681 matches
-
astfel în satul Eliseni, în locul numit "Öcsvere" s-au descoperit materiale ceramice din eneolitic, preistorice și din secolul al IV-lea. În anul 1973, cu ocazia perieghezei efectuate de Demeter Károli în apropierea pârâului Eliseni s-au descoperit fragmente ceramice neolitice, unele aparținând "culturii Wietenberg", altele din epoca bronzului târziu. Epoca dacică este reprezentată de material ceramic format din fragmente de buze ale unor vase de provizii cu benzi de linii incizate și brâuri, iar epoca bronzului printr-un pumnal și
Comuna Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/310549_a_311878]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. Săpăturile făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale că zona a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri, astfel la ieșirea din satul Sângătin s-au găsit materiale arheologice din diferite epoci, neolitic, roman și medieval. În vatra satului Apoldu de Jos s-au găsit zidurile de piatră în "opus incertum" ale unor construcții ce conțineau material tegular, cărămizi cu ștampila "Legiunii a III-a Gemina", țigle, cărămizi pavimentare , olane și tuburi pentru
Comuna Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/310748_a_312077]
-
prin văi torențiale care au săpat trasee adânci în scoarță și care au direcția de curgere de la sud la nord, descărcându-se în Lunca Dunării. Datorită zonei, ls-a înregistrat o continuitate a locuirii din cele mai vechi timpuri.Astfel, perioada neolitică în arealul luncăvițean atinge apogeul în perioada de tranzit spre epoca metalelor, când alături de o ceramică care impresionează și astăzi prin arta execuției și ornamentului, apar primele unelte din cupru. Continuitatea este dovedită de așezările epocii bronzului, unde vânătoarea și
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
Iași, în cadrul Catedrei de Istorie a Românilor. •din septembrie 1999: profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universității “Al.I.Cuza” din Iași, în cadrul Catedrei de Istorie Veche și Arheologie. Titluri •doctor în istorie (din 1983), cu teza "Primele culturi neolitice pe teritoriul Moldovei", susținută la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași; conducător științific: prof.univ.dr. Mircea Petrescu-Dîmbovita •membru al Uniunii Internaționale de Stiinte Preistorice •membru al Institutului Român de Tracologie •membru al Societății de Stiinte Istorice din
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Arheoistorice (din 2000), îndeplinind funcția de director. Activitate științifică a.cercetari arheologice ◦BÎTCA DOAMNEI - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1966 ◦BAIA - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1967 SUCEAVA-PARCUL CETĂȚII - cercetări arheologice proprii (1967-1976). - au fost cercetate: o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris), o necropola de incinerație, cu peste o sută de morminte din perioada de trecere spre epoca bronzului (până-n prezent, cea mai veche necropola de incinerație cunoscută în România), precum și câteva complexe de epocă medievală (secolele XIV-XVI). ◦SOLCA-SLATINA MARE
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
secolele XIV-XVI). ◦SOLCA-SLATINA MARE (jud. Suceava) - sondaj arheologic întreprins în 1968, împreună cu dr. Mircea Ignat. - au fost descoperite cele mai vechi urme de exploatare a sării din apa izvoarelor sărate. ◦IPOTESTI-REDI (jud. Suceava) - sondaj efectuat în 1971, într-o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris). ◦PROBOTA-MAGAZIE (jud. Suceava) - sondaj efectuat în 1972, într-o așezare neolitica (culturile Starcevo-Cris și Cucuteni A). ◦DANESTI-LA ISLAZ (jud. Vaslui) - cercetare arheologică întreprinsă în 1974, împreună cu Victor Spinei, într-o așezare cu vestigii din neolitic (cultură ceramicii liniare
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Mircea Ignat. - au fost descoperite cele mai vechi urme de exploatare a sării din apa izvoarelor sărate. ◦IPOTESTI-REDI (jud. Suceava) - sondaj efectuat în 1971, într-o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris). ◦PROBOTA-MAGAZIE (jud. Suceava) - sondaj efectuat în 1972, într-o așezare neolitica (culturile Starcevo-Cris și Cucuteni A). ◦DANESTI-LA ISLAZ (jud. Vaslui) - cercetare arheologică întreprinsă în 1974, împreună cu Victor Spinei, într-o așezare cu vestigii din neolitic (cultură ceramicii liniare), Hallstatt și evul mediu timpuriu. ◦MIHOVENI-CAHLA MORII (jud.Suceava) - cercetări arheologice întreprinse, împreună cu
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
și Iași, în unele cazuri reușind să realizeze chiar cercetarea exhaustiva a teritoriului (comunele Verești, Preutesti, Prajeni, orașele Suceava, Siret), ceea ce i-a permis elaborarea unor studii privind evoluția habitatului în microzonele respective. b.proiecte de cercetare ◦1970-1983: Primele culturi neolitice de pe teritoriul Moldovei, cercetare în cadrul doctoratului. ◦2001-2003: grant realizat în cadrul Universității “Al.I. Cuza” din Iași, finanțat de CNCSIS, cu tema Viață și ambientul comunităților eneolitice de la est de Carpați (cercetări interdisciplinare); director de proiect. ◦2001-2003: grant realizat în cadrul Universității
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
germană. 4.Rădăuți, Editura Sport-Turism, București, 1978, 60 p. (în colaborare cu I.Popescu-Argesel). 5.Suceava. Ghid turistic al județului, Editura Sport-Turism, București, 1979, 184 p. (în colaborare: opt autori); variante în limbile română, franceza, engleză, germană. 6.Primele culturi neolitice pe teritoriul Moldovei, rezumatul tezei de doctorat, Iași, 1983, 25 p. 7.Evoluția culturii Starcevo-Cris pe teritoriul Moldovei, Muzeul Județean Suceava, 1984, 136 p. 8.Istoria românilor, vol.I (Antică), Editura Universitas, Chisinau-Iasi, 1991, 227 p. (în colaborare; redactare personală
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Institutul de Învățământ Superior Suceava, 1983, p. 21-41. Contribuții la cunoașterea evoluției și poziției cronologice a culturii Starcevo-Cris pe teritoriul Moldovei, în Suceava, X, 1983, p. 261-382. 24.Unele date privind posibilitatea practicarii agriculturii de tip ciclic în cadrul primelor culturi neolitice pe teritoriul Moldovei, în Hierasus, V, 1983, p. 37-43. 25.Tradiții geto-dacice ale luptei pentru independență a poporului român, în Stiinta-Tehnica-Umanism, III, Institutul Politehnic Iași, 1984, p. 493-499. 26.Considerații istorice privind tipurile de așezări ale culturilor Starcevo-Cris și ceramicii
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
a culturii Cucuteni-Tripolie, Piatra Neamț, 1997, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 225-230. 24.O.Levitchi, I.Manzura, T.Demcenko, Necropola tumulara de la Sarateni, București, 1996, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 232-236. 25.S.A.Luca, Așezări neolitice pe valea Mureșului (I). Habitatul turdasean de la Orastie-Dealul Pemilor, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 221-225 (în colaborare cu V.Cotiuga). 26.P.Roman, Al.Paunescu, Ostrovul Corbului, București, 1996, în Studia Antiqua et Archaeologica, VI, 1999, p.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
că a fost construită cândva, în vremea Imperiului Otoman. De reținut este că numai cu toporul și cu dalta, biserica putea fi construită oricând în epoca creștina. Tipul de construcție semiângropată, cu pereți din împletitură, poate fi întâlnită din perioada neolitică, și, după cum se vede, până în prezent. Important este că Biserica "Sfantul Dumitru" din satul Izvoarele județul Constanța apare ca exponenta unui tip de biserici - puține ramase în toată țara - care poate da un răspuns la întrebarea: "Ce fel de lăcașuri
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul comunei aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel; în valea pârâului Agriș, la poalele Dealului Mare, s-au găsit lame de silex și fragmente ceramice neolitice; tot în această vale în anul 1877 s-a descoperit un tezaur de 200-300 de monede republicane romane de argint între care și o imitație barbară și 107 dinari. Pe malul Oltului, la vest de comună, spre Dobolii de Jos
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
din satele Araci (reședința), Ariușd, Hetea și Vâlcele. În anul 2002 avea o populație de locuitori, în majoritate romi de limbă maghiară. Prima atestare scrisă a satului Ariușd datează din anul 1468. În apropierea localității s-a descoperit o așezare neolitică (ceramică pictată, bijuterii din cupru), făcând parte din cultura Ariușd, Cucuteni, Coțofeni. Satul Hetea este populat în majoritate de cetățeni romi care desfășoară activități tradiționale (culesul ciupercilor și al plantelor medicinale, fabricarea obiectelor din răchită și lemn). Comuna Vâlcele se
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
apartenența confesională. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul satelor ce aparțin actualei comune Turia aduc dovezi ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în satul Alungeni, în locul numit "Piatra" s-a descoperit o așezare neolitică, lîngă pădurea " Capătul Stejarului" una "eneolitică" iar la "Fântâna Sărată" o așezare dacică din a doua epocă a fierului, cu vetre de pământ și pietre. În acest loc s-a descoperit și un tezaur format din 148 denari romani republicani
Comuna Turia, Covasna () [Corola-website/Science/310389_a_311718]
-
obiect de studiu istoria poporului grec, a zonelor în care acesta a locuit istoric, precum și studiul istoriei teritoriului Greciei de azi. Primele urme de locuire umană în Grecia, au apărut în epoca paleoliticului (cca. 120000 la 10000 î.Hr.). În timpul epocii neolitice care a urmat (aprox. 7000 la 3000 î.Hr.), s-au găsit o mulțime de clădiri neolitice răspândite în întreaga țară. Clădiri și cimitire au fost descoperite în Tesalia (Sesklo, Dimini), Macedonia, la începutul Peloponezului, etc. Epoca bronzului (cca. 3000 la
Istoria Greciei () [Corola-website/Science/310503_a_311832]
-
istoriei teritoriului Greciei de azi. Primele urme de locuire umană în Grecia, au apărut în epoca paleoliticului (cca. 120000 la 10000 î.Hr.). În timpul epocii neolitice care a urmat (aprox. 7000 la 3000 î.Hr.), s-au găsit o mulțime de clădiri neolitice răspândite în întreaga țară. Clădiri și cimitire au fost descoperite în Tesalia (Sesklo, Dimini), Macedonia, la începutul Peloponezului, etc. Epoca bronzului (cca. 3000 la 1100 î.Hr.) este marcată de apariția primelor centre urbane din regiunea Mării Egee.(Poliochni pe Limnos). Înfloritoare
Istoria Greciei () [Corola-website/Science/310503_a_311832]
-
Iosif Vulcan să-i cânte frumusețea în versurile publicate în "Familia (revistă)" nr. 38 din 11 octombrie 1874 Prima atestare documentară cu actualul nume este din 1697 în Conscriptia lui Marsigli. Urme de locuire se găsesc însă începând cu perioada neolitică, continuând cu perioada daco-romană, când în zonă au existat exploatări miniere, și pe toată perioada evului mediu fiind suficiente mărturii asupra unei așezări cu diferite nume Arva, Haram, Chery sau Orovcakk. Primele începuturi ale acestei localităti sunt conjugate cu tendintele
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
din județ face parte din două domenii de remarcabilă frumusețe naturală: North Downs și The Weald. Zona a fost ocupată încă din epoca paleolitica, așa cum este atestat de descoperirile din carierele de la Swanscombe. Megaliții Medway au fost construiți în epoca neolitica. Există o secvență bogată din Epoca bronzului, Epoca fierului, si Epoca română, așa cum este indicat de descoperiri și caracteristici, cum ar fi cupă de aur Ringlemere și vilele române din văile Darent. [4] Numele modern al Kent-ului este derivat
Kent () [Corola-website/Science/305007_a_306336]
-
află Bucureștiul a fost locuit neîntrerupt încă din epoca paleolitică (așchii tăioase din cremene, un „nucleu” de silex descoperite pe malul Lacului Fundeni, carierele de nisip din Pantelimon, dealurile de la Mihai-Vodă și Radu-Vodă ). Au fost scoase la iveală numeroase așezări neolitice; din perioada culturii "Dudești" s-au descoperit urme la Dudești, pe malul Lacului Cernica, pe malul Lacului Fundeni etc. Din perioada culturii "Boian" s-au găsit urme la Glina, Dudești, Cățelu, Bucureștii-Noi, Giulești, Dealul Spirei, Pantelimon. La Cernica s-a
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
Egiptului, locuitorii construiau megastructuri funerare piramidale dedicate conducătorilor (faraoni) ce se considerau "divinități pământene" ce se considerau diferiti de restul maselor. Sunt dezvoltate metalurgia bronzului, meșteșugul sticlei, podoabelor și bijuteriilor din diferite metale prețioase importate din zone îndepărtate. În Europa neolitică, locuitorii construiau megastructuri megalitice circulare dedicate ceremoniilor religioase, iar pe insula Creta, Civilizația Minoică devenea primul centru de putere mediteranean, în vreme ce în Grecia se dezvoltau culturile heladice și cicladice. În Turcia de azi înflorește civilizația troiană. În India se dezvoltă
Mileniul al III-lea î.Hr. () [Corola-website/Science/305557_a_306886]
-
Valea Lungă. Dealurile Hoia (506 m) și Sf. Pavel sunt cele mai înalte puncte din zonă. Vegetația pădurii este foarte variată, ea constând din specii de Fauna este alcătuită din La nord de Valea Lungă s-a descoperit cea mai veche așezare neolitică de pe teritoriu României (6500 î. Ch.) aparținând culturii Starčevo-Criș, cu morminte și locuințe cercetate între 1960 și 1994 de arheologii N. Vlassa și Gh. Lazarovici. Hoia este vestită în lume pentru frecvența cu care apar aici diverse fenomene paranormale. În
Pădurea Hoia () [Corola-website/Science/305675_a_307004]
-
descoperit în peșteri ca Bordul Mare și Ciclovina Uscată-urme de vetre de foc, unelte de os și cremene, fragmente de schelete de Ursus spelaeus (Urs de peșteră), Equus caballuus (Cal), Canis lupus(Lup) care atestă așezări din comuna primitivă. Vestigii neolitice s-au descoperit în multe așezări de la poalele muntelui și în depresiuni( Turdaș, Tărtăria, Petrești). Elemente de trecere din neolitic la epoca bronzului(cultura Coțofeni) s-au descoperit la Sebeș (Râpa Roșie, Răchita, Sebeșel. ""Epoca bronzului" și "epoca fierului", când
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
arheologică Troesmis sec. III i. Ch. și monumentele funerare din epoca română și romano-bizantină. La Garvăn se găsesc Ruinele cetății Dinogeția și au unei bisericuțe romano-bizantine.În apropiere de Luncavița se gaseste “La cetățuie”, vestigiile unei așezări întărite din epoca neolitica, de tip Gumelnița. În comuna Niculițel a fost scoasă la suprafață în anul 1971, Biserica cu cripta, ridicată în sec.XI-XII, din cărămizi române, cel mai vechi așezământ paleocreștin din țara noastră, în subsolul căreia s-au găsit patru schelete
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
care strămoșii lor i-ar fi ucis 4-7 generații mai înainte, ceea ce indică faptul că tigrul din Borneo ar fi dispărut acum aprox. 200 de ani. Cea mai evidentă dovadă este recenta descoperire a unui fragment de dinte printre sedimentele neolitice dintr-o peșteră din partea malaeziană a insulei (Sarawak). Datele molecularo-filogenice confirmă relațiile strânse de rudenie între speciile genului "Panthera" și demonstrează că tigrul s-a separat de linia ancestrală cu peste 2 milioane de ani mai devreme decât leul, leopardul
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]