1,166 matches
-
suprafața frunzelor. Înălțimea plantelor virotice este redusă cu 40 % iar producția scade cu 43-44 %. La sorg simptomele sunt asemănătoare, iar la unele soiuri striurile se colorează în roșu-ruginiu datorită arsurilor. Costreiul virozat are pe limbul frunzelor dungi decolorate, paralele cu nervurile, însoțite de înroșiri ușoare sau de arsuri. Plante gazdă. Virusul poate infecta porumbul, sorgul, iarba de Sudan, costreiul și numeroase alte specii de graminee. Transmitere-răspândire.În natură virusul se răspândește prin afidele care iau virusul în 1-2 minute de hrănire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rezistență. 1.5.7. Rugina porumbului Puccinia sorghi Boala este puțin răspândită în țara noastră, ea fiind semnalată doar în nordul Moldovei și Transilvaniei. Simptome. Agentul patogen atacă spre sfârșitul perioadei de vegetație, când pe frunze apar pete gălbui, între nervuri, vizibile pe ambele fețe. În dreptul petelor, subepidermic, se formează lagăre de spori de vară, eliptice, de 1 mm lungime, de culoare brună deschis. Ceva mai târziu apar lagărele cu spori de rezistență, brune-negricioase care pot produce în frunză crăpături pline
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
soiului, momentul infecției și condițiile climatice. Plantele soiurilor sensibile prezintă la scurt timp după infecție (8-14 zile), pete verzi-deschis pe frunzele tinere, apoi pete mari verzi-deschis, mate, în contrast cu zonele sănătoase care sunt lucioase(fig.34). La soiurile sensibile spațiile dintre nervuri sunt decolorate, cu zone verzi în lungul nervurilor și datorită creșterii încetinite a zonelor afectate, pe frunze apar gofrări și răsuciri ale marginilor. Plantele rămân mici, au înflorire slabă și formează păstăi deformate, cu pete verzi-închis sau pete verzi situate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sensibile prezintă la scurt timp după infecție (8-14 zile), pete verzi-deschis pe frunzele tinere, apoi pete mari verzi-deschis, mate, în contrast cu zonele sănătoase care sunt lucioase(fig.34). La soiurile sensibile spațiile dintre nervuri sunt decolorate, cu zone verzi în lungul nervurilor și datorită creșterii încetinite a zonelor afectate, pe frunze apar gofrări și răsuciri ale marginilor. Plantele rămân mici, au înflorire slabă și formează păstăi deformate, cu pete verzi-închis sau pete verzi situate în zone albicioase. Limitele termice între care se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se manifestă în tot cursul perioadei de vegetație, începând cu răsărirea fasolei, pe care se observă pete circulare sau neregulate ca formă, brunegălbui, cu aspect apos, pe vreme umedă. Pe frunze apar pete mici, de 2-3 mm, colțuroase, delimitate de nervuri, transparente, verzigălbui, acoperite cu exudat bacterian galben-vâscos, vizibil pe fața inferioară a frunzei. În condiții optime de temperatură (26-28șC) și umiditate atmosferică ridicată, numărul și suprafața petelor crește, ele se unesc și inelele de decolorare ajung la 2-5 mm lățime
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă, apar pete ruginii alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
producând reduceri ale producției de sămânță până la 83 %. În România boala a fost semnalată pe mazărea furajeră în 1974, la soiul Artona, cu o frecvență de 10 %. Simptome. Pe frunzele tinere infectate se observă o decolorare și o îngroșare a nervurilor iar pe frunzele mature apar dungi de culoare verde-deschis sau pete neregulate ca formă, de nuanțe verzi-deschis, situate între nervuri și uneori îngroșări vizibile pe partea inferioară a frunzelor, lângă nervuri. Plantele infectate au înălțimea redusă, o ramificație mai bogată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
soiul Artona, cu o frecvență de 10 %. Simptome. Pe frunzele tinere infectate se observă o decolorare și o îngroșare a nervurilor iar pe frunzele mature apar dungi de culoare verde-deschis sau pete neregulate ca formă, de nuanțe verzi-deschis, situate între nervuri și uneori îngroșări vizibile pe partea inferioară a frunzelor, lângă nervuri. Plantele infectate au înălțimea redusă, o ramificație mai bogată, frunze mai mici, încrețite și uneori ofilite (fig. 39). Din cercul de plante gazdă a virusului fac parte: bobul, la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
infectate se observă o decolorare și o îngroșare a nervurilor iar pe frunzele mature apar dungi de culoare verde-deschis sau pete neregulate ca formă, de nuanțe verzi-deschis, situate între nervuri și uneori îngroșări vizibile pe partea inferioară a frunzelor, lângă nervuri. Plantele infectate au înălțimea redusă, o ramificație mai bogată, frunze mai mici, încrețite și uneori ofilite (fig. 39). Din cercul de plante gazdă a virusului fac parte: bobul, la care plantele virotice au talia mică și frunze cu pete de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
redusă, o ramificație mai bogată, frunze mai mici, încrețite și uneori ofilite (fig. 39). Din cercul de plante gazdă a virusului fac parte: bobul, la care plantele virotice au talia mică și frunze cu pete de decolorare situate în lungul nervurilor, ofilite și cu păstăi mici, cu un număr redus de boabe; lintea, la care plantele au vârfurile turtite, înălțime redusă, nu formează păstăi și au frunze cu marginile răsucite spre partea superioară; năutul, la care plantele suferă de piticire și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
toate țările cultivatoare de bob. A fost descrisă în 1874 iar la noi în țară este semnalată din 1941 de către Tr. Săvulescu. și Olga Săvulescu. Simptome. Pe toate organele aeriene apar pete circulare de decolorare dispuse în special în lungul nervurilor și codițelor frunzelor și mai puțin pe tulpini. În centrul petelor apar fructificațiile cu spori sub forma unor puncte foarte mici, greu vizibile și în jurul lor se găsesc niște cupe galbene, dispuse în cercuri sau elipse. Apariția acestor formațiuni are
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pagube cuprinse între 10-20 % , când este semnalat singur sau pagube mult mai mari, când se găsește asociat cu alte virusuri (Y sau A). Simptome. În prima parte a perioadei de vegetație, până la înflorire, plantele virotice prezintă un mozaic slab intre nervuri. Simptomele dispar în perioada caldă din vară la temperaturi mai mari de +24șC sau în perioadele cu temperaturi sub 10șC, pentru ca în toamnă să se observe zone necrotice (arsuri) pe suprafața frunzei sau pe codița ei. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sp.; făinarea Erysiphe cichoracearum și Leveillula solanacearum; putregaiul alb Sclerotinia sclerotiorum; putregaiul uscat al tulpinilor Phoma exigua var. foveata; pătarea peridermului-Oospora pustulans; cercosporioza Cercospora concors; râia argintie Helminthosporium solani. 3. 2. Bolile sfeclei Viroze 3.2.1. Îngălbenirea necrotică a nervurilor sfecleiBeet necrotic yellow vein virus Virusul a fost izolat și studiat în Japonia apoi a fost găsit în Italia, Franța Germania, Iugoslavia, Bulgaria și România în asociere cu rizomania sfeclei. A. Codrescu și col. (1981), Al. Macovei și A. Pușcașu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Codrescu și col. (1981), Al. Macovei și A. Pușcașu (1985) semnalează boala ca fiind deosebit de păgubitoare în zonele de mare cultură a sfeclei pentru zahăr. Simptome. Virusul afectează rădăcinile și ca urmare pe frunze apare decolorarea, îngălbenirea și apoi brunificarea nervurilor. În funcție de faza în care se instalează atacul și de condițiile climatice, apare ofilirea sau chiar pieirea plantelor. Pe corpul sfeclei se dezvoltă exagerat radăcinuțele luând forma de "barbă" simptom asemănător cu cel dat de Heterodera schachtii, dar în acest caz
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1964). În zonele de mare cultură industrială și seminceră de sfeclă, viroza poate da pagube de 29 38,5 % la producția de rădăcini, 42 % la producția de zahăr și 18-70 % la cea seminceră. Simptome. Plantele tinere infectate prezintă frunze cu nervurile transparente, apoi pe frunze apar zone decolorate între nervuri. Frunzele încep să se îngălbenească de la vârf spre bază și de la margini spre nervura principală. Țesuturile frunzelor sunt îngroșate cu suprafața lucioasă, iar în final apar puncte brune (fig. 59). La
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de sfeclă, viroza poate da pagube de 29 38,5 % la producția de rădăcini, 42 % la producția de zahăr și 18-70 % la cea seminceră. Simptome. Plantele tinere infectate prezintă frunze cu nervurile transparente, apoi pe frunze apar zone decolorate între nervuri. Frunzele încep să se îngălbenească de la vârf spre bază și de la margini spre nervura principală. Țesuturile frunzelor sunt îngroșate cu suprafața lucioasă, iar în final apar puncte brune (fig. 59). La semincerii infectați se observă frunze mici îngălbenite îngroșate și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
42 % la producția de zahăr și 18-70 % la cea seminceră. Simptome. Plantele tinere infectate prezintă frunze cu nervurile transparente, apoi pe frunze apar zone decolorate între nervuri. Frunzele încep să se îngălbenească de la vârf spre bază și de la margini spre nervura principală. Țesuturile frunzelor sunt îngroșate cu suprafața lucioasă, iar în final apar puncte brune (fig. 59). La semincerii infectați se observă frunze mici îngălbenite îngroșate și casante. Simptomele pot fi confundate cu cele produse de lipsa de magneziu, la care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
suprafața lucioasă, iar în final apar puncte brune (fig. 59). La semincerii infectați se observă frunze mici îngălbenite îngroșate și casante. Simptomele pot fi confundate cu cele produse de lipsa de magneziu, la care îngălbenirea este limitată la spațiul dintre nervurile în lungul cărora rămân zone late verzi. Cercul de plante gazdă a virusului este larg: spanac, știr, lobodă, mac, pătlagină, troscot, spălăcioasă, rocoțea, punguliță. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului este asigurată de Cuscuta și de mai multe specii de afide. De la un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
25 30 cm, cu internodii scurte, frunze mici, decolorate, încrețite și prezintă rădăcini slab dezvoltate (fig. 65). Aceste plante au pe fața superioară a frunzelor, zone mari galbene, în dreptul cărora pe fața inferioară începând de la coada frunzei, de-a lungul nervurilor principale și între nervuri, se formează o pâslă albă, deasă de miceliu. Plantele pot forma pălării mici, de 1-5 cm în diametru, dar nu înfloresc și nu dau semințe Plantele mature infectate mai târziu, prezintă pe frunze pete galbene-undelemnii lângă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
internodii scurte, frunze mici, decolorate, încrețite și prezintă rădăcini slab dezvoltate (fig. 65). Aceste plante au pe fața superioară a frunzelor, zone mari galbene, în dreptul cărora pe fața inferioară începând de la coada frunzei, de-a lungul nervurilor principale și între nervuri, se formează o pâslă albă, deasă de miceliu. Plantele pot forma pălării mici, de 1-5 cm în diametru, dar nu înfloresc și nu dau semințe Plantele mature infectate mai târziu, prezintă pe frunze pete galbene-undelemnii lângă nervuri, zone care se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
principale și între nervuri, se formează o pâslă albă, deasă de miceliu. Plantele pot forma pălării mici, de 1-5 cm în diametru, dar nu înfloresc și nu dau semințe Plantele mature infectate mai târziu, prezintă pe frunze pete galbene-undelemnii lângă nervuri, zone care se brunifică în scurt timp. În dreptul lor, pe fața inferioară, apare un puf alb de miceliu. Plantele infectate mai târziu, formează pălării mai mici, înfloresc înaintea plantelor sănătoase și uneori pot fructifica dar, semințele sunt infectate fără să
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
destul de mari. Simptome. Ciuperca atacă numai frunzele. Primele simptome de atac se observă pe frunzele de la bază unde apar pete bine conturate galben-brune cu suprafața încrețită. Pe frunzele inferioare (mai întâi) apar pete de decolorare, circulare sau colțuroase, delimitate de nervuri, de 1-1,5 cm în diametru. După uscarea parțială a frunzișului, boala se extinde și pe frunzele din etajele superioare. Pe fața inferioară a frunzelor în dreptul petelor, în țesuturile uscate se observă câteva puncte mici, negre (fig. 72). Transmitere-răspândire. Ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1975). Pierderile produse de această boală pot fi mari, între 8-25 % dacă temperaturile se mențin între 18 20șC. Simptome. În cultură plantele se observă foarte ușor întrucât au o creștere mai înceată și prezintă pe frunze mozaic și decolorări ale nervurilor. Frunzele sunt mai alungite, înguste și se curbează spre partea inferioară (fig. 75). Din cauză că nervurile nu cresc în același ritm cu mijlocul, de-a lungul lor apar gofrări (încrețiri). Pe aceste plante apar puține păstăi, cu semințe ce se maturează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
între 18 20șC. Simptome. În cultură plantele se observă foarte ușor întrucât au o creștere mai înceată și prezintă pe frunze mozaic și decolorări ale nervurilor. Frunzele sunt mai alungite, înguste și se curbează spre partea inferioară (fig. 75). Din cauză că nervurile nu cresc în același ritm cu mijlocul, de-a lungul lor apar gofrări (încrețiri). Pe aceste plante apar puține păstăi, cu semințe ce se maturează târziu și au aspect “marmorat”. Transmitere-răspândire.Virusul este răspândit în natură de diferite insecte. Virusul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezent, ciuperca este răspândită în toată țara producând pagube foarte mari în culturile din seră și solarii sau în culturile din câmp, în anii ploioși și călduroși. Simptome. Pe fața superioară a frunzelor atacate apar pete neregulate, colțuroase, delimitate de nervurile frunzelor, de culoare galbenă apoi brună. În dreptul petelor, pe fața inferioară apare un puf cenușiu violaceu. În final frunzele mănate se usucă, devin sfărâmicioase, iar fructele rămân mici și nu ajung la maturitate (fig. 79). Transmitere-răspândire. Agentul patogen rezistă în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]