1,289 matches
-
interioară, astfel încât cea de a doua se leagă, prin înțeles, de cea dintâi. „Cartea a treia”, separată de autor de primele două, este o traducere a lucrării, pe aceeași temă, Stimuli virtutum, fraena peccatorum a polonezului Andrea Wissowatius. În absența neologismului corespunzător, C. apelează la termeni autohtoni pe care îi glosează, atunci când traduce titlul Strămutarea a bunătăților și frâul păcatelor, explicând: „adecă îndrumarea spre bunătăți și oprirea spre păcate”. Divanul se închide cu două serii de principii ale stoicismului, și ele
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
literatura română cultă, C. însoțește textul propriu-zis al romanului de două prefețe și o postfață către cititor, texte prin care atrage atenția asupra noutății literare, substituirilor alegorice, structurii etc. Romanul mai are și alte două elemente de paratext; pentru traducerea neologismelor, o „scară” a cuvintelor străine (imediat după prefață) și o „scară a cuvintelor ieroglificești tâlcuitoare” (în final). În roman sunt transfigurate evenimente personale și istorice contemporane autorului. De la Heliodor (autorul grec al romanului de aventuri Etiopica), este declarat împrumutată tehnica
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
amuck în jurnalul călătoriei sale în Asia de Sud-Est. Vezi și nuvela lui Stefan Zweig Der Amokläufer, scrisă în 1922. Și Henri Michaux amintește de amok-ul malaiezianului opioman (Un barbare en Asie, 1933) (249). În limba română termenul a intrat ca un neologism din limba franceză. Un alt argument în sprijinul ipotezei formulate, și anume că în spațiul românesc „a bea afion” este un nărav turcesc, ar fi larga răspândire a viciului opiomaniei în rândul turcilor. Un viciu puternic favorizat de prohibiția religioasă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-n cea privată elementele de unitate dintre ei. Din nenorocire nu s-a întîmplat astfel. Orice zgârie - hârtie care n-avea idei nouă a crezut că poate înlocui această lipsă prin vorbe nouă, de-aci în România mania generală a neologismelor. Deși rostirea normală a limbei românești e indicată fără abatere prin scrierile din veacurile trecute, totuși românii moderni n-au găsit încă mijlocul de a o scrie în mod unitar. Câte capete, atâtea ortografii. Literatura populară stagnează, căci afară de doi-trei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
este că s-a cultivat sporadic ideea, greșită, a regenerării limbii române prin cea latină. Dar acesta este acum un punct de vedere depășit. Direcția serioasă și cea mai însemnată a literaturii române caută îmbogățirea limbii nu prin receptarea unor neologisme, fie chiar din limbi înrudite, ci prin folosirea tezaurului lexical păstrat în limba poporului și în special prin dezvoltarea organică a limbii însăși. Țăranul este, zice-se, abrutizat și fără conștiință umană! Că este sărac și decăzut, asta desigur recunoaștem
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deplin în materie. Lecția I DREPTUL LA INDEPENDENȚĂ Ce înseamnă "mediologie"? • Definiția prin obiect: un impas? • Definiția prin metodă: o răscruce • O nedreptate edificatoare: Auguste Comte • Mediologia, produs al timpului său • Interferența, teorie și practică CE ÎNSEAMNĂ "MEDIOLOGIE"? Inventarea unui neologism nu creează și o idee nouă. E cale lungă de la a-i declara iubire unei tinere pînă la a-i face un copil, dar e politicos să nu sari peste prima operațiune. Mai demult, cînd am propus termenul "mediologie", am
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
curent și mai ales al celui literar sinonimele își păstrează o neasemuită valoare: limbajul medical suferă din cauza sinonimelor; eponimele (denumiri date unor simptome, sindroame, boli, procedee după numele autorului care le-a descris prima dată) îngreunează, de asemenea, limbajul medical; neologismele (cuvinte introduse într-o limbă din altă limbă) (cuvânt nou creat) sunt o necesitate; există și un jargon medical-științific. Limbajul utilizat în medicină are valoare în comunicarea necesară mediilor științifice și învățământului specific. Este un limbaj în continuă evoluție explicată
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
nu depinde de nimeni pentru a exista 92. Semnificații de bază: autosuficient, care are totul. Traducerea cu „avut” sau „bogat” e departe de a reda întregul conținut semantic, făcând necesară o explicație în notă, insă stilistic este preferabila folosirii unui neologism strident, cum ar fi „autosuficient”; „Cel Deajuns pentru Sine” este o traducere mai exactă, dar îngreunează ritmul versetului. 2.1.5.9. W"si‘: SOI „cuprinzător”; ASM „Cel cu hâr nemărginit”; GG „Cuprinzător”, Marr „amplus”; RB „vaste”; DM „présent partout
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
trebuie executate În secvențe pentru a Îndeplini un act oarecare urmând o Înlănțuire strictă (Bureau, 1972); - un ansamblu de reguli pentru efectuarea unui sistem de operații Într-o ordine dată, În vederea rezolvării unor probleme de un anumit tip (Dicționar de neologisme, Editura Științifică, 1966); - prescripție univocă a unui procedeu (succesiune de operații, momente) pentru rezolvarea unui anumit tip de probleme (sarcini, situații) (Dicționar de pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, 1979); - o prescripție exactă a Îndeplinirii Într-o anumită ordine, a unui
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
parte, adeseori situațiile în care elevii sau studenții par a înțelege greu ce spune profesorul nu semnifică faptul că aceștia nu stăpânesc codurile elaborate, ci reflectă folosirea în exces de către profesori a codurilor restrânse specifice comunității lor științifice (jargon, abrevieri, neologisme). 3. Trebuie să ținem cont de faptul că folosirea codului restrâns oferă siguranță. Limbajul unei colectivități se dezvoltă prin istoria sa și prin interacțiunile din interiorul ei, iar folosirea acestuia poate să fie importantă și puternică din punct de vedere
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
falsificare a adevărului. Corpusul gnostic este unul dintre cele mai ezoterice. Textele care au supraviețuit, disociate de cuvântul care le povestește, le comentează și le explică -, au rezistat în mod miraculos, pentru că acești filosofi practică un ermetism cu totul excepțional. Neologisme ad-hoc, o adevărată pasiune pentru numerologie, exacerbare a miraculosului, extrapolări mitologice, limbaj sectar, totul îl ține la distanță pe cititorul dornic să pătrundă în tainele gnostice. Fără vocea ghidului în stare să-l conducă pe discipol - logica proprie a oricărei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
li se aseamănă... Recurg și la constrângere: conform logicii sectei, ele pun la punct, după caz, o întreagă strategie care obligă la supunere sau exclude. Lecția e valabilă și azi în cazul anumitor filosofi al căror vocabular ezoteric, plin de neologisme, obligă cu ocazia unor disertații obscure, mai mult la psitacism decât la inteligență. în fața unui corpus închis autist, imposibil de penetrat chiar și cu cea mai puternică voință din lume și cu eforturile aferente, rămâne ori renunțarea, ori aderarea la
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
altfel prin sita unor termeni particulari, după apariția cărora recunoaștem viziunea despre lume proprie gânditorului în chestiune. Uneori, crearea de noi concepte necesită un cuvânt nou, pentru că se întâmplă și nu poți numi o descoperire cu un termen preexistent. Atâta vreme cât neologismele nu cresc ca ciupercile, de ce nu? Există însă și cazuri în care aparenta profunzime a unei filosofii se ascunde sub o avalanșă de vocabule noi, de noțiuni inventate, de turnuri formale inedite care maschează prost o absență de fond ori
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
timpurilor acelea pentru apocalipse găsește în utilizarea cifrelor un anumit fel de justificare serioasă: reducerea lumii la formule matematice îi tentează de multă vreme pe filosofi, de la Pitagora până la Spinoza sau Leibniz, ideea unei mathesis universalis persistă vreme îndelungată. Amestecul neologismelor, al cifrelor și al personajelor conceptuale are ca produs final un vesel bazar conceptual: Arhonții jonglează cu Sizigiile în Plerom, Marele Lampadare luminează contururile Sophiei Lascive sau ale Momelilor Salvatoare. Omul Primordial stă de vorbă cu Mama cerească în Hebdomadă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Hebdomadă - Cerurile inferioare, Hipochtonianul desemnând Haosul și Hedesul -, totul în ambianța Semințelor Pneumatice care garantează înveselirea ospețelor. - 7 - Gnoza croiește și însăilează. De unde vin acești bărbați și aceste femei? Din ce neamuri se trag? Care sunt maeștrii lor mărturisiți? Aceste neologisme apărute din neant, aceste matematici extravagante coborâte din cer, aceste etici imorale fără surse, aceste mitologii abracadabrante n-au oare și o origine rațională? Pentru că gnosticii trăiesc totuși într-o epocă marcată de influențe. Mărturie - geografia: locurile în care-și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
-și propune celebrarea pulsiunii vieții, combaterea ascetismului prin slăvirea meritelor iubirii, edificarea paradisului aici, pe pământ. Toate acestea îndeosebi prin transformarea trupului într-un prieten - niciodată în dușman. Relația sexuală este numită Plăcerea paradisului. Ea se numește și acclivitate, un neologism care le permite adepților Spiritului Liber să vorbească într-un mod care să le garanteze liniștea, securitatea. Ideea? Orice practică sexuală creează o ascensiune, singura care merită osteneala și care merită să te ocupi de ea. Citind printre rândurile documentului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
trece drept scriitor - și invers. Tot atâtea ocazii de a formula acest adevăr: el întrunește ambele calități: un stil și o gândire, un ton și o viziune a lumii. Montaigne nu inventează, nu asta e grija lui. Să creeze un neologism? La ce bun? Aceasta este ocupația unui gânditor care stă în fotoliu! El preferă să vorbească limba țăranilor, cea a halelor - zice el - și a oamenilor simpli: în franceză, în dialect gascon, dacă trebuie. Să creeze un personaj conceptual? Și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pună bazele unui program filologic naționalist, după exemplele predecesorilor greci, încercând să scrie într-o limbă „necanonizată“19. De altfel, cultura română resimțea acut, în prima jumătate a veacului XIX, lipsa traducerilor, pe când limba literară căuta încă echivalente pentru numeroasele neologisme. Cum limba greacă era mai comodă și mai cunoscută cărturarilor acelei perioade, dar, paradoxal, nu exista în vremea fanarioților nici o lucrare lexicografică greco-română20, în preajma evenimentelor de la 1821, „pe grecii din Principate îi apucase o lexicomanie fără semăn“21. Până atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dificultățile lexicale, unii traducători simt nevoia să-și alcătuiască veritabile vocabulare explicative la sfârșitul volumului 23. În societatea românească s-a vorbit greaca mai bine de un secol, astfel că limba lui Righas a împrumutat limbii române o serie de neologisme, fapt vizibil nu doar la nivelul cărturăresc, ci și al documentelor oficiale. Treptat și în același timp cu apariția primelor dicționare greco-române (1825, 1827, 1834, 1835)24, neologismele apusene se înmulțesc, eliminând grecismele. În Moldova, Gheorghe Asachi se străduia să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
astfel că limba lui Righas a împrumutat limbii române o serie de neologisme, fapt vizibil nu doar la nivelul cărturăresc, ci și al documentelor oficiale. Treptat și în același timp cu apariția primelor dicționare greco-române (1825, 1827, 1834, 1835)24, neologismele apusene se înmulțesc, eliminând grecismele. În Moldova, Gheorghe Asachi se străduia să-și impună sieși dar și celor din jur curățarea lexicului de influențele grecești, preferând pe cele romanice (alfavitul • alfabetul, haractiruri - caractere, este a se protimisi - este de preferat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
împotriva grecismelor, prezente chiar în textele sale, abundente în asemenea termeni. Vasile Pogor îi recomanda acestuia, la 1838, eliminarea grecismelor acolo unde era posibil, dar el însuși nu putea renunța la unii termeni elini 26. Dificultatea de a renunța la neologismele grecești poate avea drept cauză bilingvismul ce transpiră din scrierile multor cărturari români ai primei jumătăți de veac XIX. Unii dintre aceștia scriu mai ușor elinește decât românește, dovadă că erau chiar obișnuiți a gândi în greacă 27; e vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de alta, de treptata învigorare a literaturii autohtone. Traducătorii din/în greacă făceau un serviciu culturii române și își asumau conștient acest rol; prin toate demersurile cărturărești și publicistice, ei militează pentru îmbogățirea tiparului autohton, pentru purificarea limbii române de neologisme (altele decât cele romanice). Buni cunoscători de limbă greacă, preiau din cursurile ținute de profesorii lor greci și din textele eline doar acele elemente care se potriveau specificului național și care puteau impulsiona cultura română. Unii, cum este cazul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
oamenilor este bogată în observații concrete și detalii plastice. Arta prozatorului se evidențiază mai ales în tablouri și portrete viu colorate, realizate prin enumerări ori prin acumularea unor elemente de contrast. Stilistic, efectul este sporit și de amestecul particular de neologisme și expresii moldovenești. În 1850 K. a publicat în „Gazeta de Moldavia”, fără semnătură, prima parte dintr-un roman rămas neterminat, cu titlul Tainele inimei. Intenția autorului era, după cum se deduce din primul capitol, de a scrie un roman cu
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
de un intelectual, ajunge artistă de faimă europeană, dar ca soție a unui tot atât de celebru conațional. Piesa reține atenția prin pitorescul de mediu și crâmpeie de folclor țigănesc. Marcante însușiri literare (frazare alertă, formulări sugestive, plastice, combinații neașteptate, fericite, de neologisme și neaoșisme, citate seducătoare, referiri percutante de natură teologică, biblică, istorică, inserții de amintiri și anecdote, descrieri de natură, tonalitate sacerdotală) dezvăluie publicistica și memorialistica scriitorului. Acestea caracterizează și stilul jurnalului lăsat de G., publicat postum (1973-1980), deosebit de interesant și
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
din realitățile românești. Antibonjurist, autorul persiflează apucăturile cosmopolite ale generației tinere, sesizează ridicolul încercărilor micii boierimi și ale burgheziei ajunse de a mima obiceiurile protipendadei. Comicul vine din caricarea nu atât a gesturilor, cât a limbajului. Din împerecheri de arhaisme, neologisme și expresii populare, F. știe să obțină efecte de o anume savoare. Jargonul împestrițat cu franțuzisme al celor două „prețioase ridicole” din mahalaua Bucureștilor, Elenca și Luxandra, anunță, prin nostima lui bizarerie, vorbirea fistichie a Chiriței lui Vasile Alecsandri. SCRIERI
FACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]