878 matches
-
a experimentului științific. Restul sînt gogoși teoretice ținînd de o tradiție înapoiată căreia, se spune, în scurt timp îi vom pune cruce. Și cu cît pomenim mai des de aceste păcate ale gîndirii contemporane, cu atît fizica își vede mai netulburată de drum, fără să-i pese de tribulațiile pe care filozofii le deapănă pe marginea ei. Că pozitivismul a fost depășit de mult și că criteriile lui sînt valori defuncte cărora nimeni nu le mai acordă încredere o tot spunem
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
ca o mîngîiere la marginea țărmului pietros, silueta călugărului proiectată pe fundalul marin ca în tabloul romanticului Caspar David Friedrich, Călugăr lîngă mare, constituie decorul de poezie al nordului. , Finis Terrae, marginea lumii are aici un fel de blîndețe lacustră netulburată decît de furtunile interioare, de frămîntarea călugărilor în căutarea lui Dumnezeu, în primul rînd, Părintele Filaret (Viktor Sukorukov), starețul mînăstirii și Părintele Iov (Dmitri Diujev), iconomul, dar și de cea a năpăstuiților veniți de departe mînați de suferințe și întrebări
Ultima Thule by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8455_a_9780]
-
fabule aleg, pour la bonne bouche, Răzbunarea șoarecilor sau Moartea lui Sion. Sion, se știe, e autorul controversatei Arhondologii, o probă de umor sarcastic, punând pe jar neamurile bune sau, cel mai adesea, pretinse. În arhiva de pe dealul Mitropoliei sălășluiesc, netulburate, familii de șoareci. Cu pedigree, firește. Defăimați de Sion, care-i acuză că au ros pana șefului Arhivei, șoarecii pornesc spre Iași cu gând de răzbunare. Și nu e glumă: „Pe patul lui de odihnă Sion zăcea sângerat/ Ca un
Fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4437_a_5762]
-
cămășile pentru ca foșnirea lor să nu zgândărească noaptea și să o trezească din somn. Copiii dovedesc nu doar o voință de nezdruncinat (izbutind să-și învingă somnul și oboseala), ci și o ingeniozitate nemaipomenită, căci - în ciuda opreliștilor - ei își continuă netulburați urcușul ,,lunecos" printre ramurile năpădite de rouă, astâmpărându-și setea cu frunze umede de salcâm. În final, adevăratul câștig al aventurii lor nu este cel anticipat (,,ajunsesem târziu, spre dimineață, pe crengile de sus, nu puteam vedea bine cealaltă parte
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
clișeu. Dincolo de conceptualizări ca și de nostalgii, reverii etc., își face loc cu consecvență în aceste versuri o senzorialitate agrară, apetența omului de la țară pentru concret. Străin de abstracțiuni ca și de redundanțele expresioniste ale unor șaizeciști, Ion Horea așterne netulburat pagini de jurnal agrest. Mai apropiat decît de Ion Pillat la care s-a văzut adesea trimis, e de B.Fundoianu. Avem a face aici cu un pragmatism ideal ce evită extremele, încrîncenările, patetismul în numele unei „filosofii" a palpabilului care
Un „centru al lumii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6125_a_7450]
-
țară ce se vrea civilizată și europeană, înseamnă că bătaia de joc a atins proporții maladive. Numai în raiul infracțional numit România se pot petrece, simultan, astfel de lucruri: ca asasini dovediți pentru că asta sunt Stănică și Creangă să zburde netulburați, dispărând, pur și simplu, de sub ochii polițiștilor, și ca reprezentanților de frunte ai ideologiei servite de numiții să li se atârne în piept înalte decorații de stat. Un domn general ( sau cum s-o fi numind acum) a dat chiar
Niagara de sulf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13678_a_15003]
-
James sau Hawthorne, dar și mai recenții (atunci) Foster ori Kenneth Burke. Un anumit calm temperamental îl va fi împiedicat să se amestece în invitabilele politichii ale grupărilor literare ale vremii, preferînd să rămînă relativ singuratec, poate, dar cu siguranță netulburat de modele și pasiunile mai trecătoare ale epocii. Distincția interesantă, poate chiar neașteptată, pe care o descoperă Warren analizîndu-și propriul profil spiritual, este cea dintre cărturar și critic, cea de-a doua ipostază presupunînd necesarmente și o atitudine reflexivă, care
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
supușenie față de statul român. După 1918, scrie el, guvernanții i-au uitat pe sașii și pe șvabii din Ardeal care au votat în totalitate alipirea la România Mare și i-au favorizat în schimb pe maghiari, care și-au făcut netulburați mendrele, ca și pe evreii care s-au consolidat în toate orașele de peste munți. Eliade oferă guvernanților români modelul celor din Iugoslavia și Ungaria, ambele state autoritare. Și iată ideea centrală a acestei critici, pe care, dacă o vom citi
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
în exil?" - se adaugă, de mult, în conștiințele noastre românești, "toți am fost exilați" ("interior" sau "exterior"), ca și cum Paul Goma, N. Steinhardt, Vasile Voiculescu ar sta în același plan cu cei care ascultau, în secret, Europa liberă, dar își vedeau, netulburați, de treburile lor. Mulți - aproape toți - am fost în această ultimă ipostază. Să ne amintim de conflictele ce au avut loc pe marginea Addendei la traducerea românească a Cărții negre a comunismului (cu toata modestia ținem a preciza că noi
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
situația disperată în care se aflau, ei au susținut lupta, reușind să împrăștie inamicul. Victorie însă efemeră.Turcii, potrivit tacticii lor, se retrăseseră pentru ca, ascunși să-i poată urmări pas cu pas pe cruciați. Câteva zile aceștia s-au odihnit netulburați în valea răcoroasă a Meandrului, după care întreaga armată s-a angajat în trecerea munților spre Pamphilia. Acesta a fost momentul ales de turci ca să atace . Luați prin surprindere, avangarda a fost despărțită de ariergardă. De pe culme, turcii s-au
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
poate să înfățișeze degradarea spiritului ca pe un progres. Involuția ca pe o evoluție, și descompunerea ca pe o ascensiune. Îți trebuie fie un optimism incurabil, fie o obnubilare înnăscută. În primul caz, entuziasmul care te poartă suferă de o netulburată optică meliorativă: ești încredințat că lumea merge într-o direcție bună, oricîte hîrtoape și rele mai are de străbătut între timp. În celălalt caz, suferi de o fericită scădere a sensibilității la rău. Nu simți degradarea fiindcă nu ai organ
Cu mintea scăldată de ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7843_a_9168]
-
bice, lanțuri ori cizme spaniole! În felul acesta, nu facem decât să navetăm între o barbarie și alta. Rămâne însă fără vreun răspuns întrebarea - de altfel mută - a victimelor: De ce ne abandonați? De ce îngăduiți ca asasinii fanatici să-și urmeze netulburați planurile scelerate, în timp ce eforturile voastre se reduc la a-i servi cu limonadă și a le adresa plicticoasele întrebări selectate din manualul bunului investigator? Problema e tulburătoare și e mai bine să te rogi lui Dumnezeu să nu ajungi în
Care e cea mai stranie întrebare care vi s-a pus vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7309_a_8634]
-
ostentații alegorizante sau hiperbolizante totuși - în transcendență pură. Protagonistul și naratorul textului (Charles Ryder) se împrietenește, pe parcursul studenției de la Oxford, cu un coleg exotic, lordul Sebastian Flyte, alcoolic, homosexual și, paradoxal, datorită tradițiilor conservate fervent în propria familie aristocrată, catolic netulburat. Ryder este, în contrapartidă, un ateu convins, manifestînd numai o curiozitate sarcastică pentru cei religioși. Vizitîndu-l pe Flyte la impozanta lui reședință nobiliară - Brideshead -, Charles descoperă o familie tradițională britanică, afectată - straniu - de toate viciile modernității. Sebastian pare un ins
Epifaniile unui ateu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7532_a_8857]
-
alții, reacția față cu absențele interioare. E o stranie consolare, chiar însoțită de prima amintire, de la nici trei ani. Paradoxul e că, din întregul tablou cu chipuri și întâmplări, rămâne el, criticul, față în față cu un însingurat. Unul luminos, netulburat. Amintiri și portrete literare prezintă ceea ce s-ar numi competența etică a intelectualului. Riguros, fără a avea vocația puterii, el scrie așa cum simte la modul ideal. Fără parade de erudiție, lipsit de vanități, depășind precauția vinovată, Gabriel Dimisianu este o
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
În plus, cele mai multe versuri ni-l arată concentrat să înțeleagă un anumit tip de eroism - ascuns, tăcut - necesar supraviețuirii demne. Ipostază cavalereasca îi vine că turnata. Acesta este farmecul, dar totodată și slăbiciunea poeziei lui Dorin Popa. Prea multa grație, netulburata de vreo asperitate convingătoare și vie tocmai printr-o stridenta necesară, ajunge terna și pe alocuri sună desuet. Prezintă uneori pericolul de a fi prea puțin deosebită de tenacitatea egală și în fond cuminte cu care adolescenții își verbalizează liric
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
luna a patra după calendarul lunar, Kimiko a fost condusă în casa care i se pregătise - loc destinat s-o facă să uite cu totul de neplăcerile vieții - un fel de palat-fermecat, pierdut în liniștea unor imense grădini umbroase și netulburate, împrejmuite de ziduri înalte. Ar fi trebuit să se simtă aici ca renăscută, grație faptelor bune, în Horai. Dar primăvara a trecut, a venit vara, iar Kimiko a rămas pur și simplu Kimiko. Din cauze neștiute, încercase de trei ori
Lafcadio Hearn - Kimiko by Angela Hondru () [Corola-journal/Journalistic/6487_a_7812]
-
Accelerat no. 17, unde nu înțelegem lămurit dacă domnul amabil l-a ademenit și altă dată pe negustorul de provincie, sau plătește păcatele altuia. Oricum, în toate cazurile, cineva râde la urmă. Pe drept, sau pe nedrept. Alteori, aparențele rămân netulburate, ca-n Luna de miere. Dincolo de disperarea de-o secundă pe care o trăiesc cucoanele imprudente, musafirul nepoftit în vagonul cu codoșlâcuri nu le strică alibiul. La urma urmei, cui i-ar folosi? Probabil că încurcăturile cele mai celebre, ținând
Identitate... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5214_a_6539]
-
în centru se află un personaj alcoolic, prin ai cărui ochi tulburați percepem lumea din jur, ci pentru că Lowry (un alcoolic el însuși, se pare) scrie o proză ciudat de coerentă și dezorganizată totodată. Fraze care par să-și urmeze netulburate o logică aparte, lungi și abundente în adjective, glisînd ușor de la o perspectivă pronominală la alta, chiar și atunci cînd vocea rămîne a unuia și aceluiași personaj. Eroul este un oarecare Geoffrey Firmin, zis Consulul, prins la o răscruce a
Alcoolul ca substanță metafizică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17115_a_18440]
-
lor eternamente răstite își vor urma liniștiți planurile de izolare a țării - perfectă formulă a animalului de pradă: după ce și-a înfipt ghearele în beregata căprioarei, mîrîie agresiv pînă reușește s-o transporte în desișul pădurii, ca s-o înfulece netulburat. Stilul politicienilor apuseni diferă fundamental de gureșenia atotbiruitoare de la București. Faptul că nu intră în polemici și în certuri cu noi nu înseamnă că nu ne-au descoperit metehnele și că nu ne-au descifrat tehnicile și fentele. Numai că
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
Roberts. „Facem un meci? ” - fu chestionat campionul de către localnic. „Vă ofer între 40 și 100 de puncte avans”. Amuzat de tupeul adversarului, Roberts îi prezentă cartea sa de vizită pe care era înscris «John Roberts, Campion de Biliard». „Aa! - făcu netulburat anglo-indianul după ce citi cu atenție cartonașul alb - în acest caz nu vă pot oferi decât un avans de 20 de puncte”.
Agenda2005-10-05-d () [Corola-journal/Journalistic/283452_a_284781]
-
testicolele extirpate, o doamnă fără uter și rect, un tînăr cu SIDA și pancreatită, care „nu mai are ce scoate din el decît sufletul", constituie eșantioanele unui spațiu nou, al intermundiilor. Neajungînd încă dincolo, bolnavii apar contextualizați robust de înfățișările netulburate, ispititoare încă, ale Naturii. Așezați între arborii înalți, care nădăjduiesc să se ridice mai sus de etajele spitalicești, sînt vecini cu cireșele ce se coc în pom, în vreme ce, deasupra, „doi porumbei se împreunează pe-o creangă". Reîntorcîndu-ne la actantul liric
O carte tulburătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6185_a_7510]
-
ei tot atâtea temeiuri de legitimare a propriului punct de vedere. Pe de-o parte, verdictul se conservă de la un publicist la celălalt, oricât de mult ar varia premisele raportului cu pagina tipărită. Pe de alta, tocmai o astfel de netulburată constantă valorică devine, de la un moment încolo, aproape complet lipsită de interes. Avem, în persoana lui Dan Lungu, un scriitor captivant și puternic. Lucrul e incontestabil. De câte ori o vom enunța, însă, la fel? De câte ori vom evita să înțelegem această fascinație
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
încă mai sperau că Benjamin Fondane ar putea fi în viață. Document uman cutremurător despre iubire, suferință și credința, aceasta corespondență, poate mai mult decît vastă literatura și cinematografie a Holocaustului, ghidate de reguli artistice, nu poate lăsa pe nimeni netulburat. v La sfîrșitul lui aprilie 1945, listele supraviețuitorilor din lagăre încă nu fuseseră comunicate, demersurile Genevièvei Fondane pe lînga Crucea Roșie și alte organisme internaționale rămăseseră fără răspuns și ea îi împărtășea prietenului filosof, trimis ambasador la Vatican, angoasa cu privire la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
făcut prin fața bibliotecii, atât cât să-l audă toată lumea: „Mă duc să iau cartea lui tetea!” (p. 27) N-a citit-o și n-o va citi niciodată. Dar faptul că pe copertă apare numele alor săi îi conferă un netulburat instinct al paternității. Cu alte cuvinte, numele lui „tetea” e echivalent cu semnătura lui „tetea”. Imaginea pare desprinsă dintr-o formidabilă utopie postmodernă. Aceasta e cartea, de fapt. Oricât de interesante, căci sunt interesante, mărturiile dinspre finalul ei (aparținând primei
Fratele cel mic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5822_a_7147]
-
are un tablou clinic alcătuit din următoarele simptome: 1. folosirea unui jargon în care termenii nu au nici un conținut intuitiv; 2. vraja exercitată de alura emfatică a acestor cuvinte; 3. credința de neclintit în adevărul proferat de ele; 4. orgoliul netulburat al celui care le folosește; și 5. uscăciunea sufletească ascunsă în spatele acestui orgoliu. Să le luăm pe rînd. Cel dintîi simptom este jargonul non-intuitiv: e o constatare de bun-simț ca limbajul filozofiei este ticsit de concepte cărora le lipsește orice
Sindromul gîndirii abstracte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11099_a_12424]