu stă niciodată un zeu în colțul camerei mele când scriu eu. Sunt foarte neliniștit. Eu, care sunt creștin... Am două neliniști: să nu se afle în expunerea mea nici o inadvertență terminologică și nici o impietate. Nu mă interesează dacă memoria mea se va păstra veșnic sau dacă or să mă uite oamenii. Eu, care sunt mistic, am două feluri de păgânism: nu
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
țes o dragoste nouă cu pasiune. Noi cei vechi rămânem cu multă amărăciune, scriem febril în cuvinte subtil strecurate, în cerul gurii legate. Tescuite acolo în făpturi care se pot nega de timpul din margine ce nu mai poate aștepta. Neliniștile celor fără morminte O secvență din viață a fost să mori ca un câine, ca o paiață, fără ritual, fără îngropăciune; bătrâni, juni și fecioare fără cununie, fără liniștea potrivită a celor coborâți în iarba din câmpie. Sfios, privim în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
umbră 3 Efecte de regie 3 Pudoare 3 Portret 3 Ironie 3 Senzualism suav 3 Trinitas 3 Retrăire 3 " Femeia avea gleznele legate" 3 Despuiere 3 Proiect 3 Mărturisire 3 Vocile 3 Fenomen spiritualist 3 Determinism 3 Febră mare 3 Neliniștile celor fără morminte 3 Barbarie 3 Program de note 3 Timpul probabil 3 Rugăciune 3 Nevoia de aer 3 Agenda 3 Nirvana? 3 A sosit frigul 3 A murit și satul? 3 Murim de două ori? 3 2. Amintiri închipuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
latine: „Quidquid agis prudenter agas et respice finem.” (Orice întreprinzi fă cu înțelepciune și ai în vedere sfârșitul). În orele întâlnirilor ratate, Domnul R. se angajează în lungi convorbiri imaginare cu iubita sa. Uneori îi oferă răspunsuri (la întrebările și neliniștile ei) în forma unor poezii de circumstanță. Interesant, P.H.L. „se preface” a scrie în vers liber, sau „modernist”, cum se spunea în vremea sa. Tocmai el, autorul de versuri în stil clasic, tipărite prin revistele vremii. S-ar putea însă
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
merge în sala de curs. Eu nu am astăzi nici curs, nici seminar. Schimb câteva impresii cu colegii, urc în birou, scot din servietă caietul lui P.H.Lippa și reiau lectura. Sunt pagini în care își fac loc, de astădată, neliniști și presimțiri obișnuite la un bărbat aflat la o vârstă „coaptă” (dar nu „răscoaptă”! ține să precizeze apăsat P.H.L.). Domnul R. este încă foarte ocupat, are „descinderi” mai lungi în București încât, ca să fie aproape de Teodora, îi scrie. Este de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
apariției unei noi vieți în propriul trup, simțită de femeie ca o adevărată re naștere. Femeia este privilegiată sub raportul cunoașterii, al trăirii acestei fericiri izvorâte din posedarea, fizic și spiritual, a unei certitudini fundamentale. Chiar dacă este urmată de dureri, neliniști, așteptări temătoare, emoții zilnice provocate de ființa fragilă ce palpită la sânul său, sub privirea sa... Ce altă minune există, după Creația divină, dacă nu această repetare „terestră”, a nașterii unui șir nesfârșit de „Adami” și „Eve”? Dincolo de patetismul evident
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
vedere!” - admite Domnul R. A acceptat soluția femeii „ca pe ceva de la sine înțeles”. Teodora are dreptatea ei. Pentru el lucrurile nu sunt atît de simple. Poate și pentru că îi place „să complice” totul... În suflet i se insinuează încet neliniștea în fața unui viitor incert. De când se întâlnesc mai rar, iar trupul ei iubit se îndepărtează treptat de mângâierile lui, devine tot mai „posac” și, culmea!, chiar și suspicios! Îi vine greu să se recunoască în „omul serios” (?!), gata să asculte
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
mai putea rîde niciodată și că el nu face altceva nimic mai bun decît să se mintă singur. Mai poate oare crede în ceva frumos, odată ce Ilinca îl preferă pe Virgil?... Dar cum stătea el așa, bîntuit de gînduri și neliniști, numai ce-l auzi pe nea Petrică strigînd plin de admirație: Păi, mie nu-mi mai trebuie altă comoară, frate!... În toată lumea asta nu cred să fie un loc mai frumos ca aici! Iar Nuțu, să nu tacă? Ridică brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
sentimentului celor doi fericiți pământeni, în contrast cu tot înaltul din care luceafărul nu va mai coborî, astfel încât cele două sfere rămân definitiv distanțate. Universul eminescian are caracterul de a nu fi niciodată static, ci în permanentă mișcare, în continuă expansiune, exprimând neliniștea, frământarea marilor trăiri ale poetului. Această expansiune are un îndoit dinamism: se petrece atât pe vectorii spațiali, cât și pe dimensiunea timpului, ca o sete neistovită de cele două necuprinsuri. În Melancolie perspectivele se adâncesc în trepte, în cercuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
incluzând viață și postviață, aici și dincolo. Și la Eminescu miticul este factor matricial transfigurator, de nuanță românească așa cum miticul a fost esențial pentru lirica lui Hölderlin, dar de inspirație elenă. În creația eminesciană, chiar străbătută de cea mai profundă neliniște poezia este o bucurie. În ce constă această bucurie, această jubilare ? Când Leopardi a scris poezia A se stesso "Către sine însuși" cu profundul dispreț aruncat vieții fango e noia noroi și urât, infinită zădărnicie este totul, "nimic altceva", iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
să mascheze un mister din andante sau adagio, aflat abisal în interioritatea inefabilă a compozitorului. Evident, oricum muzica este mută, aparține necuvântului, dar la diverși alți compozitori secvențele lente apar mai explicite, mai puțin secrete. La Mozart însă există o neliniște, o tensiune obsedantă a întrebărilor fără răspuns, un fluid melancolic până la tragic, care pleacă din indefinit și se pierde în indefinit. În cele ce urmează ne vom referi la ambiguități aflate la acel pol înalt al gândirii enigma Genezei. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Hölderlin -, afirmă: "Arma secretă a terțului inclus este cuvântul poetic" cu ajutorul căruia se pot deschide Suprarealitățile virtuale aflate în "vidul plin" al spațiului cuantic. Este o concepție interesantă, a cărei veridicitate hazardată științific se amplifică și se adâncește infinit poetic. Neliniște și catharsis Un vers frumos te-nalță când inima ți-e grea. Hafiz Neliniștea este intrinsecă, structurală, nu doar psihologic, ci ontologic omului. Apare sub două hipostaze: existențială și metafizică. Cea dintâi are cauză moartea, cealaltă misterul, drama cunoașterii. Stihia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
deschide Suprarealitățile virtuale aflate în "vidul plin" al spațiului cuantic. Este o concepție interesantă, a cărei veridicitate hazardată științific se amplifică și se adâncește infinit poetic. Neliniște și catharsis Un vers frumos te-nalță când inima ți-e grea. Hafiz Neliniștea este intrinsecă, structurală, nu doar psihologic, ci ontologic omului. Apare sub două hipostaze: existențială și metafizică. Cea dintâi are cauză moartea, cealaltă misterul, drama cunoașterii. Stihia neliniștii în existența umană a fost recunoscută și discutată filozofic de la presocratici și până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
și catharsis Un vers frumos te-nalță când inima ți-e grea. Hafiz Neliniștea este intrinsecă, structurală, nu doar psihologic, ci ontologic omului. Apare sub două hipostaze: existențială și metafizică. Cea dintâi are cauză moartea, cealaltă misterul, drama cunoașterii. Stihia neliniștii în existența umană a fost recunoscută și discutată filozofic de la presocratici și până la Heidegger, care îi dedică capitolul final din Sein und Zeit. Heraclit pare a se fi aflat printre primele profunde conștiințe mărturisitoare ale neliniștii ontologice: Moarte este tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
misterul, drama cunoașterii. Stihia neliniștii în existența umană a fost recunoscută și discutată filozofic de la presocratici și până la Heidegger, care îi dedică capitolul final din Sein und Zeit. Heraclit pare a se fi aflat printre primele profunde conștiințe mărturisitoare ale neliniștii ontologice: Moarte este tot ceea ce vedem în stare de trezie, visuri ce vedem dormind" (fragm.21); "Toți ne trăim propria moarte" (fragm.77); " Suntem și nu suntem" (fragm.49); " Arcul are drept nume viața, drept faptă moartea sa" (fragm.48
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
tot ceea ce vedem în stare de trezie, visuri ce vedem dormind" (fragm.21); "Toți ne trăim propria moarte" (fragm.77); " Suntem și nu suntem" (fragm.49); " Arcul are drept nume viața, drept faptă moartea sa" (fragm.48). De asemenea, a neliniștii cognitive: "Naturii îi place să se ascundă de ochii noștri" (fragm.123); "Văzul o înșelătorie" (fragm.46), "Gândurile oamenilor sunt jocuri de copii" (fragm.70). Ideile heraclitiene vor fi reluate de Heidegger, acesta absolutizând neliniștea, pe care o consideră temei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]