593 matches
-
și ȘEFUL GĂRII sunt rupți; zdrențuiți, plini de vânătăi și de sânge; ȘEFUL GĂRII geme, se vaietă, face pe martirul; cei doi îl depun pe ȘEFUL GĂRII pe bancă, încet, căutând să-l menajeze.) ȘEFUL GĂRII: Ah, ah, încet, dobitocilor! Nespălaților! Ah! IOANA: Tată! Ce-i cu tine? ȘEFUL GĂRII: Mor, fetița mea, gata. Am murit. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Se repede la ei.): Unde-i drezina? Ce-ați făcut cu drezina? ȘEFUL GĂRII (Aruncând o privire călătorului.): Încă n-ai plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
două zile la rând în Bulevard... 3tc "3" Traversez. Urc cu inimă fremătândă cele trei trepte ale berăriei. În ușă mă opresc să-mi savurez victoria. Stomacul, KO, pare învins. Damfurile localului, atât de îmbietoare: acreala berii răsuflate, jegul pardoselii nespălate, râncezeala micilor, fumăraia de Carpați și Mărășești, amestecate, revărsate, ca dintr-un șip atunci desfăcut, cu sudoarea trupurilor ostenite de-atâta băut. Neabătuta beție din multilaterala noastră dezvoltată, tot ce ne-a mai rămas, băutul întruna, zi de zi, ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
singură sclipire de inspirație și certitudine. Și nu m-am clintit: din clipa aceea am știut ce am de făcut și cum anume aveam s-o fac. Era ușor să dau de lamele de ras: în ciuda hainelor mele zdrențăroase și nespălate, înfățișarea mea era încă suficient de respectabilă pentru a-l convinge pe paznic că putea avea încredere în mine în privința lor: am pretins, printre altele, că aveam nevoie de un bărbierit zilnic pentru a-mi căuta de lucru. Avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
care vine de dedesubt; drumul, acoperit de mușchi și resturi murdare, se crapă și se desparte pentru a lăsa loc liber ierburilor de dedesubt, până când nu mai e practicabil. Ăsta-s eu. Fața îmi e înconjurată de păr sălbatic, încărunțit, nespălat și nepieptănat, iar încâlceala lungă a bărbii și mustății mele, nerase acum mai des de o dată la trei sau patru zile, este vârstată de alb și negru, ca un bursuc, izbucnind de pe fundalul feței mele murdare. Tăietura scumpă a costumului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
este dat să trăiască? Cine știe de va ajunge la bătrânețe sau nu? Acest lucru este ca și cum omul ar avea toate cele de trebuință pentru a se spăla: baie, apă caldă, săpun, prosop, dar nu se folosește de ele. Umblă nespălat și murdar, amânând spălarea pentru mai târziu. Nu se gândește că moartea poate veni pe neașteptate și îl va găsi murdar și, atunci, la ce bun le-a mai avut pe toate, știind că acestea spală și curăță, dacă nu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
maică, supărată Că mie - așa mi-a fost dată Să port pușcă înarmată, Nu fii, maică, năcăjită C-așa-mi-a fost rânduită Să port pușcă flintuită, Pușca-i grea, borneiu-i greu, Toate-s pe umărul meu. Tu, maică, -m-ai blăstămat Vinerea pe nespălat Să n-am eu noroc în sat, Nici în sat, nici în vecini, Numai tăt în țări străini; Că șed în casă de zid Să mânc prefont tot plângând, Prefont acru nesărat Su picioare frământat Și cu fontul măsurat. Țipai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
li se părea o gravă lipsă de considerație, când superiorul era în costum și cu cravată, ei să se așeze cu figura aceea, cu aspectul acela neglijent, nebărbieriți, cu ochii cârpiți de somn, cu mirosul nocturn și dens al trupurilor nespălate. N-a fost nevoie s-o explice, jumătatea de cuvânt care nu întotdeauna e suficientă în acest caz era de prisos. Firește, cum atmosfera era una de pace, iar adjutanții erau repuși în ținută corespunzătoare, comisarului nu i-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
anticariat - udă leoarcă, cu apa scurgându-i-se din haine și din păr, o ființă stranie, dezordonată, cu ochii fugindu-i în toate părțile și un miros oribil, acru, învăluindu-i trupul. Tom îl recunoștea ca fiind mirosul omului veșnic nespălat, mirosul omului nebun. — Vreau să-l văd pe tata, a spus ea, încrucișându-și brațele și apucându-și coatele cu degete tremurătoare, pătate de nicotină. Pentru că nu știa nimic despre fosta soție a lui Harry, Tom nu a priceput despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
e vreme bună. 7 — O bai’ di putină cu dușă, vă rog, spuse bărbatul cu un puternic accent moldovenesc și întinse doi lei, rămânând cu mâna întinsă, după rest. Arăta cam pârlit, dar la Băile Grivița veneau tot felul de nespălați. Băieșul era foarte mândru de faptul că el se născuse în București, deși alte merite nu mai avea. Sâmbăta, mai ales, era aglomerație, oamenii se primeneau pentru duminică, iar băieșul ura sâmbetele. Iar de când primarul Robescu împărțea și bonuri gratuite
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de artist trebuie trezite prin șocuri energice. În sufletul oricărui popor, Dumnezeu strecoară câteva picături de inefabil. Revoluțiile schimbă metabolismul spiritual al popoarelor. Există și popoare mari care fac o istorie măruntă. Defilează prin fața noastră aceeași istorie cu picioarele ei nespălate și varicoase. E trist să constați că trăiești într-o țară vitregă. Memoriile trebuie să povestească mai mult viața epocii, decât pe cea a autorului. Până acum istoria nu s-a deghizat decât în monstru. Popoarele expansioniste nu au timp
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Viitorul încearcă uneori să repare contraselecția prezentului. Tandrețea ar putea face posibil chiar mariajul dintre capră și varză. Prezentul încearcă o mediere între regrete și speranțe. Avem , probabil, fiecare câte o cutie neagră în vederea Judecății de Apoi. Pentru viermi și nespălații sunt delicioși. Păstrează - ți prietenii pentru vreme frumoasă ! Vitalitatea poate fi risipită în creație. Ori în alcov. Frica - încă un liant la vremuri de obidă. Cu siguranță, Dumnezeu e liberal. Prea ne lasă să ne descurcăm „ prin noi înșine ”. Pe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
încearcă uneori să repare contra selecția prezentului. Tandrețea ar putea face posibil chiar mariajul dintre capră și varză. Prezentul încearcă o mediere între regrete și speranțe. Avem, probabil, fiecare câte o cutie neagră în vederea Judecății de Apoi. Pentru viermi și nespălații sunt delicioși. Păstrează-ți prietenii pentru vreme frumoasă! Vitalitatea poate fi risipită în creație, ori în alcool. Frica încă un liant la vremuri obidă. Cu siguranță, Dumnezeu este liber, prea ne lasă să ne descurcăm” prin noi înșine”.. Puțini oameni
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu mai găsești puterea de a o ține-n frâu și, astfel, ajunge obiectul obsesiei tale. De aceea, de multe ori, el se așeza la masa de lucru exact de cum se trezea din somn și se scula din pat, adică nespălat, nepieptănat, fiindcă nu-și putea îngădui imprudența de a lăsa săi piară puseurile inspirației, căci inspirația este întotdeauna alunecoasă, nestatornică și trecătoare. În astfel de momente, nu mai simțea nimic altceva, decât cadența agitată a respirației sale, pusă în acord
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
aș fi fost totuși, răzbunător. Nu-mi plăceau reproșurile. De Iozefina, cu toate că încă o iubeam mult de tot, simțeam că n-o să mă mai pot apropia, ca și de o femeie care, din greșeală, ajunge cu un bărbat în așternut nespălată nici măcar pe picioare. I-aș fi scris multe și mărunte, dar cu siguranță, s-ar fi supărat pe mine definitiv. Ca să nu se supere, transformam orice rând de scrisoare într-un veritabil avorton și în răstimpuri, murmuram: N-a fost
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
imitând fântânile arteziene. Spectacolul acesta ținea zi de zi, noapte de noapte, tot într-o veselie. În același timp, la apeluri, ofițerul ne ținea nouă o morală jignindu-ne și reproșându-ne cât de lipsiți de cultură suntem, cât de nespălați și fără să avem măcar cunoștință de limbi străine, în special de limba rusă. După mai multă tachineală ca aceasta, eu am luat inima-n dinți și, ieșind la raport, am spus: Tovarășe ofițer, în satele noastre din România, încă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
tocuri de 18 cm, un decolteu cam îndrăzneț pentru vîrsta ei și era vopsită ca un indian înainte de a pleca la război. Încă își mai făcea iluzii deșarte că, la o adică, merge. În fața școlii, în stradă, cîțiva copii, cam nespălați, ce-i drept, jucau un fotbal improvizat, dar îndrăcit. Doamna directoare strigă autoritar: Plecați de aici, haimanalelor! Hai, repejor! Viitorii vagabonzi erau încă nealterați de răutatea lumii și s-au retras vreo 5-10 metri mai la dreapta. Plecați, am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în lumea reală prin care alerga. Dar capul său avea rafturi cu amintiri de mult uitate și se pusese pe scuturat praful de pe ele. Era copil, îmbrăcat frumos, contrastînd cu ceilalți copii, mai prostuți, mai zdrențăroși și, fără dubii, mai nespălați. Cu piciorușele crăpate și pline de rapăn și noroi, cu mucii la nas, mereu curgînd, cu părul bătătorit de praful ultimei luni de zile, acești nefericiți invidiau norocul lui Simion de a se fi născut în casa lui taică-su
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Popular și să șoptesc emoționată: casa mea! să cutreier străzile unui București desfigurat și să urlu: orașul meu) — ... da ei, ți-ai găsit, nici nu te lasă să-i explici și-ți țrîntește ușa-n nas, da cînd vine o nespălată d-aia cu puradeii după ea or una de ține ochii Închiși și zice că-i oarbă numa ce-i vezi că scoate pieptul ardelenesc și-i dă sau un ciolan afumat, de ce agonisește tot omu, Își rupe de la gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ceva poznaș în zâmbetul acela, era ascuns de pâlpâirile focului. — Pentru puțin. Nu, întrebarea pe care vrei de fapt să mi-o pui este... — Cine a spus că poți să-mi porți boxerii? — Și e posibil să-i primești înapoi nespălați? — Ești cam scârboasă, știi asta? — Mda, cum zici tu, încuiatule. Am zâmbit a încuviințare, uitându-mă în foc, lăsându-l să mă tragă înăuntrul lui și nerăspunzând în nici un fel. Secundele se scurseră, adunându-se aproape într-un minut, comicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cu paturi suprapuse, chior luminată de un bec. Cineva ne-a adus un castron cu ciorbă sleită și un dărăb de mămăligă, puse de-a dreptul pe scîndura împuțită a mesei. Groasă, în dormitor plutea duhoare de picioare, de subțiori nespălate și de alte produse ale dezintegrării omenești. Brusc mi s-a relevat preferința de a fi cîine, precum și imensul regret că n-am rămas în gară. Obișnuit cu viața de cămin, Ieduț nu reacționa însă la fel. Ulterior am descoperit
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
buruiana de pe băligar. Cu capul mare și țepos, amicul îmi păru profet. Știam în ce chip a ajuns cărturar. Îi murise, de copil, mama iar tacă-său începu să-l ia cu el la oi. Ședeau în tîrlă, doi bărbați nespălați și rău hrăniți. La vremea ploilor de toamnă cînd, ud și flămînd, copilul găsea acasă așternuturile reci și vatra fără foc, Toader se apuca de rupt vreascuri, fierbea mămăliga și băga în jeratic ulcica cu apă pentru borș. Cînd împlinise
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cred că dînsul nici nu se află printre noi. Dacă există, să-l lăsăm atunci să vorbească, ca să avem ce aplauda. Momentul păru confuz dar, treptat, auditoriul a fost cuprins de o pioasă stînjeneală. În final, un bătrînel cu chelia nespălată mulțumi organizatorilor, amestecînd în gloria trecutului propria sa contribuție. Serata se încheie astfel în chipul cel mai comis. La vernisajul ce urmase, un conferențiar cu gura uscată de pește vorbi răsunător publicului înșirat pe lîngă pereți. Șters și gălbui ca
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Gărgăun a iscat atunci în școală un adevărat tărăboi. Față de alte tabere, familia Urecheru părea mai independentă. Închipuindu-mi că pot schimba păreri cu dînșii, într-o seară le-am făcut o vizită. În odaie domnea o duhoare de scutec nespălat. Plictisind-o pe mama cu veleități de cochetă, un plod zbiera întruna. Înăbușitor, aerul îmi întoarse stomacul pe dos, de parcă aș fi înghițit mațe. Femeia se scuză jenată: „Noi, știți, copilul...” Conviețuirea familiei se întemeia pe pretenții nu tocmai bine
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
prins în noroi. Imaginea asta a văzut‑o el o dată în Deșertul trăiește. În orice caz capul, în care s‑a încuibat viermele oribil al talentului literar, e deja afară, sus, și privește în depărtare, peste marea de chiloți vechi, nespălați, mobilă uzată, ziare făcute ferfeniță, cărți rufoase, cutii de detergent îngrămădite una peste alta, cratițe cu resturi de mâncare mucegăită, cratițe cu resturi de mâncare nemucegăită, cești de ceai cu o crustă nedefinită, firmituri de pâine, capete de creion, praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cunosc din casa de la țară a bunicii. Orice, numai asta nu. Acolo unde stăncuțe alpine, ciori și alte lighioane se așează țipând pe copacii desfrunziți deja de iarnă. Unde diverși nori trec sfârâind pe cerul tulbure, căprioarele behăie, iar copiii nespălați de la școala generală și copiii debili de la școala complementară se înghesuie în autobuze. Printre ei circulă bacilul sărăciei. Prin tot terciul ăsta de boarfe de lână, umede și aburinde, moștenite de la frații mai mari. N‑au nici un viitor, spune Rainer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]