3,664 matches
-
la o asemenea eventualitate. ― Domnule profesor, nu faceți păcate În fața lui Dumnezeu. Sunteți În floarea vârstei... ― Să nu exagerăm, dragule. Dar până nu ne Întristăm prea tare, cred că trebuie să te duci la cei dragi, care te așteaptă cu nerăbdare. Ne vedem mâine, la vizită. Urări de bine și sănătate lui Tudor și Mariei. La revedere. ― Vă mulțumesc, domnule profesor. Rămâneți cu bine. ― Mâine, să-mi amintești că am a-ți spune anumite lucruri care te privesc... ― Nu-mi puteți
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
că l-ai Întâlnit pe cel mai drag În sufletu’ meu... Pe Petrică. Apoi când vom sfârșî treabă, venim cu mari drag la voi. Așa o fugă! Mama Maranda spune ca să aveți mare grijă de Tudor! Ochi’ și băietu’! Mari nerăbdare am să-l Întâlnesc pi Petrică. Să fiți sănătoși vă urează mama Maranda șî tata Toader”. ― Ei? Cum ți se pare, scumpule? E o minune. Numai țăranii știu să-și exprime gândurile și sentimentele așa de-a dreptul... Ai văzut
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu familiile noastre, iar mâine, după ce terminăm treburile ce nu sufăr amânare, să ne Întâlnim și să punem țara la cale, cum se spune - și-a exprimat părerea profesorul. ― Vestea trebuie să ajungă și la Petrică, fiindcă o așteaptă cu nerăbdare. ― Voi ruga pe un brancardier să treacă pe la Petrică. ― Numai să nu afle... ― Nu avea nici o grijă. Cred că Îl știi pe nenea Mitru, poreclit „Tac mă cheamă”. El știe unde stă Petrică. Sunt vecini. Și... va face trebușoara acum
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Întâmpinat: ― Bine ați venit la Hanul cercetașului, boieri dumneavoastră. ― Bine te-am găsit. Bucuros de oaspeți? - a răspuns Nicu. ― Bucuros peste măsură. Da’ intrați, că „fimeia me” - cum Îi spune fratele meu, tata Toader, mamei Maranda - vă așteaptă cu mare nerăbdare să văăă... ― Da’ cu ce-am greșât noi, fratili meu, di ni așteaptă cu cociorva? - a Întrebat tata Toader. ― Cociorva am ascuns-o eu după ușă, da’ vărzările au rămas aburind. Și au o miroaznă de te doboară! ― Dacă-i
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a greșit o iotă! ― Mă bucur mult, domnule profesor. De altfel, dumneavoastră știți că Îmi face mare plăcere să fiu În echipă cu ea... ― Acum, hai să vedem ce ne face pacienta. Gruia l-a urmat pe profesor, așteptând cu nerăbdare să vadă cum se prezintă țigăncușa după operație... Când au intrat În salonul cu pricina, l-au Întâmpinat aceiași ochi de care nu te puteai feri nici Într-un chip. Profesorul s-a Îndreptat spre patul ei: ― Ia să vedem
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a condus-o pe Maria la scara unei trăsuri cu un cal sur rotat și cu un birjar frumos Înfipt pe capra trăsurii. ― Ești liber, jupâne? ― Liber ca pasărea cerului, domnule și stimată doamnă. Poftiți de urcați și aștept cu nerăbdare porunca unde să vă călătoresc. Au urcat și, după ce s-au așezat bine Între pernele trăsurii, Gruia a vorbit: ― Să mergem până spre casa lui Sadoveanu și apoi În capătul de sus al Sărăriei. ― Dorința clientului e poruncă pentru mine
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
la braț. ― Mergi acasă cu speranța că totul va fi bine - a sfătuit-o Gruia. ― Abia aștept clipa când voi putea afla rezultatul muncii tale fără preget, depusă atâta amar de vreme, dragul meu. ― Și eu o aștept cu aceeași nerăbdare și cu emoție neînchipuită. La revedere, scumpa mea... După plecarea Mariei, Gruia a rămas În poartă, urmărindu-i mersul o bucată de vreme. În cele din urmă, s-a Întors și, călcând ca și cum ar fi purtat pietre de moară legate
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
peste prag, profesorul tocmai căuta ceva Într-un sertar al biroului. Ochii erau ațintiți asupra a ceea ce făcea. ― Să trăiți, domnule profesor - a salutat Gruia, cu tremur În glas. Ca un făcut, Însă, profesorul numai nu-și ridica ochii... „Graba, nerăbdarea, curiozitatea, toate acestea fac să ți se pară că a trecut veacul și tu Încă mai aștepți un răspuns, vecine. Ogoiește-i pe acești intruși și prefă-te Într un fachir, care stă cu tălpile goale pe ditai grămada de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
venit la mine ca să-mi ceri să-l scot din închisoare pe Guță Tătărăscu!... Au mai fost și alții înaintea dumitale..., zâmbi Gheorghiu-Dej. Părea curios și circumspect în același timp și se uită din nou la ceas, cu o anumită nerăbdare. Nu, nicidecum, nu de Tătărăscu e vorba, despre care personal nici n-am o părere prea bună, fiindcă mie nu mi-au plăcut niciodată cameleonii politici..., ci despre..., dădu să răspundă Nando Rossi. Dar nu reuși să spună mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nu avea altfel cum să comunice. Afară s-a făcut frumos ; ninsoarea s-a domolit, așa că veți putea să vă continuați cercetările care v-au adus până aici și despre care Dragoș mi-a suflat o vorbă astă-noapte. Dora simte nerăbdarea Ștefanei, nerăbdarea de a o vedea plecată, ieșită din casa și mai ales din viața lor, a lui Dragoș și a ei. Noi, frate-miu și cu mine, nu am putut să terminăm Universitatea și am rămas aici, la țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
altfel cum să comunice. Afară s-a făcut frumos ; ninsoarea s-a domolit, așa că veți putea să vă continuați cercetările care v-au adus până aici și despre care Dragoș mi-a suflat o vorbă astă-noapte. Dora simte nerăbdarea Ștefanei, nerăbdarea de a o vedea plecată, ieșită din casa și mai ales din viața lor, a lui Dragoș și a ei. Noi, frate-miu și cu mine, nu am putut să terminăm Universitatea și am rămas aici, la țară, unde nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și nu contenesc să admir înțelepciunea ei. Nu observasem că pusese trei bancnote de câte zece ruble într-un buzunar profund al șorțului ce îl purta și doar două rămăseseră în punga de piele atârnată la gât, sub cămașă. Când nerăbdarea și insistențele paznicilor au început să fie însoțite de înjurături și lovituri, ea a scos din buzunar cele trei bancnote. Au fost destul de cumsecade că s-au mulțumit cu o bancnotă fiecare și ne-au lăsat și nouă, una în afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
gândit că e bine, a început să aibă o oarecare logică în vorbire. Mi-a spus în limba germană că îl cheamă Hans și că a evadat dintr-un lagăr de deținuți pescari de pe Obi, mult spre Nord. Cu multă nerăbdare și speranță l-am întrebat dacă nu a întâlnit sau auzit despre un grup de patru bărbați și doi băieți dintr-o familie ucraineană Cozmei. M-a fixat cu o privire de nebun și a început să strige : "Nain ! Kaput
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
În schimb, cuibul lor era inegalabil, exemplar, dotat cu toate utilitățile moderne și tradiționale trebuincioase, lucrat cu gust până la cel din urmă detaliu, din interioare și de la anexe, grădină, livadă, împrejmuiri. Că doar nu în zadar toți nepoții așteptau cu nerăbdare vacanțele ca să mai petreacă și ei măcar câteva zile în raiul de la poala pădurii al bunicilor, cu flori, cu miresme, cu zumzete, cu fructe, legume și bucate ecologice, cu ozon berechet, cu hârjoană și mijoarcă prin livadă și hambare; cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
broaștelor din pârâiașul care curgea molcom pe lângă sat. Mereu, pe la ora zece seara, broaștele își începeau concertul direct, fără vocalize. Stăteam în pat, cu fereastra deschisă, acoperit și pe cap cu un cearșaf și ascultam minunea de concert. Așteptam cu nerăbdare să intre pe scriitura partiturii cei pe care mai târziu aveam să descopăr că sunt bașii, pe care mi-i imaginam că erau niște broscoi minunați îmbrăcați în superbe fracuri verzi. Când concertul lua sfârșit, îmi luam notițe în memorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și pe la noi. Acum sunt furată de proiectul picturii murale. Mă ajută și niște ucenici din zonă, pe care-i concediez elegant, din când în când, atunci când contul de la bancă țipă după parale. Schelele, vopselele și sfinții neterminați așteaptă cu nerăbdare să-mi intre în cont niscaiva dolari proveniți din vânzarea vreunui tablou din expozițiile prin care mai am expuse lucrări. Sunt la cheremul toanelor iubitorilor de artă. M-am îndrăgostit pur și simplu de pictura murală. Dar nu știu altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
vecină de hotel, este singur și eu ocup singură loc în inima lui. Acum soarele își dăruia cu veselie și dezinvoltură căldura. Acum simțeai că el trăiește alături de tine. Îmi transmitea vești despre Angi? Îmi zicea că el este bine. Nerăbdarea cu care îl așteptam nu scăzuse. Și iată că, făcându-mi o surpriză, Angi veni pe neanunțate: Domnișoară Irin, dră Irin! Conașul Angi e aici, a venit! Iei, doamnă Elizabeth, iei! Însă atunci mă întrebam cum arăt, dacă sunt suficient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
îți dorim tot binele din lume. Nu știm sigur dacă îți vom putea fi alături în acea zi sacră, însă să știi că, în spirit, vom fi prezenți. Irin este însărcinată în luna a cincea și amândoi așteptăm cu multă nerăbdare venirea copilului pe lume. În jurul nostru este multă vervă, toți prietenii noștri sunt entuziasmați, și Irin este și ea foarte fericită. Pregătirile pentru marele eveniment necesită foarte mult timp, înțelegi, nu? Aș vrea să-ți spun că ne lipsești. Atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
e în noi, e ce vrem noi. Aparențele sunt tot ce avem. · Să rescriem, deci: Sunt in the city, in my sweet, luând prânzul. Pe când sorbeam din cea de-a doua cafea, așteptând să treacă timpul. Sunt intrigată, aștept cu nerăbdare să ne întâlnim deseară. Se pune de un "story" pe cinste. Ieri, pe când eram la bufet, vine la mine un tip. Mă surprinde în mod plăcut (și mie greu îmi place de cineva). Îmi pare cunoscut îmi dau seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
felul de a i te adresa, i-a spus Gelu. Ca să mă răzbun puțin, că și ea m-a lăsat luni întregi în așteptare, fără să dea un semn de viață când eu nu mai știam ce să fac de nerăbdarea de a o vedea. — Nu am făcut-o dinadins. Pur și simplu după altercația aceea, eu nu m-am mai gândit la tine. În sala tribunalului mi-am dat seama cine ești și deși te uitasem nu știu de ce m-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
luat mâna iubitei și introducându-i inelul pe deget, i-a spus. Fata mea din parc, vrei să fii logodnica mea? Cecilia, surprinsă de frumusețea inelului, de cererea lui Matei, a rămas fără cuvinte. Matei, ținându-i mâna, aștepta cu nerăbdare, dar și cu oarecare teamă, răspunsul. După câteva minute de cugetare adâncă privind importanța momentului, asumarea unei responsabilități majore, cel mai bun răspuns pe care trebuia să-l dea, după un oftat profund, Cecilia i-a spus: — Dacă destinul ne-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
le arate ce au de făcut, în altă zi venea doamna Silvia Sătmăreanu. Au dat zor să termine, fiindcă urmau pregătirile pentru Paști când fiecare avea de lucru la casa ei. Cecilia n-a putut veni, deși era așteptată cu nerăbdare de toți, dar mai ales de Matei care în ziua de Paști a sunat-o. —Alo! Cecilia! Te sun și-ți spun Hristos a înviat! — Adevărat a înviat! Mă bucur că m-ai sunat. Îmi era așa dor de tine
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
proastă?, s-au îmbrățișat ude și au sărit prin baie ca apucatele. Până s-au șters cu prosoapele, până s-au schimbat a trecut ceva vreme, că ceilalți nu știau ce se întâmplă și mai ales Matei care murea de nerăbdare să apară Cecilia. Ce-ați sta atât? le-a întrebat Tiberiu. —V-o prezint pe domnișoara doctor în Drept civil, Cecilia Sătmăreanu. —Adevărat! Bravo! au strigat toți într-un glas ridicându-se în picioare și cântându-i „Mulți ani trăiască
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
imposibil de împiedicat. Jubila în tăcere, dar jubila! Într-un cuvânt, se simțea călare pe situație, stăpân absolut peste tot ce mișca acolo! În aceste momente, singurul lucru și cel mai evident, care urla cu putere în el, era numai nerăbdarea febrilă de a isprăvi totul odată și de a-și lua mai repede grija de pe cap 62 Rareș Tiron și apăsarea grea din suflet. Despre ezitare, nici măcar nu putea fi vorba. Și iată că ajunse la destinația mult-dorită. Nu voi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
sprijinind-o într-o rână de genunchiul său, el îi dădu să înghită o linguriță de zahăr plină. Pe urmă, preț de câteva secunde, totul se cufundă într-o liniște grea, ca de mormânt. Și unul, și celălalt așteptau cu nerăbdare ca acele doctorii simple să-și facă cât de cât efectul. Pentru Șerban, acele secunde cântăriră mai mult decât orice; parcă ar fi trecut ca orele. Victoria începu brusc a da din mâini. - Trebuie să mă așez..., murmură dânsa iarăși
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]