1,042 matches
-
taie trupul”. Apoi Sfântul Ioan îndeamnă la o comparație între cele ce s-au întâmplat atunci, la tăierea împrejur și la cele ce se întâmplă astăzi, la botezul creștin, punând în lumină iubirea de oameni a lui Dumnezeu Și binefacerea nespusă ce ne-a dat-o nouă. Acolo era durere Și osteneală în tot ce se făcea; Și nu era alt folos de pe urma tăierii împrejur decât că prin semnul acesta îi făcea cunoscuți Și-i despărțea de celelalte neamuri. Tăierea noastră
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Și de dobândirea iertării greșelilor săvârșite în toată viața noastră. Iubitorul de oameni Dumnezeu a văzut covârșitoarea noastră slăbiciune, a văzut că avem nevoie de doctorie puternică, pentru că bolile de care zăceam erau greu de vindecat. De aceea, rânduind cu nespusa Sa iubire de oameni mântuirea noastră, ne-a dăruit înnoirea prin baia celei de a doua nașteri, ca, lepădând pe omul cel vechi, adică faptele cele rele, Și îmbrăcând pe cel nou, să mergem pe calea virtuții”. (Sfântul Ioan Gură
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
de tăceri tencuite de lucruri sau depuse în straturi compacte în ulcioare vechi de lut. Este o veritabilă obsesie a tăcerilor primordiale și a liniștilor ascunse în somn arhaic, versuri care dibuie, cu degete tremurătoare, marile mistere: „prea tare tăcerea nespusă, adâncă”, „pe laviță doarme de mult / ecoul păstrat în ulcioare / și surd răsucită-n lacăt / tăcerea”, „Cuvântul moare în tăcere/ se zbate înjunghiat de vis”, „rănit de liniști, taurul albastru/ a presărat încet iubirii noastre”. De la Arghezi învață și procedeul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
CELLINO: Ei, bine asta-i Veneția. De câteva sute de ani asta-i Veneția. De aceea, nu înțeleg ce aveți cu mine. De ce îmi cereți mie socoteală pentru tot ce se întâmplă azi în Veneția. PIETRO: Pentru ce? (cu o nespusă părere de rău pentru ceea ce nu e) Pentru că ești tânăr? Pentru că ai fi putut fi tânăr! CELLINO (surprins): Tânăr? PIETRO: Da. A fi tânăr înseamnă a fi de oțel. A privi totul în față. A nu putea minți niciodată. A
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
perspective înglobante socio-cognitive asupra discursului, Marie-Anne Paveau propune termenul prediscurs pentru a soluționa problema determinărilor pre-lingvistice ale limbajului. Prediscursul, în accepția lui M.-A. Paveau, se apropie de interdiscursul lui M. Pêcheux, luînd în considerare un interdiscurs delimitat de frontiere nespuse, dar cunoscute, de ceea ce trebuie spus și de ceea ce nu trebuie spus. Totuși, prediscursul lui M.-A. Paveau se distanțează de acest interdiscurs printr-o natură mai pronunțată social-culturală decît ideologică, și printr-o aplicabilitate la orice tip de discurs
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și Binefăcătorului nostru. Și așa, ieșind dintru această viață Întru nădejdea vieții celei veșnice, să ajung la odihna cea de-a pururea, unde este glasul cel neîncetat al lăudătorilor și bucuria cea fără de sfârșit a celor ce văd frumusețea cea nespusă a feței Tale. Că Tu ești dorirea cea adevărată și veselia cea nespusă a celor ce Te iubesc, Hristoase, Dumnezeul nostru, și pe Tine Te laudă toată făptura În veci. Amin.”
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
veșnice, să ajung la odihna cea de-a pururea, unde este glasul cel neîncetat al lăudătorilor și bucuria cea fără de sfârșit a celor ce văd frumusețea cea nespusă a feței Tale. Că Tu ești dorirea cea adevărată și veselia cea nespusă a celor ce Te iubesc, Hristoase, Dumnezeul nostru, și pe Tine Te laudă toată făptura În veci. Amin.”
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
incumbă. Ambiționând să explice realitatea, fie prin apel la ideile abstracte, fie chiar prin simplificarea complexității sociale, ideologia o poate, de asemenea, distorsiona, "(...) denigrând ideile care ar putea duce la schimbarea sa; excluzând formele rivale de gândire, prin intermediul unei logici nespuse, dar sistematice; și obturând realitatea socială în modalități convenabile sieși (...) prin suprimarea sau mascarea conflictelor sociale"75. În plus, unul dintre elementele structurii afective a ideologiei este considerat a fi convingerea de care dispun cei care o împărtășesc, perspectivă din
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și complexitate și pretinde o grijă corespunzătoare din partea cititorului. Observați, de exemplu, cum în ciuda insistenței Isabelei, răbdătoare cu Ralph, ea este indulgentă cu el, nu „i-o ia în nume de rău”, îi ia totuși în nume de rău rezervele nespuse și se plictisește să mai aștepte. Or, într-un chip oarecum diferit, să luăm în considerare pactul înțelept dintre narator și cititor - „Pentru noi, care știm mai multe despre bietul Ralph decît verișoara sa” - cînd vine vorba de lamentația Isabelei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
admirabile portrete unor familiari ai cercului Sburătorul și ai mentorului E. Lovinescu, printre care și lui Vladimir Streinu: „La Sburătorul, patronat de figura proconsulară a lui E. Lovinescu, tăiată în marmură grea, alături de prezența acelei Înalte Doamne de o distincție nespusă, care a fost Hortensia PapadatBengescu, alături de chipul brăzdat al lui George Brăescu, de silueta spirituală de neuitat a lui Ticu Archip (de care cred că eram îndrăgostită, de malițioasa sclipire orientală a ochilor lui Ion 1 op. cit., p. 79 2
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
află în misiune și și-o îndeplinește conștiincios. După ce a primit laudele cuvenite pentru modul în care s-a achitat de sarcina ce singur și-o asumase, a urmat-o fericit pe stăpâna lui acasă, unde a fost primit cu nespusă bucurie. Încă de când era cățelandru s-a dovedit a fi un destoinic și devotat paznic al gospodăriei. Vigilenței sale mereu trează nu-i scăpa nici o mișcare, nici un zgomot din curte, de pe uliță ori din apropierea porții, indiferent dacă acestea se petreceau
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
lui. N-o să știm niciodată cum anume li se însuflețea sau li se umbrea chipul, care a putut fi linia umerilor Andromacăi sau surâsul Elenei, nici cum pășeau, fiecare în felul lui, Hector, Ahile sau Aias. Simțim doar, din tot nespusul, că nu erau la fel, că îi diferențiază ceva ireprezentabil și totuși intens specific. Nu ni-i putem închipui și poate nici nu vrem, și totuși, dacă am coborî între umbre, i-am recunoaște chiar și așa, necuprinși în amintire
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
limba și să scrie românește. [...] Poezia lui Grigore Vieru are un ton și un univers propriu, obsesiile și sugestiile lui. Derutanta simplitate a mijloacelor ascunde sensuri grave. Poetul s-a prezentat adesea pe sine ca purtător al mărturisirii unei suferințe nespuse și a unei lacrimi imense, care a spălat sufletele chinuite ale concetățenilor săi. Poezia lui este expresia subtilă a acestei lacrimi enorme. Poetul nu vrea să fie mai mult decât un exponent, prezentându-se mereu cu decentă umilință. MIHAI UNGHEANU
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
Empatia constă în capacitatea de „a percepe cadrul intern de referință al altuia cu toate componentele sale emoționale “ca și cum “ ai fi cealaltă persoană, dar fără a pierde condiția de “ca și cum.” (C. Rogers,1959). „Empatia îi relevă consilierului lucruri și informații nespuse, îl face să simtă starea neexprimată în cuvinte a celui consiliat. îl face capabil să comunice emoțional cu subiectul și eventual să descrie stările neexprimate ale acestuia.” (I. Holdevici, 2006, p. 19) Punctul de vedere central în consiliere îl constituie
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
emoționează adânc, până la lacrimi, când citim despre credința și evlavia cu care se adunau creștinii zilnic la Sfânta Liturghie în vremea aceea. Orice muncă era subordonată datoriei de a fi prezent la slujbele religioase, datorie pe care o îndeplineau cu nespusă plăcere. Nu putea să-i rețină acasă nici frigul, nici foamea, nici depărtarea, nici greutatea drumului, nici munca zilnică și nici alte pericole mai mari. Atât de puternică era evlavia lor, încât la sfârșitul Sfintei Liturghii, preotul trebuia să strige
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
pentru felicitări și să vă comunic cele mai frumoase și călduroase salutări de la fam. Ciuntu. Cu deosebită stimă și admirație, Marie Kalmicov 16 Brașov, 28 sept. 1971 Mult stimate Domnule Dimitriu, Cred că scrisorile noastre s-au Încrucișat, totuși o nespusă plăcere Îmi face scrisul Dvs. care mai totdeauna aduce o veste plăcută. Bunăoară, comemorarea a 50 ani a liceului de fete Fălticeni, din martie viitor (Înființat În 1921, n.n.) o aștept cu duioșie. De pe acum am emoțiile provocate de un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
era capabil, să Învețe spaniola, pornind cu Încredere la drum, cu un bagaj minim, de câteva sute de cuvinte, care i672 OLTEANU, Ion233 1 București, 14 apr. 2001 Dragă Domnule Eugen Dimitriu, Scrisoarea, Împreună cu cartea, a sosit, aducându-mi o nespusă bucurie, În Săptămâna mare. Îmi aducea semne mai de sus decât Înțelegerea noastră, spunându-mi că sunt oameni de aleasă stare spirituală și În țara noastră, care a trecut și trece prin neîncetate umilințe. În acești oameni cred, de acești
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bucur că veți participa la festivitățile de la Fălticeni. Sărut mâna doamnei Dv. și vă salut cu mult drag. Dacă-l vedeți pe dl. Severin, mulțumiți-i din partea mea. Ion Olteanu 4 București, 24 mai 2001 Dragă Domnule Eugen Dimitriu, Cu nespusă bucurie am primit ieri scrisoarea D-voastră și, la afirmațiile D-voastră că Dumnezeu l-a luminat pe Dl. Constantin Severin să publice articolul meu despre Petru Comarnescu, adaug și eu, da, Puterea Divină, În marea ei iubire de om
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Romanescu. Zilele trecute am fost la familia Kalmicov unde m-am simțit tare bine fiind foarte drăguți și primitori. Cu D-na Kalmicov am fost la familia Ciuntu unde ne-am reamintit de cunoștințe comune, ceea ce mi-a făcut o nespusă bucurie. Pe Dl. Colonel Îl cunoscusem locotenent sau sublocotenent. 326 Azi cimitirul Grădini, din jurul ctitoriei paharnicului Tudorache Ciurea. 327 Devenită ulterior casa avocat Octav Lovinescu și azi „Galeria oamenilor de seamă”. 328 Referire la str. N. Beldiceanu. Căminul a fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vin, când le urmăreau amândoi pe Rada și Jenny cântând, într-o seară la Beldiman. — Te referi la cum suntem pe scenă... — Care scenă, Cristiane ? Eu vorbesc de voi doi, lasă scena. Tu chiar ești orb ? O iubesc pe Rada nespus, știi bine, dar o iubesc ca pe o prietenă. Ca pe o soră, exact așa, îmi place nespus să o protejez și să o învăț atâtea, nimic mai mult. — Vai, dar ce minciuni gogonate îndrugi... Tu nu vezi cum îți
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
să -ți spun, mă Bibi, că uit ! Să-ți spun, că o să râzi și tu de o să mori și alta nu, cum am aflat noi că dumneata cântai Zaraza. — Uimiți-mă ! — Măi, de când am auzit-o și, bine, după bucuria nespusă pe care am avut-o toți că o melodie românească a putut avea un așa succes la Paris, crede-ne, poate s-o mai fi dat una- două la radio, dar nu ca Zaraza dumitale, era nebunie ! Și-așa, de când
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
am trecut pe aici și nu vreau să o mai uit, păstrând la fel momentul fericirii sau necazul de lângă noi, în albumul familiei lăsat pe un raft prăfuit de timp și uitat de noi. Cu ajutorul cuvintelor îndrăznețe îmi aștern gândurile nespuse și neștiute, de cei ce mă vor, tresărindu-le inima de dor. Las totul moștenire la cei ce vor veni după ce voi pleca în zbor în lunga mea călătorie cu gândul să expun lucrările pe simezele de la Sfântul Petru, din
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
veștile ca niște duhuri rele continuau să vină... „...Dimineață, în jurul orei 11:00, rușii au intrat în Iași” Se făcuse amiază, razele soarelui dogoreau... În seara aceea, în jurul focului era o tăcere grea ca o piatră de mormânt...O tristețe nespusă s-a coborât în toate sufletele...Ochii parcă erau porniți pe lacrimi. Se uitau unii la alții, fără să poată schimba o vorbă. Groaza bătea, parca, la ușă, se pregătea să intre...O așteptau să-i strivească... Tăcerea era atât
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
rușii...vin rușii!”, erau cei din cauza cărora fugiseră. Dar, dușmanul nu venea încă...zvonurile și spaima veneau înaintea lor... Au dat foc satelor, au împușcat bărbați, au ucis femei cu copii în brațe...” Era înfricoșător... ce se zvonea. O tristețe nespusă s-a coborât în toate sufletele... ochii erau porniți pe lacrimi. Focul pâlpâia și el, parcă și mai trist. Fănică Pruteanu, dintr-a opta, dirijorul corului mare al școlii, tânăr frumos ca un Adonis, și hărăzit de zei să-l
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de atunci 54 de ani, dar trăirea de atunci mi-a rămas până astăzi vie în suflet și în inimă, lacrimi îmi inundă ochii și astăzi când îmi amintesc de ea. Și acum, revenind la zilele noastre, îmi amintesc cu nespusă tristețe de cele văzute recent într-o emisiune a televiziunii românești, o întâlnire în cadrul unei școli, între profesori și părinții elevilor. S-a ridicat mama unui elev și a protestat cu vehemență împotriva unui profesor, care, spunea dânsa, „în orele
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]