547 matches
-
momentul în care aceasta încrucișează posterior crux cordis. Artera care încrucișează crus cordis reprezintă segmentul terminal al arterei coronare drepte sau arterei circumflexe stângi și are formă de potcoavă încurbată în jurul regiunii crus cordis. La acest nivel are originea artera nodală atrioventriculară. Vascularizația arterială colaterală a nodulului provine din ramul anterior al arterei coronare stângi, trece prin peretele unei structuri vasculare de dimensiuni reduse în partea inferioară a septului interatrial, așa numita arteria anastomotica auricularis magna a lui Kugel. Triunghiul lui
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
țesut colagenos tisular (teaca lui Curran) continuă de-a lungul porțiunii superioare a septului, după care pătrunde în ventriculul drept se dispune subendocardic, și emerge ca ram fascicular drept adiacent mușchiului papilar al conului, în vecinătatea crestei ventriculare. * Ramuri fasciculare nodale Fascicolul drept este compact și îngust, trece de-a lungul trabeculei septomarginale spre mușchiul papilar anterior al ventriculului drept. Posterior de acest punct există fascicule mici, orientate pe direcții multiple spre miocardul ventricular drept. Unele fibre trec posterior situându-se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fibroase. În ventriculi, miocardul este alcătuit din straturi cu dispoziție helicoidală, pe care se inseră aproape toate inelele fibroase. Fibrele elastice sunt mult mai rare decât în atrii. Celulele cardionectoare de la acest nivel constituie țesutul nervos de conducere sau țesutul nodal. De regulăele formează fascicule (când sunt separate de țesutul muscular printr-o teacă conjunctivă), dar pot fi întâlnite și izolat (când se găsesc în continuitate cu celulele musculare). Epicardul este un țesut conjunctiv fibroelastic și adipos, vascularizat de către vasele coronare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și ramul marginal drept (arteria margo acutus) înainte de a atinge suprafața diafragmatică a ventriculului drept pe care o vascularizează (Fig. 12). În majoritatea cazurilor artera coronară dreaptă încrucișează crux cordis în apropierea căruia dă naștere la artera descendentă posterioară, artera nodală atrioventriculară și un ram terminal spre suprafața diafragmatică a ventriculului stâng. Ramurile arterei coronare drepte vasculare pentru aortă și pulmonară; ramuri atriale și artera septului interatrial; artera grăsoasă dreaptă; ramuri atrioventriculare; artera marginii drepte a inimii; ramus interventricularis posterior care
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
poate considera că viteza de conducere este în medie 0,8-1 m/s la nivelul atriilor (10-20 ms întârziere interatrială), 0,01-1 m/s în nodul atrio-ventricular (0,01 m/s în fibrele joncționale, 0,1 m/s în cele nodale; 100 ms întârziere atrioventriculară), 1,5-4 m/s în fibrele Purkinje (maxim 5 m/s; 30 ms întârziere), 0,5 m/s în miocardul ventricular contractil. Pentru comparație menționăm că viteza de propagare a potențialului de acțiune poate fi mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
întârziere totală de 0,13 s, ce corespunde anatomic pentru 0,09 s în nodul propriu-zis (superior față de septul atrio-ventricular; din care 0,03 s la nivelul fibrelor joncționale), la care se adaugă 0,04 s în porțiunea penetrantă (zona nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
electrocardiogramă toate complexele QRS sunt precedate de o undă P unică și de aspect normal (aspecte patologice : ascuțit P "pulmonar", platprelungit - P "mitral"). Un singur complex QRS care nu este precedat de unda P unică obișnuită reprezintă o extrasistolă (atrială, nodală sau ventriculară), iar o serie de mai mult de trei asemenea complexe reprezintă deja ritmul respectiv, diferit de cel normal. descărcarea din focarul ectopic poate fi suprimată prin aplicarea pentru scurt timp a unui stimul electric exogen cu frecvență mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
perturbation de la linéarité syntaxique jusqu'aux cas extrêmes, qui conduisent à l'hermétisme ou frôlent le non-sens. " V. Mário Laranjeira, " Sens et signifiance dans la traduction poétique ", în op. cît., p. 219. 695 Le terme de " signe double " ou " point nodal " appartient à Michael Riffaterre, qui le définit comme " un moț équivoque situé à l'intersection de deux séquences d'associations sémantiques ou formelles. " V. Michael Riffaterre, Sémiotique de la poésie, op. cît., p. 113. 696 Selon Riffaterre, leș interprétants textuels marquent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
activat în C3a și C3b; componentul C5 este activat în C5a și C5b. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 61 Menționam și faptul că în activarea pe calea lectinelor intervine proteaza MASP2 (MBL - associate serine proteaseă, care activează complexul C4b2b în C3, punctul nodal de activare al tuturor celor 3 căi. Din acest punct începe calea terminală comună, care generează așanumitul complex de atac membranar - CAM sau MAC (membrane attack complexă. Dintre secvențele complexului de atac membranar subliniem legarea fracțiunii C3b de proteină C5
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
neuitare întruchipează, din acest motiv, exemplaritatea comunității memoriei. Memoria este consubstanțială religiei ebraice. Lucrul acesta se verifică din plin și în cazul creștinismului, care a absorbit, spongios, etica ebraică a neuitării. Imperativul aducerii aminte s-a încuibat tocmai în ritualul nodal al cultului creștin. Frângerea pâinii, ce stă la baza tainei împărtășaniei, conține în sine porunca euharistică: "Să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea" (Luca, 22:19). Aceeași centralitate o atribuim memoriei și în conștiința națională. Memoria este la fel de substanțială națiunii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conștiinței istorice românești. 3.1. Patriotism civic pre-naționalist (1831-1859) 3.1.1. Cadrul politic Prezentarea cadrului politic se va limita la a indica succint doar punctele de joncțiune și articulațiile critice ale procesului de construire a statului-națiune român. Urmărind momentele nodale ale firului istoric al procesului de construire a statului-națiune român se va putea repera gradul în care acest proces se împletește cu alte trei dimensiuni interconectate: instituționalizarea sistemului educațional, evoluția concepției despre naționalitate și dinamica memoriei colective. Neintrând în planurile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cofrajul instituțional în care tăria de suflet românească va fi prezervată. Monarhia, ipostaziată în figura lui Carol, va asigura "Virtus Romana Redivivus" (Melidon, 1876, p. 84). Doar spre sfârșitul anilor '80, în manualele lui Tocilescu (1889, 1896), Carol devine punctul nodal al istoriei românești, iar regalitatea o componentă intrinsecă a națiunii. Proclamarea regatului în 1881 devine cheia de boltă care împlinește construcția statalității românești. Prin regalitate, statalitatea românească, "ce până aci sta clădită pe nisip", a fost cimentată durabil (Tocilescu, 1889
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sindrom Sjogren, artrita cronică juvenila) 8. Bolile de colagen-vasculare (lupus eritematos sistemic, sclerodermie, poli/dermatomiozită, vasculite sistemice) 9. Leucemiile acute (limfoide și nonlimfoide) 10. Leucemia mieloidă cronică 11. Leucemia limfatica cronică 12. Aplazia medulara 13. Mielomul multiplu 14. Limfoame non-Hodgkin nodale și extranodale 15. Boală Hodgkin 16. Anemii hemolitice endo- si exoeritrocitare 17. Trombocitemia hemoragica 18. Thalasemia majoră 19. Histiocitozele 20. Mastocitoza malignă 21. Telangectazia hemoragica ereditară 22. Purpura trombocitopenică idiopatica 23. Trombocitopatii 24. Purpura trombotică trombocitopenică 25. Boală von Willebrand
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221115_a_222444]
-
sindrom Sjogren, artrita cronică juvenila) 8. Bolile de colagen-vasculare (lupus eritematos sistemic, sclerodermie, poli/dermatomiozită, vasculite sistemice) 9. Leucemiile acute (limfoide și nonlimfoide) 10. Leucemia mieloidă cronică 11. Leucemia limfatica cronică 12. Aplazia medulara 13. Mielomul multiplu 14. Limfoame non-Hodgkin nodale și extranodale 15. Boală Hodgkin 16. Anemii hemolitice endo- si exoeritrocitare 17. Trombocitemia hemoragica 18. Thalasemia majoră 19. Histiocitozele 20. Mastocitoza malignă 21. Telangectazia hemoragica ereditară 22. Purpura trombocitopenică idiopatica 23. Trombocitopatii 24. Purpura trombotică trombocitopenică 25. Boală von Willebrand
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221119_a_222448]
-
sindrom Sjogren, artrita cronică juvenila) 8. Bolile de colagen-vasculare (lupus eritematos sistemic, sclerodermie, poli/dermatomiozită, vasculite sistemice) 9. Leucemiile acute (limfoide și nonlimfoide) 10. Leucemia mieloidă cronică 11. Leucemia limfatica cronică 12. Aplazia medulara 13. Mielomul multiplu 14. Limfoame non-Hodgkin nodale și extranodale 15. Boală Hodgkin 16. Anemii hemolitice endo- si exoeritrocitare 17. Trombocitemia hemoragica 18. Thalasemia majoră 19. Histiocitozele 20. Mastocitoza malignă 21. Telangectazia hemoragica ereditară 22. Purpura trombocitopenică idiopatica 23. Trombocitopatii 24. Purpura trombotică trombocitopenică 25. Boală von Willebrand
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221117_a_222446]
-
sindrom Sjogren, artrita cronică juvenila) 8. Bolile de colagen-vasculare (lupus eritematos sistemic, sclerodermie, poli/dermatomiozită, vasculite sistemice) 9. Leucemiile acute (limfoide și nonlimfoide) 10. Leucemia mieloidă cronică 11. Leucemia limfatica cronică 12. Aplazia medulara 13. Mielomul multiplu 14. Limfoame non-Hodgkin nodale și extranodale 15. Boală Hodgkin 16. Anemii hemolitice endo- si exoeritrocitare 17. Trombocitemia hemoragica 18. Thalasemia majoră 19. Histiocitozele 20. Mastocitoza malignă 21. Telangectazia hemoragica ereditară 22. Purpura trombocitopenică idiopatica 23. Trombocitopatii 24. Purpura trombotică trombocitopenică 25. Boală von Willebrand
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221067_a_222396]
-
sindrom Sjogren, artrita cronică juvenila) 8. Bolile de colagen-vasculare (lupus eritematos sistemic, sclerodermie, poli/dermatomiozită, vasculite sistemice) 9. Leucemiile acute (limfoide și nonlimfoide) 10. Leucemia mieloidă cronică 11. Leucemia limfatica cronică 12. Aplazia medulara 13. Mielomul multiplu 14. Limfoame non-Hodgkin nodale și extranodale 15. Boală Hodgkin 16. Anemii hemolitice endo- si exoeritrocitare 17. Trombocitemia hemoragica 18. Thalasemia majoră 19. Histiocitozele 20. Mastocitoza malignă 21. Telangectazia hemoragica ereditară 22. Purpura trombocitopenică idiopatica 23. Trombocitopatii 24. Purpura trombotică trombocitopenică 25. Boală von Willebrand
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221069_a_222398]
-
în care se înregistrează o diferență între consumul de gaze și sursele disponibile pentru acoperirea acestuia mai mare de 4 milioane mc pe o perioadă de una sau mai multe zile consecutive, respectiv o scădere a presiunii gazelor din zonele nodale și la extremitățile SNT, cum ar fi: București, Iași, Timișoara, cu 3 până la 6 bari față de perioada imediat anterioară, determinate de următoarele cauze imprevizibile: a) diminuarea majoră a surselor de aprovizionare din producția internă, cauzată de accidente, sau din import
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263062_a_264391]
-
în care se înregistrează o diferență între consumul de gaze și sursele disponibile pentru acoperirea acestuia mai mare de 4 milioane mc pe o perioadă de una sau mai multe zile consecutive, respectiv o scădere a presiunii gazelor din zonele nodale și la extremitățile SNT, cum ar fi: București, Iași, Timișoara, cu 3 până la 6 bari față de perioada imediat anterioară, determinate de următoarele cauze imprevizibile: a) diminuarea majoră a surselor de aprovizionare din producția internă, cauzată de accidente, sau din import
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252210_a_253539]
-
în care se înregistrează o diferență între consumul de gaze și sursele disponibile pentru acoperirea acestuia mai mare de 4 milioane mc pe o perioadă de una sau mai multe zile consecutive, respectiv o scădere a presiunii gazelor din zonele nodale și la extremitățile SNT, cum ar fi: București, Iași, Timișoara, cu 3 până la 6 bari față de perioada imediat anterioară, determinate de următoarele cauze imprevizibile: a) diminuarea majoră a surselor de aprovizionare din producția internă, cauzată de accidente, sau din import
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267085_a_268414]
-
în care se înregistrează o diferență între consumul de gaze și sursele disponibile pentru acoperirea acestuia mai mare de 4 milioane mc pe o perioadă de una sau mai multe zile consecutive, respectiv o scădere a presiunii gazelor din zonele nodale și la extremitățile SNT, cum ar fi: București, Iași, Timișoara, cu 3 până la 6 bari față de perioada imediat anterioară, determinate de următoarele cauze imprevizibile: a) diminuarea majoră a surselor de aprovizionare din producția internă, cauzată de accidente, sau din import
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265191_a_266520]
-
în care se înregistrează o diferență între consumul de gaze și sursele disponibile pentru acoperirea acestuia mai mare de 4 milioane mc pe o perioadă de una sau mai multe zile consecutive, respectiv o scădere a presiunii gazelor din zonele nodale și la extremitățile SNT, cum ar fi: București, Iași, Timișoara, cu 3 până la 6 bari față de perioada imediat anterioară, determinate de următoarele cauze imprevizibile: a) diminuarea majoră a surselor de aprovizionare din producția internă, cauzată de accidente, sau din import
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276588_a_277917]