1,077 matches
-
1943, În unele cercuri militare de la Vichy, petain-iști, bineînțeles, dar și antigermani, circulă documente care demonstrează că sinarhia este un complot nazist: Hitler e un rozacrucean influențat de masoni, care, cum vezi aici, trec de la complotul iudeo-bolșevic la cel imperial nemțesc.” „Și cu asta ne-am lămurit buștean”. „Măcar de-ar fi numai atât. Iată altă revelație. Sinarhia e un complot al tehnocraților internaționali. Asta o susține În 1960 un anume Villemarest, Le 14ecomplot du 13 mai. Complotul tehno-sinarhic vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Deși au trecut aproape 300 de ani, oamenii și-au păstrat ocupația de bază-creșterea oilor, și-au păstrat graiul și obiceiurile cu care au venit de peste munți: "Muntenii erau oameni înalți, purtau cojoace înflorate ca pe la ei au adus moda nemțească a cismelor cu scârț. Ei zic în loc de vie-jie, bade-bage, viță-jiță " ...sunt oameni harnici, hotărâți, economi.” Obiceiuri specifice regiunii În sat se păstrează până azi portul popular și obiceiuri folclorice la sărbătorile de iarnă: colacii, urăturile, capra, jienii-din care azi copiii
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
Totuși conacul nu-și capătă înfățișarea de viață decât rareori, când se adună mai mulți boieri. Numai atunci se înviorează curtea de oameni, de mișcare și de zgomot. Acuma, într-un șopron, șoferul curăța automobilul, fluierând de zor o melodie nemțească. Și câteva găini și rațe se plimbau prin curte, bucuroase de căldura soarelui. Dumitru Ciulici, cu fața osoasă, mustăcioasă, puțin adus de mijloc, se iuțea să ajute boierilor a coborî. Întrebat, înștiință pe Platamonu că conița s-a odihnit bine
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
rând de haine, oricât de rupte, de la unchiul ei și să le aducă prin dos, să n-o vadă nimeni, făgăduindu-i o răsplată bună și recunoștință veșnică. Cu hainele veni însăși Profira, să-i ia în schimb pe cele nemțești, ca să nu păgubească dacă cumva contabilul nu s-ar mai întoarce. ― Ei, țațo Profiro, Dumnezeu să-ți răsplătească binele ce mi I-ai făcut, că mi-ai salvat viața! zise lăcrimând și strîngîndu-i mâinile. N-am să vă uit niciodată
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a telefonat știrea imediat oficial prefecturii, îngrozind pe demisionarul Boerescu, de la care a cunoscut-o curând tot orașul. Primarul i-a oferit ospitalitate chiar în familia sa și i-a făcut rost de la judecătorul supleant de un costum de haine nemțești pe care însă Isbășescu, spre a-și păstra cât mai mult aureola de martir, nu le-a îmbrăcat decât azi-dimineață. ― Povestea mea e mai lungă, coane Grigoriță! zise contabilul cu glas jalnic potrivit împrejurării. Dacă vreți să mă ascultați, ar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
M-am interesat, am găsit un tip de rulotă care avea și un mic WC și un soi de duș, doar că la noi se cere ca dușul să aibă capacitatea de 1,5 metri cubi sau cam așa ceva. Alea nemțești erau prea mici. Am găsit pe cineva la primărie care a fost amabil, m-a ascultat și a zis că e interesant, că o să meargă. Și-mi zice : — Trebuie să încercați, s-ar putea să cîștigați mai mult decît o să
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
silueta ei mi-a sărit de la început în ochi: ca de obicei, trăncănea în mijlocul colegelor, fără să-i pese dacă o ascultă cineva sau nu, fără să asculte vreodată replicile lor. Ce afectate păreau înfloriturile ei retorice, expresiile franțuzești și nemțești pe care le risipea nepăsătoare în jur! Era un limbaj de bătrână cochetă, de prețioasă ridicolă, particular și, pentru mine, atrăgător, în ciuda disprețului meu pentru histrionism și afectare. Uneori mă gândeam amuzat cât de potrivit e cuvântul "perla" pentru fiecare
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
e nevoie să te duci undeva, pentru că ești deja acolo. La nemărginire, Ivan, răspund cu o altă nemărginire. Pentru că, ascultă-mă bine, eu, ca și tine, ca și toți ceilalți, eu, noi, oamenii, suntem indestructibili. Nici brandturile voastre, nici avioanele nemțești nu ne pot distruge. Suntem aici de la începutul Lumii, și vom mai fi chiar după ce se va stinge și ultima stea din ultima galaxie. Și atunci, îți dai seama, Ivan, nous sommes foutus, et sommes foutus pour l'éternité. Pentru că
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de țigări, atunci mi-am dat seama că visez și m-am deșteptat. Dar am să vă mai spun ceva, deși poate n-o să mă credeți: ce m-a impresionat mai mult, și m-a trezit, n-au fost avioanele nemțești, nici brandurile, ci groapa aceea nefiresc de mare, pe care începuseră s-o sape Iliescu și Zamfira. În fond, mă întreb, unde le-o fi fost gândul când s-au apucat să sape. Căci, v-am spus, eram toți însetați
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Ne-a purtat noroc, adăugă Iliescu. Ce-a mai fost și pe-aici! Mai rău ca alaltăieri, la pod. Și dumneavoastră dormeați dus, iar noi ne-am văzut de treabă... Zamfira întinse brațul peste porumbiște. - Zburau atât de jos avioanele nemțești, de mi-era teamă că au să-și încurce aripile în știuleți. Mitraliau porumbiștea, credeau că erau ascunși rușii acolo. Pe noi ne-au lăsat în pace, să ne vedem de treabă.... - Iar dintr-acolo, îl întrerupse Iliescu întinzînd brațul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mai bun ca fratele de sânge. Dar acum e pe front; pe front, în Rusia. Se întrerupse iar și tresări: Ce s-aude, Marine? Ascultam și eu nedumerit. - Astea-s tunuri, spusei. Dar nu sânt tunuri românești, și parcă nici nemțești n-ar fi. Seamănă cu brandturile rusești. - Acum, că ți-am spus și m-am liniștit, cum o vrea Dumnezeu. Dar să ții bine minte rochia, adăugă. Intrai după ea în odaie și mă oprii în prag. Moșu părea că
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și-și făcuse case de pământ în Pantilimon, și la urmă luase și dota mămichii. Și-așa-și deschisese el prăvălie. Vindea p-ormă ațică, și gaz, și calupuri de săpun, îi mergea bine, se-nvățase să umble în haine nemțești și-avea și lanț gros de aur la ceas și mustața în furculiță. Îi mersese bine, da-n august toată noaptea bătuse clopotele și decretase mobilizarea. Și când s-a-ntors, s-alesese prafu de toate... Da tăticu, oltean cu dooșpatru de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ce qu’on m’a raconté ? Quelqu’un très haut placé...“. Și a început a-mi spune că cea mai mare parte a răniților din aceste zile ar fi victimele propriilor noastre proiectile. Obuzele cu care am tras în aeroplanele nemțești fiind proaste, cum toată lumea o știe, ar fi explodat doar în clipa când au căzut la pământ, rănindu-i tot pe oamenii noștri ! Ce neplăcere mi-a provocat această știre, ce mă tem că e adevărată ! Tot timpul vorbind cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de bombardament, dar și de ocupare), Falkenhayn și-a pregătit se pare o adevărată ofensivă, aducând de pe toate fronturile europene trupe contra trădătoarei Românii : un război de pedeapsă ce va fi, mă tem, sans pitié. Comparând ziarele noastre cu cele nemțești, situația vedem că e mai mult decât dramatică : apoi știm că nu suntem pregătiți pentru un război de munte, înspre Austro-Ungaria, că ne lipsesc armamentul și mijloacele necesare, de la artileria de munte până la aeroplane, așa că nu ne rămâne decât să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
timp, și luna a urcat pe cer binișor. La primele case nu am dat nici peste un câine măcar. Când să facem cotul unei uliți, auzim răpăit cadențat de pași soldățești. Ne-am făcut una cu gardul. Era o grupare nemțească cam de tăria unui pluton. Venea de-a dreptul spre noi. Ce era de făcut? Să fugim? Ne puteau simți și ne-am fi ars! Norocul nostru a fost că poarta era la un pas de noi. Am hotărât să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
știa că după ce au rupt frontul la Stalingrad, rușii înaintau către noi cu repeziciune. Ba se zvonea că mâine-poimâine au să treacă Prutul și atunci să vezi nenorocire pe biata țărișoară! Zvonurile erau adeverite de coloanele de mașini și tunuri nemțești care goneau pe șleau spre apus cât era ziulica de lungă... Asta însemna că fugeau din fața tăvălugului rusesc... Grâul era deja de seceră când, într-o dimineață, dinspre soare-răsare au apărut coloane de militari ruși mărșăluind prin lanurile de grâu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
furate mobilier și podoabe din aur. A urmat primul război mondial, în care și Franța a fost parte beligerantă. Numai în ziua de 19 septembrie a anului 1914, au fost lansate asupra catedralei și în împrejurimi 300 de bombe incendiare nemțești. Au fost distruse în întregime șarpanta și turnul de nord, întreaga construcție fiind zdruncinată din temelii. Cum se mai spune în popor, însă, după vreme rea mai vine și vreme bună. După anul 1920, fundația Rockefeller a finanțat o foarte
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
adevărat și în acest caz că „sângele apă nu se face”, dar s- a dovedit încă o dată că, indiferent de rădăcinile unui conducător, interesele acestuia, chiar și cele sentimentale, trebuie asimilate intereselor neamului în fruntea căruia se află. Iar rigoarea nemțească și-a dovedit forța și în acest caz. Starea de suflet a acelui moment a fost exprimată, de personajele principale în primul rând, în felurite moduri. Unele mai direct, altele mai pe ocolite. Cea mai grăitoare, fie și numai sub
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
Iliuță, la rândul lui, se apucă să cânte din frunza-i fermecată. Țăranii se mirau și căscau gura la bucureșteamul care se pricepea așa de bine să zică doina și alte cântece populare. Adevărul era că Iliuță, deși purta straie nemțești, neam de neamul lui nu fusese bucureștean, se trăgea tot din opincă. Nuntașii petreceau în lege, băutura îi antrenase la joc și veselie. Numai eu sufeream de o grijă apăsătoare, absurdă, care în răstimpuri lua forme de spaimă neînțeleasă. Încercam
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
conține dinamita unei lucrări de doctorat. Observație egal aplicabilă în cazul unor Nicolae Manolescu (Teme-le ș.cl.) sau Andrei Pleșu (editorialele), ca să mă rezum doar la două nume de vârf. E mult de vorbit despre această indiferență (latină) la facerea (nemțească) a buclei. E de adus în scenă - ei, da - ethosul (weberian) protestant al muncii, contrapus cultului improvizației și miserupismului mioritic. Nu am fost educați întru temeinicie, economisire, previziune, sobrietate, decență, exactitate, chiverniseală cu bătaie strategică. Ne-am lăsat, încet, dar
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
copii deștepți. O sală de clasă, un hol și o cancelarie. Aceasta era școala în care alături de copiii sătenilor învățau și se țineau de trăsnăi și ai noștri. Primii doi. Ca să nu se mai poarte vorbele, oamenii neacceptând moda hainelor “ nemțești”, a trebuit să le confecționez băieților costume bănățene tradiționale. Le-a convenit sau nu, oricum pantalonii, prin lărgimea cracilor, ar mai fi putut găzdui încă o persoană. Cunoștințele mele în domeniul plantelor medicinale m-au făcut și aici utilă. N-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
să ploaie, totuși nu face decât să picure din când în când. Încolo, dușmanul cel mare al singurătății mele e urâtul. Persoanele câte sunt aici nu vorbesc decât rusește sau leșește, abia vro două din ele rup câte un cuvânt nemțesc ori franțuzesc. Astfel, deși nu tocmai vorbăreț de felul meu, sunt condamnat la un mutism absolut. De citit n-am asemenea ce citi, decât o ediție a lui Heine, rătăcite printre bucoavnele doctorului secundar... Pîn-acum nici un român // nu-mi interesează
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cherestea și moară industrială ) Au promovat noul și în domeniul vestimentar,vânzând sau chiar producând noutăți în materie de modă (confecții de damă și bărbătești) astfel, ca la cumpăna secolelor XIX-XX,cei mai mulți locuitori ai orașului Oltenița se îmbrăcau în “haine nemțești”, asemeni locuitorilor Capitalei. Buni platnici, punctuali în achitarea obligațiilor legale către stat, ei au contribuit din plin la bugetul de stat.Spre deosebire de oamenii de afaceri greci ce-și transferau în totalitate câștigurile în Grecia,din acestea finanțând chiar societăți și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
putut comite cine știe ce fapte mari! - afară de aceea de a muri! T-ar fi plăcut să aibe decorații ... cu panglică roșie . Cu nemții nu avusese alte raporturi decât cele nevoite. Prin bunele lui tratative, moșia cumnatului fusese cruțată. Din fericire, coloanele nemțești nesuferite erau acum departe. Lică se credea bun patriot, dar nu avea destulă încredere în hârtiuțele nemțești. De aceea, după un timp, când regimentul trebuise să plece în Ardeal. Lică, deși nesupărat de nimeni, se decisese să treacă pentru 153
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cu panglică roșie . Cu nemții nu avusese alte raporturi decât cele nevoite. Prin bunele lui tratative, moșia cumnatului fusese cruțată. Din fericire, coloanele nemțești nesuferite erau acum departe. Lică se credea bun patriot, dar nu avea destulă încredere în hârtiuțele nemțești. De aceea, după un timp, când regimentul trebuise să plece în Ardeal. Lică, deși nesupărat de nimeni, se decisese să treacă pentru 153 totdeauna la viața civilă. O împrejurare îl făcuse să plece pe un timp din București. Duduia Mari
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]