8,131 matches
-
cancer pentru țara noastră, uitativa pe strada 1 săptămâna și o să înțelegeți ce vreau eu să spun. da, ne plângem... suntem încă un popor pe drumul maturizării:) ne place să ne plângem, e modul nostru practic de a ne accepta neputințele și eșecurile; ai remarcat corect: toată lumea se plânge !!!!!!!!!!! : de la prim ministru până la bătrânul din tramvai; motive se găsesc:)un cor polifonic al robilor, repetat la nesfârșit; și îmi vine în minte un episod petrecut la operă română, era prin 94-95
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
de calai “că vitele la tăiere”... Numele lor nu sunt scrise nicăieri. Gropile comune au îmbrăcat în beton forma unor vagoane îngropate în pământ. Sub un verset din Ieremia (“ Pe aceștia îi plângem”) cuvintele supraviețuitorilor tremura încă de furie, de neputința, de disperare. Am părăsit cimitirul cu un gust amar. Când știi că oamenii unui popor au fost în stare să făptuiască ori să fie complice la o crimă atât de groaznică, pentru că apoi s-o uite vreme de 50 de
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
SĂ-MI SCRII VREO CARTE... Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1936 din 19 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului rugină e prin oase, prin carne și prin gânduri și visul îmi tot coase sub pleoape hâde riduri. privesc a neputință păcatu-mi din oglindă, iar ultima-mi dorință prin gări pustii colindă. nu vreau să-mi scrii vreo carte, cuvântul nu-l robi, că-i prea târziu, și-i noapte... mai bine ne-am iubi. pe ramura cerească, ce-mi bate
NU VREAU SĂ-MI SCRII VREO CARTE… de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1461093229.html [Corola-blog/BlogPost/342760_a_344089]
-
cu licurici, strecurându-se grăbită printre greutățile și vicisitudinile vieții din Regatul Unit, pe bulevardele largi ale bucuriei firești ale fiecărei zile, fără să uite, totuși, că lacrima e dor . Și... iubirea curge când ca un izvor clocotitor printre stâncile neputinței, când ca o apă liniștită care se alintă șerpuind pe sub sălcile promisiunilor. Și-ntinde aripa spre fată Dispare lacrima din jur, Ea, cu privirea-nseninată Renaște cerul de azur. Cuvintele puse în metafore și în rime potrivite, având un ritm interior
APARITIE EDITURA INSPIRESCU! VOLUMUL DE POEZIE FLUTURI IN INFERN de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/liliana_boian_terziu_1445949468.html [Corola-blog/BlogPost/342968_a_344297]
-
fiecare rază de soare care ne atinge sufletul, ochii și trupul. Așa se nasc visurile pentru mâine dar, din păcate, uităm că, și fericirea îmbracă nesfârșite forme, și nu poate fi mâine, la fel cum a fost ieri. Nostalgia, e neputința noastră de a accepta acest adevăr, și ne va invada viața până când ne vom bucura de fiecare fericire nouă, de fiecare întâlnire cu alte suflete sau cu noi înșine, dar transformați. Iar acest lucru îl poți face chiar acum, pentru că
PRIMĂVARA DIN NOI! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/mariana_dumitrescu_1457874587.html [Corola-blog/BlogPost/376238_a_377567]
-
pe lângă ea, si ce au luat cu ei , în această vâltoare numită viața? S-au rostogolit parcă prea repede, ca o roată de la un car ,tras de niște căi voinici. Și mai ales ce au lăsat? Acum ea simte , doar , neputințe, dureri, boală.Greu de duș pe umeri atâtea ... Da au lăsat anii ăștia și altceva...CEVA ... CEVA ... ce vezi - în sfârșit vezi și simți ! - doar în ochii celor de lângă tine, atunci când ei te privesc, când ei te mângâie, când ei
UNDE ESTI..??!!! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1419100550.html [Corola-blog/BlogPost/377731_a_379060]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > POEZIA CA O DUMINICĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1493 din 01 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Duminică, 1 Februarie 2015 Poezia îmi alină toată neputința, Ea mă trezește din somnul cel greu, Și-acum când scriu mi-e plină ființa De o lumină vecină cu Dumnezeu! Cu ea nu mă știu singur sub stele, Nici sub soarele, cel zilnic și sfânt, Când o rostesc, pe
POEZIA CA O DUMINICĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1422779236.html [Corola-blog/BlogPost/376112_a_377441]
-
pagini, copertă Abu Amar Monalisa (Israel), foto Eddie Rogers (Londra)) Poeziile Licuței Pântia sunt o dovadă în plus că sufletul românului este nesecat izvor de poezie și că doar românul se pricepe să-și aclame bucuria, să-și plângă dorurile, neputințele, soarta crudă, dar nu ca pe un vaiet continuu, ci ca pe o dorință de a-și găsi forța și curajul propășirii. Cuceritoare prin simplitate - tonul neaoș, uneori vesel, alteori trist, dragostea cu care vorbește despre țară, despre România, despre
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1418195781.html [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
spre rostogolirea în haos, dând mereu vina pe subconștient. Literatul a cercetat și a transpus în scrierile sale viața cu toată micimea dar și cu mărirea ei avertizându-ne că în realitate, profanul este umbra propriei umbre. El declanșează ura neputinței de a se dovedi principiu și rămâne scursură ejectivă a glandului escretor. Umbra este contrariul existențial al spiritului, cumulul energetic al vieții pe timpul nopții, obsesia creativă a fiindului și, totodată, lumina căutărilor găsibile, golul evident al unei lumi ireale. Prin
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
și purificării prin simțirea greutății mormântului, George Bacovia. Poate singurul poet vizionar al apocalipsei și al distingerii jocului satanic al umbrei: Sunt solitarul pustiilor piețe / Cu jocuri de umbră ce dau nebunie. Frământările interiorului fiindual sunt rezultatul vinovăției noastre în fața neputinței de a ne rupe de rău. Lucian Blaga spune la un moment dat într-una dintre poeziile sale: S-a-ntors ah în lume o stea. / Mi-s mâinile arse de ea [3] sugerând momentul în care destinul eliberează sufletul spre înaltul
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
mai dificil să te judeci pe tine însuți decât să judeci pe altul. Dacă reușești să te judeci bine, înseamnă că ești cu adevărat înțelept.” Ce înseamnă, de fapt, să te cunoști pe tine? Adică să ne cunoaștem nimicnicia, slăbiciunile, neputințele și neiscusințele. De ce? Pentru că numai astfel ne vom da seama că noi nu suntem în stare sau nu suntem vrednici de slujba pe care o avem, de prietenii pe care îi avem. Un om care aleargă toată viața după funcții
“CUNOAŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1464167796.html [Corola-blog/BlogPost/378678_a_380007]
-
înțelegere a principiilor existențiale ale omului, a universului, a întregii lumi. Creștinul să se coboare sub toată zidirea lui Dumnezeu, adică nu numai semenilor, ci oricărei vietăți pământești și chiar unei furnici să dea întâietate. Cunoașterea de sine înseamnă aflarea neputinței proprii și așteptarea ajutorului lui Dumnezeu care se cere prin rugăciune și smerenie; de asemenea, înseamnă cunoașterea firelor nevăzute, dar foarte puternice, care ne leagă de lume, anulându-ne libertatea. O dată ce omul a conștientizat starea în care se află, stare
“CUNOAŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1464167796.html [Corola-blog/BlogPost/378678_a_380007]
-
proprii Ei, fără să poată lepăda ființa creată. Relația este posibilă numai dacă persoanele au o întâlnire a lor în ceva propriu fiecăreia, în caracteristică sau ideal. Aspirația sufletului omenesc după lumină, cunoaștere, transcendent, dovedește dorirea spre cele spirituale și neputința subjugării totale de către materialitatea creației. Această aspirație, însă, ajunge să fie împlinită prin intrarea în comuniune cu Dumnezeu, numai întrucât Dumnezeu-personal se deschide spre om, în revelație, de unde omul ajunge să-l cunoască. Deschiderii umane, generata de iubire și jertfă
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
Mare, Nil Ascetul, etc. Chiar de la Sfântul Maxim este împrumutată < > 8. Dintru început se arată ca singure forțele umane sunt insuficiente pentru a iniția lupta de purificare , subliniindu-se rolul harului pe care-l primește omul în Taina Botezului și neputința celui care nu se împărtășește din această primă Taină de a progresa până la lucrarea nepăcătoasă a virtuților. Prin mijlocirea limbajului antinomic, suntem însă obligați să afirmăm că harul nu este totul, că singur nu poate realiza nimic, mai mult - că
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
denotă caracteristica ontologică a raportului și obiectivitatea lui. Dumnezeu este descoperit pentru că există acolo! Contemplația naturală, afirmare a prezenței divine în tot ceea ce ne înconjoară, face trecerea la negare. Sesizând inconsistența de sine și în sine a naturii creată și neputința ei de a-și fi suficientă ori de a mulțumi pe om în căutarea supranaturalului, realizând așadar imperfecțiunile făpturii, afirmăm suprarealitatea lui Dumnezeu prin respingerea tuturor definițiilor înguste și neîncăpătoare în care avem impresia că L-am putea constrânge să
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
rațiunii umane în sine, act prin care omul se recunoaște simplă creatură și simte izvorul harului, prin care cunoaște pârga bucuriei spirituale de care poate beneficia. Acesta este rostul smereniei, iar punctul culminant al rugăciunii îl determină să intuiască, dincolo de neputința sa, puterea lui Dumnezeu de a-l face nemuritor: < > 14. Vederea luminii dumnezeiești nu o pot însă oferi doar rugăciunea curată și smerenia. Ele trebuie să fie înregistrate de iubire, singura care face posibilă unirea în cel mai mare grad
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
revista sus-amintită. Dar, după cum se vede, cu talent de intrigantă, sfoiegita doamnă caută întăriri, caută soldați, în vederea unui viitor asediu asupra revistei noastre. Reamintim principiul care ne-a călăuzit, și care ne călăuzește, anume că ne vrem, după putințele, sau neputințele noastre, complementari altor reviste, tuturor revistelor. Iar dacă este vorba despre „uscături”, să fim serioși, acestea se găsesc peste tot, fie în revistele „aristocrate” ale Centrului, fie în cele ale provincialismului periferic. Peste tot, valorile sunt amestecate cu nonvalorile, dar
IFIGENIA RECIDIVEAZĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1411910834.html [Corola-blog/BlogPost/353136_a_354465]
-
oprit și lupii. Nu dau semne că s-ar grăbi să atace, nici că ar dori să plece, doar mârâie la vorbele bătrânului. Bădia, mai mult decât îndârjirea lupilor, le simte rânjetul, parcă ar fi batjocoritor, parcă ar râde de neputința lui. Îi privește în ochi pe fiecare, își potrivește toporișca mai bine în mână: -Așșș! Mânca-v-aș sufletul! Păi rea socoată v-ați făcut, măi diavolilor! Dacă nu la toți, unuia tot îi crăp țeasta! Că n-o fi
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
Salut... - Salut! - Ce faci? Cum îți mai umpli timpul? Mă-ntreabă un amic pe bulevard. - Cu mai nimic. Tresar de întrebare, Aș vrea să scot și bruma de pe card. Și plec, Filozofând răspunsul. De ce mai vor bătrânii noștri timp, Când neputința ne ucide, De ce mai vrem ca iarnă, anotimp? Suntem balast sau frâna de serviciu, Consumatori ce n-au decât nevoi, O masă de manevră, sacrificiu, Dar lumea ar fi rece fără noi. PLÂNG Nori de plumb aleargă repezi, Ca mânați
POEME ESENŢIALE (1) de NICOLAE STAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_stancu_poeme_esentiale_1_nicolae_stan_1354565233.html [Corola-blog/BlogPost/351648_a_352977]
-
se vor căsători până în toamnă. Dar n-a fost să fie așa. Moartea tatălui fetei le-au dat toate planurile peste cap. Acum Săndica era preocupată și foarte îngrijorată mai ales de soarta mamei, bolnavă și ea și aflată în neputința de a se îngriji singură. Toate acestea nu au făcut decât să-i spulbere speranța că își va uni viața de cea a lui Mircea, înainte de începerea noului an de învățământ, sau cel puțin că se vor muta împreună, variantă
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393143772.html [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
meu acord. Nu mai vreau să vă plătesc pentru ca voi să-i seviți pe cei care mă jefuiesc la căldură, la electricitate, la bucata de pâine a copiilor mei. Plecați de pe bucata mea de Românie, prefer linistea copiilor mei în schimbul neputinței voastre, prefer cinste și onoare pentru copiii mei în schimbul hoției voastre, prefer sărăcie și dreptate în schimbul minciunii. Nu vreau să ajung vreodată să aduc aceleași acuze propriilor mei copii, stați departe de ei și de bucata mea de Românie.... Referință
JOS MÂNA DE PE BUCATA MEA DE ROMÂNIE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Jos_mana_de_pe_bucata_mea_de_romanie_.html [Corola-blog/BlogPost/355400_a_356729]
-
Unul a făcut infarct. Mulți dintre țărani sunt bătrâni. Toți sunt cu mâinile goale. Nu au cu ce riposta forței organizate. Statul are privilegiul folosirii violenței. Știm lecția asta. Imaginea jandarmilor este prin ea însăși o amenințare. Peste drum imaginea neputinței și exasperării oferită de niște țărani din cea mai săracă zona din Europa. Ce imagine ! Și cita amărăciune îmi stîrnește ea! Reporterul are dreptate, dar nu numai pentru acel sat pierdut. În România toată e ceață, e frig, e întuneric
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/e-ceata-e-frig-e-intuneric/ [Corola-blog/BlogPost/94011_a_95303]
-
oportunități, nu mi-au fost dat niciodată să se întâmple să coexiste, să fie adică împreună în același timp și în același loc, cu aceiași subiecți și plecând de la aceleași premize. La acestea mai adăugați stângăciile, frustrările, incapacitatea orientării și neputința ralierii la reguli și norme (poate și dintr-un spirit de frondă!) care să asigure succesul unei legături de durată și iată, încheiat în linii mari, tabloul unui eșec... Figuri destinse și radioase, într-un crescendo din partea ei ce molipsea
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (9) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_9_.html [Corola-blog/BlogPost/351371_a_352700]
-
pe omul tău și-ți voi arăta pe Dumnezeul meu”. În fiecare epocă, oamenii lui Iisus Hristos, ca fii risipitori sau tâlhari recunoscători, chiar dacă au cunoscut căderea și slăbiciunea păcatului, a corupției și a morții naturii noastre umane plină de neputințe, n-au încercat (și chiar dacă au făcut-o, au regretat ulterior) să prezinte în fața lui Dumnezeu „autojustificarea” ori „auto-îndreptățirea lor” lor sau „dreptul” ori „libertatea” lor. Însă mulți alți oameni, mai cu seamă din ziua de azi, trăiesc în mod
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_din_biserica_intre_iisus_hristos_existentialism_si_secularizare.html [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
a luat asupra Lui și i-a enipostaziat în El” În fiecare epocă, oamenii lui Iisus Hristos, ca fii risipitori sau tâlhari recunoscători, chiar dacă au cunoscut căderea și slăbiciunea păcatului, a corupției și a morții naturii noastre umane plină de neputințe, n-au încercat (și chiar dacă au făcut-o, au regretat ulterior) să prezinte în fața lui Dumnezeu „autojustificarea” ori „auto-îndreptățirea lor” lor sau „dreptul” ori „libertatea” lor. Însă mulți alți oameni, mai cu seamă din ziua de azi, trăiesc în mod
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_din_biserica_intre_iisus_hristos_existentialism_si_secularizare.html [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]