983 matches
-
de lucrări ale pictorului întocmită de George Dragomirescu și Ion Frunzetti 236 după amintirile și însemnările d-nei Mirea găsim: Vârful cu dor, compoziție. Expus la Paris în 1883; Vârful cu dor, variantă. Aceeași epocă; Vârful cu dor, schiță, în uleiu; Nimfă din "Vârful cu dor", Nimfă din "Vârful cu dor"; Fragment din "Vârful cu dor", 1914; 2 nimfe din "Vârful cu dor", cu diademă de stele, 1916; Studiu pentru compoziție "Vârful cu dor", (inventar 1097). "Inventarul" este revelator pentru ponderea pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de George Dragomirescu și Ion Frunzetti 236 după amintirile și însemnările d-nei Mirea găsim: Vârful cu dor, compoziție. Expus la Paris în 1883; Vârful cu dor, variantă. Aceeași epocă; Vârful cu dor, schiță, în uleiu; Nimfă din "Vârful cu dor", Nimfă din "Vârful cu dor"; Fragment din "Vârful cu dor", 1914; 2 nimfe din "Vârful cu dor", cu diademă de stele, 1916; Studiu pentru compoziție "Vârful cu dor", (inventar 1097). "Inventarul" este revelator pentru ponderea pe care a avut-o această
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Mirea găsim: Vârful cu dor, compoziție. Expus la Paris în 1883; Vârful cu dor, variantă. Aceeași epocă; Vârful cu dor, schiță, în uleiu; Nimfă din "Vârful cu dor", Nimfă din "Vârful cu dor"; Fragment din "Vârful cu dor", 1914; 2 nimfe din "Vârful cu dor", cu diademă de stele, 1916; Studiu pentru compoziție "Vârful cu dor", (inventar 1097). "Inventarul" este revelator pentru ponderea pe care a avut-o această lucrare în cuprinsul operei artistului. Capitolul V V.1. Misticism și alte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
IV-a Poesiilor lui Eminescu (1889), cu aproape șaptezeci de "tablouri" de factură postromantic-simbolistă, din care, din păcate, nu a rămas decât pelicula cu negativele alb-negru, și nu exemplarul propriu-zis. Eclectismul simbolist al reprezentării care incorporează recuzita mitologică greco-latină, satiri, nimfe, himere, demoni etc. este recuperabil și din integrarea unor simboluri cu un grad mai înalt de abstractizare, și a unei mistici care impregnează sumbru feeria eminesciană. "În "tabloul" cu numărul 57, "Călin" (file din poveste) basmul este populat cu himere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
însă, la tot pasul, de însemnele păcatului și ale pedepsirii pentru păcat Cartea, însemn al "căderii" prin cunoaștere, Șarpele, însemn al spiritului îndemnător la cunoaștere, Coasa simbol al morții violente și nu al morții de "moarte bună", îngeri și demoni, nimfe, satiri, himere"282. Himerele și satirii fac parte și din recuzita picturii simboliste și tematicii decadente la pictori ca Gustave Moreau sau Arnold Böcklin. În ilustrația pe care Pamphil Polonic o face cărții, transformând-o în exemplar unic, relevantă este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este foarte posibil ca ascendența grecească a lui Loghi să joace un rol important în ce privește această direcție a simbolismului său. Picturi precum Două femei în peisaj arcadic, Vestale, Idilă romană, Ifigenia în Taurida, Frumoasa ateniană, Acropole, În Arcadia, Faun și nimfă, La fântână etc. constituie expresia revival-ului anticizant impregant de sensibilitatea simbolistă. Ruinismul romantic exercită o influență asupra lui Loghi, "ruinurile" se integrează firesc unui peisaj arcadic dominat de nostalgia trecutului, pictorul oscilează între sugestia unei stări de visare melancolică pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ușa camerei lui Berdiaev, și chiar mai mult, prin fața sălii "sociocraților". Decadentul ignoră în mod nediferențiat pe individualiști și "sociocrați" și chiar pe vecinul său apropiat decadentul. Lui îi trebuie o preerie verde cu chiparoși în gustul lui Böcklin, cu nimfe și centauri și în loc de asta se trezește într-o cameră mobilată! În concluzie, îi e indiferent!"482. Însă rolul esențial pentru simbolismul rusesc l-a jucat gruparea Mir Iskusstva (Lumea Artei) care grupează o mare parte dintre artiștii tineri. Apariția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Paciurea. Atmosfera crepusculară este contrabalansată programatic de deschiderea spre idilismul spiritualizat din tablourile lui Verona, spre pastoralele rococo sugerate de un tablou precum Copilul cu fluturele, pretins de Greuze, de un derivat cu parfum de Jugendstil al rococoului în Nimfă de Mirea, fragment din tabloul acestuia, Vârful cu Dor. Pereții sunt decorați în simil și pergament galben, culoarea preferată de către Mișcarea Estetică din Anglia; desene punctează spațiile interstițiale alături de sculpturi "din mai toți sculptorii noștri". Obiectele decorative, vaze, stofe, covoare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
zână. În credința oamenilor locului mai dăinuia ideea că În miez de noapte, acolo În Poiana lui Filip, joacă zânele dezbrăcate. Aceste zâne, În Închipuirea lor, erau un fel de iele care ies și joacă hora acolo dezbrăcate ca niște nimfe. Nu văzuseră ei pânza lui Carot la Luvru, dar cam așa și le imaginau. Dar să vedem ce mai fac eroii noștri porniți spre Bătrâna Înainte de revărsatul zorilor. Convoiul se mărise. S-au mai adăugat Porțelan de pe Dealul Armanului, Iancu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fiecare dintre noi existăși un ied și un urs...” (Ochii viperei) Ne-ntrebăm și vă-ntrebăm... A rămas poetul Dumitru Vacariu un sentimental? rn răspuns afirmativ, gândind la propria-i copilărie: „Coboară amurgul... / Pești argintii aleargă prin apele zărilor / și nimfe de gheață se scaldă în ochii mei...” (Amurg cu nimfe); un răspuns negativ, dacă ne gândim la anii tinereții, cei ai detenției, atunci când a învățat ce este frustrarea și cum înflorește credința în Dumnezeu. Să ne imaginăm, cum, într-o
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
viperei) Ne-ntrebăm și vă-ntrebăm... A rămas poetul Dumitru Vacariu un sentimental? rn răspuns afirmativ, gândind la propria-i copilărie: „Coboară amurgul... / Pești argintii aleargă prin apele zărilor / și nimfe de gheață se scaldă în ochii mei...” (Amurg cu nimfe); un răspuns negativ, dacă ne gândim la anii tinereții, cei ai detenției, atunci când a învățat ce este frustrarea și cum înflorește credința în Dumnezeu. Să ne imaginăm, cum, într-o celulă, la Gherla, în 1965, auzim o voce rostind: „Of
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
să i le atribuim cu ușurință. Este posibil ca M. Verrius Flaccus să nu fi știut care a fost (presupusa) fondatoare a gens Fabia (crede Münzer): pornind de la reprezentările statului Lazio pe timpul lui Hercule, s-ar putea alege între o nimfă și o muritoare din regiune (Plutarh, Fab., 1, 1), care, logic vorbind, ar putea fi una din fiicele lui Evandru: poate, în acest mod, s-ar putea explica și trimiterea continuă la Evandru-Hercule în fragmentele citate din Fasti. Nu trebuie
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
s-ar putea explica și trimiterea continuă la Evandru-Hercule în fragmentele citate din Fasti. Nu trebuie exclus faptul că Ovidiu considera că cea care a dat naștere familiei a fost Anna Perenna (anne perenne latens Anna Perenna vocor: III, 654), nimfa liniștitului Numicius, despre care povestește pe larg mai multe variante (III, 523-696); sau Elisa, sora Didonei, identificată când cu Luna, când cu junica Inachia (fiica lui Inachus, Io, a fost iubită de Jupiter, și Iunona, din gelozie, a metamorfozat-o
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Elisa, sora Didonei, identificată când cu Luna, când cu junica Inachia (fiica lui Inachus, Io, a fost iubită de Jupiter, și Iunona, din gelozie, a metamorfozat-o în junincă ale cărei peripeții amoroase le povestește în altă parte), când cu nimfa fiică a lui Atlas... Ca fiică a lui Atlas și a Pleionei 354, mai era și Maia, care la Ovidiu apare în compania lui Evandru, a lui Faun și a Lupercilor (cfr. Fasti, V, 80-106). Suntem tentați să credem că
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
familiilor Aemilia, Claudia, Cornelia, Valeria. Dar încercarea de a așeza familia aristocratică Fabia printre cele mai aristocratice familii romane și din punct de vedere etimologic, nu doar mitologic (origini: Hercule Anna Perenna sau Maia sau fiica lui Evandru sau vreo nimfă) -, și nu numai atât, ci într-o poziție de prim rang, ca demnitate (Hercule, față de regi sau nobili), ca vechime (Hercule-Evandru arcadic, înainte ca Enea să ajungă pe acele tărâmuri), ca blazon sau titlu (cognomen Maximus, comun lui Jupiter, față de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a credințelor și ideilor religioase. Ele se nasc direct din natura-mumă roditoare, din semințe, arbori și flori, necunoscînd altă genealogie, spre deosebire de eroii de legende mitologice și de întemeiere, ca Hercule, Thezeu, Iason, Romulus, care se revendică de la zei și de la nimfe și care sunt destinați aventurilor spectaculoase, pentru a sfîrși existența tot prin moarte năprasnică. Fiind atît de „aproape” de primordialitate și de androginie, Dumuzi și Amos, Adonis și Attys reprezintă principii și profesiuni înainte de toate, nu biografii individualizate. Dumuzi se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
oamenilor, pentru înțelepciunea generoasă și binefăcătoare, pentru anume meșteșuguri ce urmează a fi împărtășite muritorilor. Orfeu este unul dintre ei. Legenda îl reține ca fiu al Oiagros, întruchipare a unui rîu fabulos din Rodope, iar pe Euridice ca pe o nimfă acvatică. Ovidiu îi consacră un cînt întreg în Metamorfoze, al X-lea, de 735 de versuri. Totul este evocare și descriere. Se începe cu episodul coborîrii zeului în infern, pentru a o redobîndi pe Euridice. Pasajul cuprinde doar 63 de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
legi făcute de ei, la îndemână pentru o viață ușoară, nu cunoșteau ce-i suferința, papau ambrozie și nu cunoșteau senzația foamei, sorbeau nectar și nu știau ce-i setea, aveau libertatea să iubească orice femeie, indiferent dacă erau zeițe, nimfe sau vreo regină de pe Pământ. Din plictiseală, mai băgau fitile între ei, care se numeau intrigi și mai cârteau pe ascuns împotriva șefului, care era Zeus. Dar astea repet, numai din plictiseală, căci atunci când n-ai ce face, când toate
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ale pădurilor) dacă nu și-ar respecta jurămintele, legământul tăcerii, fidelitatea față de dansatoarea furată. Salienii erau și ei pedepsiți cu moartea dacă dezvăluiau ascunzătoarea scutului lui Marte, de care era legată salvarea Romei, ca urmare a promisiunii făcute de Egeria (nimfa pădurilor) lui Numa Pompilius. Aceste asemănări ni s-au părut prea curioase ca să nu le consemnăm aici. Târgul ține opt zile. Artizanii munteni vin aici cu produsele lor constând în mobile și unelte din lemn, de toate formele și pentru
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
mulțime de naiade în costum mitologic își încredințează farmecele în timpul verii valurilor rapide, dar noroioase ale Dâmboviței; nu se îngrijorează decât prea puțin de privirile indiscrete; această lipsă de rușine, în plin soare, se poate compara cu inocența primitivă a nimfelor Polineziei. Un medic francez, mare anatomist, foarte mare amator de arte plastice, își luase obiceiul, în anotimpul termal, să coboare râul într-o barcă mică; o excursie plină de pericole; albia e îngustă, sinuoasă, stingherită de trunchiuri de arbori și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
la aera sub Vulcano : lupta și coabitarea cu animalele, apariția monștrilor, incen diul unei păduri, prinderea câtorva dintre animale, utili zarea buștenilor aprinși pentru cea dintâi vatră... în sfârșit, tânărul Vulcan azvârlit de pe muntele Olimp pe insula Lemnos, ajutat de către nimfe să se ridice, devenind curând primul învățător al pământenilor, harnic și iscusit, sprijinit de Vânturile zeului Eol, înconjurat încă de dis cipoli care înalță primele case. „Cel puțin două dintre panourile pictate pentru Giovan Vespucci continuă ciclul început cu un
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
sale, cântată de Poliziano și de însuși Lorenzo Magnificul, amantă, dar și „întruchiparea renascentistă a femeilor ideale, egala Laurei și Beatricei“ ? Ce raporturi au existat între Simonetta și familia Medici ? recita studenta. Tânăra floare a curții, Venus Medici, tip de nimfă cerească, „iubită mult deasupra celor lalte“ și recomandată ca logodnica lui Lorenzo di Pierfrancesco de’ Medici ? Studenta repeta vreo frază din carte, devenită întrebare... „Grația ambiguă aparține aceleiași Simonetta, în Primăvara botticelliană și în tabloul de la Chantilly ?“ — În Primăvara, Simonetta
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ar fi prevăzut întrebarea. Pânza cadrilată foșni : Lucian se întorsese, se afla din nou alături, mut, închis, încruntat, aplecat asupra revistelor. — Dacă știam, rămâneam și eu acasă, continua să glumească blondul A.P. — Acasă nu-ți vindecai astenia. Marea îți priește, nimfele destind nervii... — Nepericuloase ! Tot al tău sunt. — Al meu, dar rătăcitor... Pânza se cută iar, cu un foșnet aspru : amicul se foise alături, închizând revista. Nu prea îl amuzau vecinii, se ținea deoparte. „Ce-ar fi să mă ridic, acum
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de raze-o lume, Jos la poarta urbei mândre a ei sunete se frâng. Mai albastră decât cerul, purtând soarele pe față, Ea reflectă-n lumea-i clară toată Grecia măreață. Cîte-odată se-ncrețește și-și întunec-al ei vis - Nimfe albe ca zăpada scutur-ap-albastră, caldă, Se împroașcă-n joacă dulce, mlădiindu-se se scaldă, Scuturîndu-și părul negru, înnecîndu-se de râs. Și pe valuri luminoase oceanul lin le saltă, Orice undă lingușește arătarea lor cea naltă, Pe nisipul cald le-aruncă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se văd, ca să se mire, cum de sunt așa frumoși. A fi râu e-o fericire, căci în nopțile-argintie Câte grații tăinuite se descopăr, i se-mbie Și ascultă cu iubire tot ce valurile-i mint. Lui i se descopăr nimfe de-o marmoree zăpadă, Ce în apa lui cea clară cursului se lasă pradă, Duse de obrasnici unde cu glăscioare de argint! Și cuminți frunzele toate își comunică misteruri. Surâzând, clipind ascultă ochii de-aur de pe ceruri, Crenge rele imitează
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]