582 matches
-
această patimă ce l stăpânește. De aceea el va trebui să lupte cu aceeași pasiune cu care înainte a păcătuit. Lupta împotriva desfrânării este aspră și îndelungată, iar remediile recomandate de Sfinții Părinți sunt în număr mare, variate și necesită nevoințe îndelungate. Aceste nevoințe sunt adevărate lupte fizice, psihice și duhovnicești. Din această cauză, s-a efectuat o împărțire a remediilor recomandată chiar de Părinții Bisericii care se aplică sufletului și trupului. Există o desfrânare sufletească și una trupească, iar lupta
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
l stăpânește. De aceea el va trebui să lupte cu aceeași pasiune cu care înainte a păcătuit. Lupta împotriva desfrânării este aspră și îndelungată, iar remediile recomandate de Sfinții Părinți sunt în număr mare, variate și necesită nevoințe îndelungate. Aceste nevoințe sunt adevărate lupte fizice, psihice și duhovnicești. Din această cauză, s-a efectuat o împărțire a remediilor recomandată chiar de Părinții Bisericii care se aplică sufletului și trupului. Există o desfrânare sufletească și una trupească, iar lupta împotriva uneia presupune
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Criteanu, Mântuirea păcătoșilor, Edit. Bunavestire, Bacău, 2001, p. 300. footnote>, ferestre ale pierzării<footnote Ibidem. footnote>, arătându-se astfel că prin ei ia ființă pofta nerușinată care poate să întineze inima cu noroiul patimilor<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, tipărit cu binecuvântarea Preasfințitului Iustinian, Episopul Maramureșului și Sătmarului, Edit. Bunavestire, Bacău, 1997, p. 127. footnote>. Fiind adevărate porți prin care veninul otrăvitor al plăcerilor<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 83. footnote> intră în suflet, trebuie să li se
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
căci împotriva acestei patimi să lupți, nu stându-i împotrivă [...] ci fugind cu toată puterea de orice prilej care te poate ademeni<footnote Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 55. footnote>. Sfântul Ioan Scărarul amintește și alte nevoințe cum ar fi sacul, cenușa, starea în picioare toată noaptea, mulțumirea cu pâine, limba arsă și cu măsură răcorită, așezarea în coșciuge, ajutorul unui părinte sau al altui frate sârguincios, bătrân cu cugetul<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 236
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
îl poate sfătui în situațiile mai grele. Pentru mireni, sfatul părintelui duhovnic este mai mult decât binevenit în condițiile în care patima nu mai poate fi ținută în frâu, de aceea trebuie să te nevoiești din toate puterile, pentru că fără nevoință nu vei dobândi nimic<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit., p. 246. footnote>. Sfinții Părinți sunt de părere că ceea ce ajută la alungarea acestei boli<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 189. footnote> este liniștea și singurătatea. Luptând cu patima, e
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
este Împărăția Cerurilor (Matei 19, 14), adică a celor simpli, fără răutate, fără vicleșug și fără mânie. Sfântul Teofilact al Bulgariei surprinde nuanțele acestui verset: Și nu zice a acestora, ci a unora ca aceștia, adică a celor care cu nevoință dobândesc nerăutatea pe care pruncii o au din fire; căci pruncul nici nu pizmuiește, nici nu ține minte răul, nici, bătut fiind de maica sa, nu se depărtează de ea; și chiar de ar fi maica sa sărmană de tot
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
stăpânind peste tot sufletul și umplând locașul lui de veselie și de putere, face sufletului dulci pătimirile prin nădejdea celor viitoare și omoară (copleșește) simțirea durerii prezente”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, în PSB, vol. 29, p. 481-482) „Și chinurile le ducem mai ușor atunci când ne desfătăm cu suferințele pentru credință”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 51, în PSB, vol. 52
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ușor atunci când ne desfătăm cu suferințele pentru credință”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 51, în PSB, vol. 52, p. 294) „Se desfăta sfântul cu bunele nădejdi și se împodobea cu pricina nevoințelor sale, având îndestulătoare mângâiere prilejul luptelor sale, mai cu seamă că auzea în fiecare zi pe Pavel spunând: În foame și în sete, în frig și în goliciune (II Cor. 11, 27) și iarăși: Până în ceasul de acum flămânzim și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sau de nu-l dezleagă Dumnezeu spre gânduri spurcate, prin părere de sine și prin mândrie, sau printr-un gând de îndoială și prin împărțirea sufletului. Pe aceștia îi cere diavolul să-i ispitească<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 51, în Filocalia..., vol. X., Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 266. footnote>. Iar pe cei simpli și fără cercare și experiență duhovnicească, Dumnezeu nu îngăduie diavolului să-i ispitească ca și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
minții. Cel mai neînsemnat cuvânt, cel mai neînsemnat lucru din domeniul lumii, vrăjmașă lui Dumnezeu, se întipăresc cu tărie în sufletele celor curați; adesea nu pot fi șterse impresiile lucrurilor murdare și păgubitoare nici cu pâraie de lacrimi, nici cu nevoință mare, nici de cunoștințele vaste teologice, nici de timpul îndelungat. Toți călugării trebuie să se păzească cu sârguință, dar mai ales cei zăvorâți și cei însingurați”<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., p. 66. footnote>. De la Avva Ammona, ucenicul marelui Antonie
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cu câtă trezvie trebuie să pășim pe ea”<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., p. 52. footnote>. După mărturia Sfântului Meletie Mărturisitonul, creștinul este ispitit de diavolul din opt părți, și anume: 1. De sus ne ispitim când ne silim la nevoințe și virtuți peste puterile noastre proprii. Adică post până la epuizare, osteneală peste măsură a trupului, priveghere de toată noaptea și alte fapte bune la care abia ajung cei desăvârșiți. 2. De jos ne ispitim de diavoli prin moleșeală și lenevire
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
și aerul pe locul acela se reface fără urmă. Toată claritatea lumii absoarbe viața noastră." (p. 137). E claritatea, mai bună decît a oricărei poze în culori, a fotografiei în sepia. Frumoasă, suplă, elegantă. În contururile ei, cîtă umbră! Cîtă nevoință trăită, pentru liniștea unei amintiri...
Viața în sepia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7212_a_8537]
-
data aceasta a doua căruță, al doilea rând de cai, ultimele parcele de pământ fertil, lăsându-le doar câteva oi și capre, cât să-și poată hrăni familia. Dar nu s-a lăsat bunicul, a luat-o iarăși de la capăt, nevoințele sale le-a spulberat pe apa Călmățuiului, Dumnezeu i-a dat din nou jgheab, pentru că era om vrednic și credincios, cu trecere printre semeni și avea acea zestre genetică care-l capacita. Și-a mărit astfel gospodăria, a cumpărat mai
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
data aceasta a doua căruță, al doilea rând de cai, ultimele parcele de pământ fertil, lăsându-le doar câteva oi și capre, cât să-și poată hrăni familia. Dar nu s-a lăsat bunicul, a luat-o iarăși de la capăt, nevoințele sale le-a spulberat pe apa Călmățuiului, Dumnezeu i-a dat din nou jgheab, pentru că era om vrednic și credincios, cu trecere printre semeni și avea acea zestre genetică care-l capacita. Și-a mărit astfel gospodăria, a cumpărat mai
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
argint, care va fi cu atât mai prețioasă, cu cât vom recurge mai multe mijloace din diferitele locuri. Din parte-ne vă reasigurăm că nici o piedică nu ni mai stă în calea scopului nostru, decât doar propria noastră negligență și nevoință. Mulțumindu-vă din nou pentru prevenitorul d-voastre răspuns, te rog, scumpe domnule, să primești încredințară stimei și afecțiunei mele. Președinte Secretar N. Teclu M. Eminescu Adresa este: Domniei sale Domnul Președinte al Comitetului ad-hoc din Blaș {EminescuOpXVI 34} 20 [IACOB
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
să sporească și să adaogă folosurile sfintii Mitropolii... și încă de vreme ce sântu 2 școale aice în oraș, în Iași, una grecească și alta slovinească, să fie dator mitropolitul... a ave purtare de grijă și necontenită cercetare asupra dascălilor ca să puie nevoințe asupra ucenicilor să-i învețe precum se cade... și pentru ucenicii de la amândoao școlile, cei carii să vor sili cu învățătura și vor fi săraci lipsiți de cele trebuincioase încăși să aibă de grijă mitropolitul a-i ocroti și a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
revenirea pe tron a voievodului Petru Șchiopu: „Într-acestaș an dacă s-au așezat Petru vodă la domnie, nu vru să lase în deșert pomana sa, care o zidisă întăi, mănăstirea Galata din Vale, care apoi să răsipisă, ci cu toată nevoința au silit și cu toată osârdia au zidit Gala din Deal, care trăiește și până azi”. Asta ar însemna că Galata din deal are ca an de pornire anul 1582 și, după cum se știe, a fost gata în 1584. Dar
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
al celor care mizează totul pe cuvânt, care încearcă să salveze cuvintele și apoi să "salveze" lumea cu ajutorul lor? Cum se poate acumula atâta splendoare în zadar și cum ceea ce pare să fi creat lumea ― Cuvântul ― poate sfârși în suprema nevoință? 8 august Scufundătorii din Delos erau faimoși în Grecia antică pentru capacitatea lor de a sta sub apă minute în șir. Socrate îi invocă la un moment dat, spunând că, pentru a înțelege scrierea lui Heraclit, pentru a pătrunde în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
amiază să mă ajuți să sap grădina din poiană, că poate la primăvară oi mai semăna ceva... --Mai încape vorbă părinte?... Am pornit spre chilii. De această dată, mi s-a părut că pașii bătrânului sunt făcuți cu mai mulă nevoință, iar răsuflarea îi este, mai grea. Ne opream destul de des. De fiecare dată, privirea bătrânului se îndrepta spre chilii, de parcă ar fi așteptat un ajutor nevăzut... Bănuiam unde îi era gândul și îi dădeam dreptate... Când abia am făcut ochi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
susținute prin har; ea se împlinește exclusiv prin energia dumnezeiască. Îndumnezeirea omului presupune așadar „moartea mistică a puterilor sale naturale”; simbolic, sufletul intră în „Duminica” vieții, care vine după „Sabbat-ul” odihnei în contemplația naturală și după cele „șase zile” de nevoință ascetică. Grigore Palamas sau geniul ortodoxiei Teologul care l-a marcat cel mai mult pe Stăniloae rămâne fără îndoială Grigore Palamas (secolul al XIV-lea), și aceasta din mai multe motive. În primul rând, Palamas i-a oferit o explicație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
școli să aibă purtare de grijă, atât pentru slovinească cât și pentru ce grecească. Și încă de vreme ce sânt 2 aicea, în oraș în Iași,...să fie dator mitropolitul...a avea purtare de grijă și necontenită cercetare asupra dascălilor ca să puie nevoință asupra ucenicilor să-i învețe precum se cade și să-i procopsească, ca cei ce se vor face preoți dintre dânșii să fie învățați și pedepsiți să poată citi orânduiala bisericii dupe cum se cuvine. Și pentru ucenicii de la amândouă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ca dintr-o psaltire scuturată peste brazi. Până la schit, un drum șerpuit, sinuos, parcă desenat de un arhitect bolnav de parkinson; de la șosea se putea arunca cu piatra pe acoperișul stăreției; de la șosea până în ușa bisericii, jumătate de oră de nevoință. Era seara, trecut de 19. În ghereta portarului, o umbră, ca într-un pendul de ceas, bătea metanii. Candela contura întunericul, câteva tușe de lumină întregeau decorul. Petru, fără să tulbure ceasul, s-a așezat pe o buturugă de brad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
miroseau a inimă largă, tataia dezlega limbile cât să intuiască prioritățile, mântuirea era mai accesibilă cu paharul plin. Rânduiala schitului era după canoanele Sfântului Vasile cel Mare: uleiul burdușea candelele, pâinea dormea în spic, vinul hodinea în butoaie, coliva îndulcea nevoințele. Sub cerdacul stăreției, grătarul încins. În trapeză, duminica, vinul încălzea sufletul; whisky-ul, coniacul, votca, palinca, șampania și alte rețete pentru amăgit întunericul își expuneau preaplinul în vitrinele odăii de protocol; licorile multicolore reliefau ipostazele fericiri. În chilie, peste trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
piele de oaie. În odaia jupânului, salteaua ergonomică relaxa, doldora cu valută, îndulcea visarea; starețul număra în somn. Sub pernă, pistolul și două încărcătoare pline. Lada cu muniție, deasupra ușii, stăvilea trecerea. La început, canonul a fost mai lumesc, după nevoințele bătrânilor, însă părintele Spiridon, fostul maior Marcu, a schimbat rânduiala. Oasele cară hoitul în spate, și nu invers. Apleacă-te, taică, apleacă-te! Plopul bate metanii mai bine ca matale. Aiestea-s închinăciuni? Răchită să-ți fie genunchii în fața Maicii Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
se va îngriji? Abia așteaptă cuviosul Petru să-ți ia locul, deși cred că nu o să apuce, e beteag poponarul, scârțiie din toate încheieturile. Cât despre ava Ioan, de ajunge stareț, mută schitul în pustie. Trebuie să ne îndulcim singuri nevoințele, taică părinte. Acolo, sub mesteceni, este o poartă, aici în chilie, mai facem una. Prin poarta mănăstirii trec toți, prin poarta părintelui stareț nu o să treacă nimeni. Uite, vezi ușa țintuită ce dă spre dormitor? De azi înainte nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]