549 matches
-
că se dizolvă în lucruri, se „desface” în linii și culori, pentru a se recompune în spații afective familiare. Citez: „...și mă ascund în ierburi moi / crescute-anume pentru noi” (3); „E-o liniște ce mi-a cuprins / cuvântu mbătrânit și nins / ascuns de lume într-un zbor / în țipătul unui cocor.” (18); „mă cuibăresc în ieri, în azi...” (22); „Mă pierd în linii, printre linii...” (23); „Mă pierd pe-o cale, printre căi...” (ibid.). Frecvența verbelor pierdere și ascundere indică neobosita
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
poala și îți aduce avuții din ținuturile de unde soarele răsare, și de unde soarele apune (A. Russo). În a doua propoziție, subiectul Dunărea nu mai este repetat, având de-a face cu un subiect subînțeles. În zare zurgălăii de sănii... Suflet nins... (I. Pillat). În acest poem într-un vers sunt două propoziții eliptice de predicat. Prezența subiectului zurgălăii în prima propoziție și a complementului direct suflet, în a doua, pun în evidență elipsa celor două predicate, care pot fi: sună și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Vezi idem, p. 122. 8 Vezi Stati, p. 25. 9 Aurel Nicolescu, Probleme de sintaxă a propoziției, București, Editura Științifică, 1970, p. 14. Autorul dă, în această privință, un citat din poetul I. Pillat: În zare zurgălăii de sănii... Suflet nins..., în care se constată "elipsa celor două predicate, care pot fi sună și am". Această elipsă "nu afectează comunicarea, deoarece înțelesul global reiese din contextul exprimat". 10 Vezi Stati, pp. 19, 23-24. 11 Cf. Pușcariu, pp. 113, 121-124. 12 Die
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
-i sub zăvor la el în cui. Și-n fiecare an de ziua lui, Când toate lămpile prin case sunt aprinse Și când pe uliți nu-i decât colindă, Coboară șirul de mărgele de pe grindă Și-l scutură deasupra lumii ninse Și-atunci, pe -omătul neted pe câmpie, Un cald reflex trandafiriu stau să se ivească zorii Și râd și se-ncălzesc colindătorii. Colindătorii de George Coșbuc Cad fulgii mari încet zburând, Și-n casă arde focul, Iar noi pe lângă mama
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-i sub zăvor la el în cui. Și-n fiecare an de ziua lui, Când toate lămpile prin case sunt aprinse Și când pe uliți nu-i decât colindă, Coboară șirul de mărgele de pe grindă Și-l scutură deasupra lumii ninse Și-atunci, pe -omătul neted pe câmpie, Un cald reflex trandafiriu stau să se ivească zorii Și râd și se-ncălzesc colindătorii. Colindătorii de George Coșbuc Cad fulgii mari încet zburând, Și-n casă arde focul, Iar noi pe lângă mama
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
uitare și amintire, gând și trup, umbră a nevăzutului și văzut înseamnă a fi între timp, în pasajul incert al lui ca și cum: "Stau ca și cum cineva/ ar trebui să-și aducă aminte de mine/ și-ntre timp, ros de aer și nins/ mi se stinge lumina-n oricine". E deja ieșire din uitare dar încă neamintire, iar lumina se stinge în oricine ca o flacără în absența aerului. Dar cineva nu e oricine; cineva e pe cale să apară, stă să vină - ca și cum
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
țipă, nu vînd nimic. Opresc din plimbare un cuplu cu părul alb și întreb care este direcția spre via San Gregorio. Domnul poartă lavalieră și se sprijină într-un baston cu mînerul de argint; doamna are părul ondulat în valuri ninse, prins într-un fileu ca pînza de păianjen, iar pe rochia de triple voile negru poartă o broșă de agată montată în platină. Par coborîți dintr-o Veneție de demult, o Veneție calmă, albastră, cu tonuri pastelate de verde și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
loc din Soci. Vraci Vladimir Maximovici, pescar cu care am ieșit la pescuit. Olga ........ de la frumoasa grădină botanică subtropicală, ca și grădina ei de simpatică. Soci e un colț surprinzător de lume; la malul Mării Negre, în spate cu marile înălțimi ninse ale Caucazului, într-un teren foarte accidentat, cu păduri și vegetație bogată, care nu se oprește decât la țărm, brusc. Aici oamenii au amenajat, clădind și zidind, o margine, pe care să se poată așeza oaspeții veniți de departe. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
grădina e plină de chiparoși piramidali și gigantici tufoși, cum și de toate soiurile de palmieri. Am găsit un arbore care face fragi. Esențe mirositoare, ale căror frunze le cunoaștem și noi ca mirodenii. Caucazul își proectează în depărtare piscurile ninse și stâncăriile goale. Devastat de păduri, risipindu-și stâncăriile, zăgăzuiește cătră răsărit orizontul. Aici va fi fost cândva un rai al oamenilor primitivi; de aici s-au adus cele mai multe fructe ale regiunilor temperate. Cireș, vișin, zarzar, piersic, măr și păr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se isprăvește drumul asfaltat, să mai umblăm cu piciorul încă 7 km. E vreme de ploaie; ne oprim la niște izvoare de ape minerale plăcute la gust, în felul Narzanului. Aceste izvoare le găsim într-o poiană mai largă. Piscurile ninse sunt aproape. De pretutindeni, aici, ca și în tot lungul drumului, năboiesc torente înspumate; sunt mai curând cascade, sar din treaptă în treaptă. Pe alocuri cascade adevărate, cu pânze de apă căzând în perdele de la mari înălțimi. La fiecare cotitură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu cântarul ca și pâinea. Frumoase clădiri în terase până spre creștetul Măgurii și până la țărmul mării. Marea albastră; insule mici, unele locuite de câțiva pescari. Golfuri blânde. Temperatura încă răcoroasă 3 aprilie am găsit însă primăvara instalată. Printre munții ninși, până aproape de Dubrovnic, nu se putea bănui înflorirea de aici. Uniunea Interparlamentară Moară mare Umblă tare; Dar făină Văd puțină. Latră cânele bătrân: Veste rea pentru stăpân. Le grand moulin marche avec force, mais on ne voit que peu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mama (era o fostă prietenă a ei din tinerețe) și nu-i venea să creadă. În jurul nostru se făcuse roată de curioși. Mama îi identifica cu greu; îi lăsase în floarea vârstei și-i găsea pe mulți încovoiați, cu pletele ninse. Întrebări, îmbrățișări pătrunse de lacrimi, redescoperiri după atâția ani se contopeau într-o spontană și inedită euforie. Aveam impresia, în acea stranie, inedită dimineață, a unei a doua învieri, succedând pe prima, de astă dată laică, a regăsirii, fie și
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
zburdalnică și începutul bătrâneții ninse de ani. Cu vocea caldă, cu ochii senini și cu inima blândă, bunicul ne-a spus că pentru dânsul satul Probota e un mic colțișor de rai. Privindu-l, bunicul era alb ca un copăcel nins și blajin ca un sfânt de argint. Dând timpul înapoi, bunicul își amintește de la părinții săi despre istoria satului natal. La început era un sat mic în Poiana Siretului, cu câteva case răsfirate în jurul mănăstirii, între Gulia, Poienari și pârâul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
la mine fericită cu ochii ei larg deschiși în care intrase zăpada viscolită și clipea ușor din lampa numărul 8 cu fitilul fumegând, în semn de nețărmurită încredere în promisiunea mea solemnă... "O, e-atât de bine când pe drumuri ninse Întâlnești o casă cu lumini aprinse, Un ogeac din care se ridică fum, Când te prinde noaptea călător la drum!" (G. Topîrceanu) Pentru a intra am fost nevoiți să înlăturăm zăpada care blocase accesul în hol. Cu mâinile și picioarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
rămâne memoria ta în inimile noastre și cinstit va fi numele tău întotdeauna de către poporul muncitor. Adio, prieten scump.“ (Munca, 11 ianuarie 1958) ZILIERU Horia „Oglinzile de aur fermecate Spre raza ta înalț. Auzi cum bate Sufletul drept cu ele nins odată? Vitejii munți cu iarna-n pisc curată, Pădurea cu pianele profunde, Izvorul sfânt cu apa vie-n unde, cetățile fierbând metale-n vine prin ochiul meu răsfrâng un dor de tine.“ („Partidului“, România literară, 22 aprilie 1971) „N-am
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
share, publicitate și bani e cel care comandă. Moartea unui sfînt precum Părintele Calciu, care a cărat la picioare mulți ani lanțurile pușcăriilor comuniste, e expediată la „și altele“ - undeva, înainte de Meteo, între două calupuri publicitare, cîteva imagini cu chipul nins al preotului. Nici un talk-show, nici o evocare, nici un documentar. Cei care-i sorbeau cuvintele pe unde scurte la radio în anii ’80 lui Gheorghe Calciu Dumitreasa fie au plecat din țară, fie au ajuns politicieni sau oameni de afaceri și-acum
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Înoată, în subțire var, Nevinovatul, noul ou, Palat de nuntă și cavou.î Atât de galeș, de închis, Ca trupul drag, surpat în vis. Dar plodul? De foarte sus Din trei atlazuri e culcușul Din polul plus În care doarme nins albușul De unde glodul Pământurilor n-a ajuns. În ciclul Uvedenrode se expun inițiatic cele trei faze de experiență erotică (venerică, intelectuală și astrală) cu încercarea de a se crea o viziune extatică a marelui Eros: Capăt al osiei lumii! Ceas
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
La cuib, o rândunică, prin suflet, sboară lung Să legene sub streșini de vis și primăvară, Un basm cu munți de aur ce pururi se'mpung Păzind palat de zâne în asfințit de țară. Primăvară Livezi în floare, cucul, munți ninși, alt cuc, departe. Trec stoluri de balade, dumineci, prin cătun, Adună, fete, hora, încinsă'n plai străbun Și'nalță'n lume, cântec, de dincolo de moarte. Sfârșit de iarnă Cocorii țipă. Gheața din suflet mi se sparge. Pornesc spre țări de
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
Și tu/ Miercure, ah, floare / Adolescență visătoare?/ Și tu, joie mohorîtă / Tinerețea mea pierdută?/ Nu pleca, vinere, încă/ Nu Stea màtură, adîncă// C-o să vină sîmbăta/ Cu rece suflarea sa// Și-o să-mi lase geana stinsă/ Și-n duminici gura ninsă" ( Steaua de vineri). Precum la poetul spaniol, jocul vieții e de-o voluptate gravă, practicat la intersecția materiilor aluzive, nimbat de sclipirea timpului devorator: "M-am amestecat cu viața/ Ca noaptea cu dimineața.// M-am amestecat cu cîntul/ Ca mormîntul
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
există nimic care să fi scăpat spusei versului său. De la cele cotidiene, precum în poemul "Oda supei de țipar" din Ode elementare ( 1954), unde putem citi: "În marea/ agitată/ din Chile/ trăiește rozaliul țipar de mare,/ gigantica acvilă/ cu carne ninsă./ Iar în oalele/ chiliene,/ pe litoral,/ se născu supa/ gravă și suculentă/ hrănitoare". Dar de ce poetul se deranjează pentru a ne spune ceva atît de gol și de vizibil ( ceva ce, spus în altă formă, găsim, de exemplu, în rețetele
Poetica unui gînditor by Elena Lincan () [Corola-journal/Journalistic/13723_a_15048]
-
în zări. Trag lin cu degetul pe sticlă Și măiestria s-a topit. Apare gingașă din pâclă O fată, un boschet umbrit. Amurg târziu... vuiește focul Boschetul, fata-n aur stins... Doar amintirea-și cată locul Pe drumul nesfârșit și nins. A fost odată primăvară, Au fost odată visuri dragi, Dar s-au topit ușor ca ceara, Ca arabescurile azi. Se schimbă toate-n lumea asta, Ne pare rău de ce-a fost ieri... C-un ceas în urmă, pe fereastră
Arabescuri. In: Curierul „Ginta latină” by Anatol Ursu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2255]
-
pentru terenurile aurifere. Tot peisajul e alb și gri. Bineînțeles că nu se mai poate distinge nimic. Ieri-dimineață un pretext de conflict putea fi ruperea afișelor opoziției. N-a mai rămas unul. Toată zona din preajma localurilor de votare e acoperită, ninsă, de manifestele guvernului. Afișele opoziției - rare - au trebuit să se refugieze în vîrful unui copac sau pe spinarea unui automobil. Rolul agenților a fost de astă dată mai greu. Consemnul prescria o activitate tainică, abuzuri subtile și cît se poate
Scene din campania electorală din București: Alegerile din 1927 văzute de Filip Brunea-Fox () [Corola-website/Science/295803_a_297132]
-
gene. Cu chipul tău mi-am luminat cărarea Prin anii mulți, nepăsător de toate Și tot cu el curând voi trece marea. Doar tu ce știi când ceasul îmi va bate, Mă vei păstra-n adânc sfidând uitarea - De cântec nins și de eternitate. Moment biografic Departe de părinți, în capitală, De frați, de soră și de alte rude, Eu plâng și plânsul nimeni nu-mi aude Și-s tras la față, parcă-s ars de boală. Mi-au spus, zâmbindu
Poezie by Nicolae Ungurean () [Corola-website/Imaginative/7109_a_8434]
-
venind din însuși eul liric (De ce mai sunt?): O lume se așează din înalt legând tărâmul viu de celălalt: adaos din adaos, orb și mut, pământul cu uimire a crescut. (...) De ce mai sunt? De ce nu m-am întins, trunchi negru nins, lăsându-mi întradins, ca flacăra din rug cu freamăt larg, să se desfoaie sufletul, zbătut în vântul nou: o pânză la catarg târând spre cer carena mea de lut? Ninsoare sângeroasă, Din pământ, un strigăt, Assur, Arhetip, Auz sunt, de
Coline cu demoni by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/8182_a_9507]