1,301 matches
-
dimensiunea teoretică și cea a creațiilor propriu-zise este aproape totală. Neoclasicismul secolului al XX-lea pare, din acest punct de vedere, doar o proiectare abstractă, la nivelul aspirațiilor. Desigur, realitatea literaturii este mult mai complexă, integrând o serie de mișcări neoclasice care s-au manifestat artistic în mod concret, dar acestea au o pondere relativ redusă față de curentul general. De altfel, neoclasicismele și-au închegat substanța mai mult din realizări teoretice, textele cele mai reprezentative fiind eseurile, artele poetice, articolele critice
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
al epocii, nici mai târziu prin raportare diacronică, fiind integrate în mod greșit în fluxul general al curentelor care s-au perindat pe scena culturală a istoriei. Astfel, această falsă omogenizare a realităților culturale fie a ignorat cu totul manifestările neoclasice, fie le-a catalogat drept alunecări bizare din matca epocii, fără a le acorda un statut propriu. Căci, dincolo de impuritatea și caracterul lor eterogen și hibrid, dincolo de o anumită sterilitate dovedită de realizarea parțială la nivelul creațiilor, neoclasicismele au existat
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
este una de natură ontologică, adânc înrădăcinată în firea umană. Astfel, clasicismul ca formulă nu trebuie privit sub semnul unei epuizări definitive, ci, mai degrabă, al unei prezențe latente, permanente, care va genera din nou și din nou alte înfloriri neoclasice. Bibliografie Corpus de texte 1. Alexandrescu, Grigore, Poezii. Proză, Editura Ion Creangă, București, 1980. 2. Aristotel, Poetica, traducere de D. M. Pippidi, Editura Iri, București, 1998. 3. Asachi, Gheorghe, Scrieri literare, Editura de stat pentru literatură și artă, 1957, București
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
973371014-8 339.5(498) 338 (c) Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA Cuprins Introducere .................................................................................... 7 1. Comerțul exterior și dezvoltarea economică: repere teoretice ........... 15 1.1. Concepția clasică despre comerț și dezvoltare .............................. 15 1.2. Modelul Heckscher-Ohlin elementul de referință al teoriei neoclasice a comerțului internațional ................................................ 24 1.3. Teorii alternative ale comerțului internațional ............................... 32 1.4. Teoria avantajului național competitiv ......................................... 43 2. Corelația comerț exterior-creștere economică: teorii și experiențe 55 2.1. Abordări teoretice ale efectelor creșterii economice asupra comerțului exterior ........................................................................ 55
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
negative inerente ale acestui proces deosebit de complex. În contextul celor de mai sus, lucrarea a fost structurată pe șapte capitole, concluzii și bibliografie În primul capitol al lucrării "Comerțul exterior și dezvoltarea economică: repere teoretice" sunt prezentate concepțiile clasică și neoclasică despre comerț și dezvoltare, principalele teorii alternative (tehnologică, a economiilor de scară, a produselor diferențiate, a comerțului intra-industrial), un accent deosebit fiind acordat teoriei avantajului național competitiv, introdusă de Michael E. Porter. Principala diferențiere introdusă de autor față de teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
prin care unele într-adevăr au ajuns a fi astfel, atunci, lucru curios, vom găsi că nici una dar nici una nu a ajuns la o stare înfloritoare prin aplicarea teoriilor liber-schimbiste"10. 1.2. Modelul Heckscher-Ohlin elementul de referință al teoriei neoclasice a comerțului internațional În cadrul teoriei neoclasice a comerțului internațional problema avantajului comparativ se deplasează din sfera costurilor de oportunitate spre cea a prețurilor, datorită în special variabilității celor dintâi în funcție de cantitatea produsă dintr-un anumit bun. Ca o consecință directă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ajuns a fi astfel, atunci, lucru curios, vom găsi că nici una dar nici una nu a ajuns la o stare înfloritoare prin aplicarea teoriilor liber-schimbiste"10. 1.2. Modelul Heckscher-Ohlin elementul de referință al teoriei neoclasice a comerțului internațional În cadrul teoriei neoclasice a comerțului internațional problema avantajului comparativ se deplasează din sfera costurilor de oportunitate spre cea a prețurilor, datorită în special variabilității celor dintâi în funcție de cantitatea produsă dintr-un anumit bun. Ca o consecință directă a acestui fapt, frontierele de producție
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și stau la baza alocării factorilor de producție pentru realizarea cantităților din fiecare bun, sintetizate printr-un punct situat pe frontiera de producție. Înclinația tangentei în diversele puncte ale frontierei de producție este diferită datorită variației costurilor de oportunitate. Teoria neoclasică utilizează în analize prețurile în locul costurilor de producție, acestea rămânând constante comparativ cu variațiile punctului de echilibru situat pe frontiera de producție. Se poate astfel considera că o anumită țară deține un avantaj comparativ în fața unei alte țări 9 A. D
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ale acestuia între cele două țări, își are sursa în nivelul diferit al dotării cu factori de producție, în diferențele aferente privind nivelul tehnologic și, nu în ultimul rând, în comportamentul economic al consumatorilor. În perioada interbelică, dintre teoriile liberale neoclasice ale comerțului internațional se remarcă modelul Heckscher Ohlin, după numele a doi mari economiști ai școlii suedeze: Eli Heckscher ("Influența comerțului exterior asupra repartiției venitului", 1923) și Bertil Ohlin ("Comerț interregional și internațional", 1933). Autorii consideră că, înzestrarea naturală diferită
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Leontief ca fiind intensive în factorul capital, au utilizat în realitate preponderent resursele naturale. Analiza și concluziile lui Leontief au arătat importanța deosebită a testării practice a teoriilor economice și au generat implicit și o serie de rezerve față de teoria neoclasică a comerțului internațional. În același timp, paradoxul lui Leontief a reprezentat un moment foarte important în teoria comerțului internațional, conducând la îmbogățirea ei pe baza acestor testări empirice care s-au derulat la un nivel din ce în ce mai complex de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
prin care industriile (firmele) dintr-o anumită țară reușesc să penetreze cu succes piețele străine. 2. Corelația comerț exterior creștere economică: teorii și experiențe 2.1. Abordări teoretice ale efectelor creșterii economice asupra comerțului exterior Modelele de comerț clasice și neoclasice au la bază presupunerea că posibilitățile de producție ale unei anumite țări reprezintă un element constant. Cu toate acestea, modificări în frontierele posibilităților de producție din diferite țări au loc în permanență, de multe ori sub influența politicilor economice specifice
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
lui Keynes se bazează în principal pe analiza situației economice interne, conceptele pot fi extinse și în vederea explicării mutațiilor care au loc în structura schimburilor externe, de-a lungul evoluției fenomenului de creștere economică. Multiplicatorul comerțului exterior, comparativ cu teoria neoclasică, interpretează aportul exporturilor pentru economie prin prisma efectului de antrenare realizat și nu al valorii produselor importate în schimbul acestora. În același timp, un element de noutate apare la Keynes, atunci când acesta consideră că avantajele realizate în urma angrenării în relațiile comerciale
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în urma angrenării în relațiile comerciale internaționale au caracter național, fiind specifice doar anumitor țări și nu tuturor țărilor participante. Multiplicatorul explică sporirea venitului național dintr-o anumită țară prin utilizarea factorilor de producție nefolosiți anterior, comparativ cu teoria clasică și neoclasică, în care fenomenul avea la bază atragerea lor din alte ramuri ale economiei naționale. În viziunea lui Keynes, exporturile exercită asupra venitului național un efect asemănător cu investițiile, sumele provenite din exporturi sau din evoluția pozitivă a raportului de schimb
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de specialitate există două categorii de efecte ale schimburilor externe de bunuri și servicii asupra sistemului economic dintr-o anumită țară: 1. efecte statice ale comerțului exterior asupra creșterii economice Implicațiile lor sunt studiate de modelele de comerț clasice și neoclasice. Cu alte cuvinte, dacă există o diferență între prețurile relative interne în absența relațiilor comerciale, atunci o țară își poate spori nivelul de bunăstare prin specializarea și exportul produsului realizat relativ mai ieftin pe plan intern și prin importul bunului
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
este: de ce indicatorii sintetici ai dezvoltării (PNB real, șomajul, distribuția venitului, etc.) ar trebui să înregistreze niveluri superioare în țările care implementează politici de promovare a exporturilor comparativ cu cele care se axează în principal pe substituirea importurilor? Răspunsul teoriei neoclasice a comerțului internațional, bazate în special pe avantajele statice rezultate din activitatea de comerț exterior, nu poate fi considerat pe deplin satisfăcător, deoarece elementul esențial nu este reprezentat de simpla majorare a 27 Anne O. Krueger, Trade Policy as an
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
mondial. Nivelul ridicat de complexitate a economiilor contemporane, caracterizate printr-un înalt grad de diversificare și specializare a activităților precum și prin ritmuri accelerate de promovare a progresului tehnic, a determinat o accentuare fără precedent a schimburilor economice cu exteriorul. Modelul neoclasic de comerț internațional sintetizează o serie de caracteristici de bază ale importanței acestei ramuri pentru economia națională, acestea reprezentând în același timp și argumentele tradiționale ale teoriei comerț exterior dezvoltare economică. În primul rând, comerțul exterior reprezintă un factor important
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
bariere din calea comerțului mondial, nivelul prețurilor internaționale și al costurilor de producție reprezintă elementele centrale determinante ale volumului posibil pentru comerțul exterior, în vederea maximizării bunăstării pe plan național. În al cincilea rând, impulsionarea creșterii economice și dezvoltării, conform teoriei neoclasice, trebuie bazată preponderent pe o politică comercială de promovare a exporturilor. Concluziile teoriei tradiționale se bazează pe un ansamblu de ipoteze care de multe ori se situează în contradicție cu desfășurarea efectivă a relațiilor economice internaționale din perioada actuală. Dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și perspectivizate filozofic, ideile (construcțiile aforistice) beneficiază de arta unui geometru al formelor limpezi care, făcându-și un miraj din logica ordonanței, din perfecțiunea și puritatea desenului verbal, ajunge la sublimare poetică. Lângă numele poetului s-au pus calificative ca neoclasic ori neo-parnasian, însă, dincolo de convenții, el năzuiește spre un cer al permanențelor, tinzând spre empireul Frumosului spiritualizat; mitologia sa cu tendințe eclectice convergente unifică transtemporal memoria antichității eline, sugestii din secolul al nouăsprezecelea (unele de sorginte germană) și nostalgii verticalizante
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
remodelate, pe urcușuri și năruiri, pe alternanțe innumerabile. Pentru a ți-l apropia, contactele cu integralitatea operei sunt obligatorii; nici o categorie poetică nu-l cuprinde îndeajuns. Succesiv sau simultan, iată-l jucându-și nu rolul, ci rolurile: transparent ori ermetic, neoclasic, baroc ori neoromantic, instaurator de sensuri dar și de contrasensuri (frizând absurdul), paradoxal și filozofând liber (nu o dată cvasi-didactic) iată-l mereu în gardă, totdeauna de o mobilitate ficțională enormă, în funcție de text. Mai toate demersurile lui, ca poet, sunt modulațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
IAȘI ROMÂNIA (c) TIBERIU BRĂILEAN Tiberiu Brăilean Teomeconomia De la economosofie la geoeconomie EDITURA JUNIMEA IAȘI 2013 De același autor: * Monetarismul în teoria și politica economică, Ed. Institutul European, Iași, 1998 * O istorie a doctrinelor economice (vol.I). De la antici la neoclasici Ed. Institutul European, Iași, 1999 * Noua economie. Sfîrșitul certitudinilor, Ed. Institutul European, Iași, 2001 * Globalizarea. Nenumele nimicului, Ed. Institutul European, Iași, 2004 * Economie generală, Ed. Institutul European, Iași, 2005 * Grădinile lui Akademos, Junimea, Iași, 2005 * Politici economice conjuncturale, Junimea, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
nevoilor pieței. Teoria economică este bulversată. Această "economie a cunoașterii" s-a născut din conștientizarea rolului cunoașterii și tehnologiei în generarea creșterii economice (innovation-based growth). Noua teorie a creșterii o face pe aceasta dependentă direct de investiția în cunoaștere. Modelul neoclasic se baza pe acumularea de capital, caracterizată de așa-numita "lege a randamentelor descrescătoare". Investiția tehnologică, dimpotrivă, produce randamente crescătoare. Înalta tehnologie, imaterială, creează valoare adăugată mare, potențial infinită, neconstrînsă de limitările rarității materiale. Opunîndu-se teoriei echilibrului general a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
austeritate e perioada de avînt înfloritor, nu cea de scădere economică". Acum e momentul ca statele să cheltuiască, pînă cînd sectorul privat va reporni mașinăria. Autorul se dezvăluie astfel, din nou, ca un neokeynesian ce se pronunță împotriva paradigmei dominante, neoclasice. Dar statele nu au alți bani decît dacă-i tipăresc, or asta înseamnă inflație. Avem de ales între stagnare cu șomaj și creștere cu inflație, opțiune extrem de dificilă. Cartea aceasta pledează pentru o politică expansionistă, generatoare de creștere și creatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
c) TIBERIU BRĂILEAN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Tiberiu Brăilean Economia holotropică EDITURA JUNIMEA IAȘI 2015 De același autor: * Monetarismul în teoria și politica economică, Ed. Institutul European, Iași, 1998 * O istorie a doctrinelor economice (vol.I). De la antici la neoclasici Ed. Institutul European, Iași, 1999 * Noua economie. Sfîrșitul certitudinilor, Ed. Institutul European, Iași, 2001 * Globalizarea. Nenumele nimicului, Ed. Institutul European, Iași, 2004 * Economie generală, Ed. Institutul European, Iași, 2005 * Grădinile lui Akademos, Ed. Junimea, Iași, 2005 * Politici economice conjuncturale, Ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și cele ale statului" și chiar pentru naționalizarea pămînturilor. Mai mult, Walras visa chiar la "o teorie veritabil științifică a socialismului", care să ducă la egali zarea cererii și ofertei pentru fiecare produs. Suntem în plină utopie. Cine spunea că neoclasicii sunt liberali? 1.2.2. Marginalismul psihologic Al treilea creator al analizei utilității marginale este austriacul Karl Menger, însă metoda sa diferă foarte mult de cele ale lui Jevons și Walras. Menger urmărește identificarea relațiilor cauzale dintre variabilele și feno
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Este un autor de sinteză și un creator de școală. Are contribuții și în domeniul politicilor economice, teoria districtelor economice, de pildă, aparținîndu-i. Are și meritul reabilitării lui Ricardo, precum și cel de a fi pus capăt multor exagerări ale școlii neoclasice, fără a-i nega meritele. Keynes avea să-i califice contribuția drept cea mai importantă din Anglia de după Ricardo. Este un autor eclectic și, totodată, un închizător și un deschizător de drumuri. Dar meritele sale în evoluția științei economice sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]