863 matches
-
pe „nisipul îndelungat“, sub „pomi ospitalieri“. Pe cer e un „soare baroc“. Mai sunt „valuri troznite“, „perechi declarate“, „lampioane văruite“. „Noaptea e fină“. În larg luminează un „Far pierdut/ În bleumaren“. De obicei e vorba de o „amoreză blondă“, „sulemenită nomad“, cu „ochi atrăgători“, „bucle inopinate“, „sâni preciși“, „pasul pasager“ și „flerul râzător“. Alădată e o „puștancă dată în brânză“ sau niște persoane „sută la sută fete“. Fiind „adult cu tichet“, „adună vampe simple“, se duce la fotograf, film, cofetărie și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
și Radu sunt caricaturiști amuzanți, la fel ca Iser, Mantu, Murnu. Paleologu face afișe ilustrate. Muzica Românul este muzician din naștere. În România auzi excelenți muzicanți populari; în Franța, ei sunt impropriu numiți țigani; acest nume li se aplică unor nomazi pe care-i întâlnim pretutindeni, mai ales în Ungaria. În România lăutarii sunt cei care fac bucuria să cânte, doina să suspine, care "sfâșie de durere" ori imită cântecul păsărilor trecându-și pe buze trestiile umplute cu apă ale naiului
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mult ai călători înspre Est, vei descoperi mereu un „mai la Est“, căci Estul este un pământ „nedesțelenit“, în așteptare de oameni noi. Teodor Moldovan (nume inconfundabil românesc, pe care numărul străin de la mașină nu-l poate camufla) este un nomad, un elvețian de origine română, care și-a dorit toată viața să fie un „țăran cu sacul plin de povești“. Fuga sa din țară seamănă mult cu drumul călăuzei lui Tarkovsky, un drum care duce în „zonă“. Pentru Teodor însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
Dar apoi materialul adunat - sămânța care începe să încolțească - trebuie plămădit, structurat, pus într-o formă logică, pentru a putea fi comunicat cititorului. Eu cred că am o bună balanță între aceste două dimensiuni. Cât de greu îi este unui nomad să se „aclimatizeze“ în valea orbilor, în lumea „concentrată“ a lui Ion Timiș Palatinus? Este greu și ușor, în același timp. După cum vedeți, nu pot da răspunsuri simple. Situația lui Ion nu mi-a fost niciodată cu totul străină. El
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
căreia trăim; la mama care alăptează pruncul și mai pregătește mâncare și pentru soțul care în zori pleacă la lucru, indiferent în ce colț a lumii s-ar întâmpla asta (într-o colibă săracă din Africa, într-un cort al nomazilor din Podișul Gobi, într-un apartament de bloc sau o locuință lacustră). Ea, în același timp supraveghează și ceilalți copii care încă dorm; la ciobanul care paște oile sus pe munte în bătaia vântului și visează la o masă caldă
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
SUA, Anglia, Franța, Italia, Canada, Australia, Kenia și Pakistan. În Pungeab trăiesc 80% dintre Sikh-iști. India este pe locul doi, cu 20 de milioane de credincioși. În celelalte zone enumerate, comunitățile sunt mai reduse. Există și o comunitate Sikh de nomazi marginalizați. Ei consumă carne de capră, în timp ce Întemeietorul sikh-ismului a fost Baba Nanac (1469 1539) din Lahore Pungeab, Pakistan. La Amritsar, în India, a fost construit în secolul al XV-lea, de către al cincilea Guru Arjan Templul de Aur (i
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
dificile sau critice pe care le trăiesc oamenii sunt premeditate și pregătite din timp de către cei care, puțini la număr, ar ști să orienteze după voia lor mersul ciudat al istoriei prezente. Vizarea negativă a celuilalt a celui străin sau nomad, a celui care încă nu gândește "în același fel" și nu simte "cum trebuie" cunoaște forme deopotrivă vechi și noi. Uneori se ajunge la demonizarea sa, cum bine observă în câteva rânduri autorul cărții de față. De fapt, aproape cu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
războiul, și unde se vor putea instala definitiv și cu frumoase perspective pentru viitor. Cum însă lucrurile au decurs altfel, rezultatul pentru ei a fost dezastruos, nu numai că nu s-au putut opri nicăieri, dar se transformaseră în adevărați nomazi, care de peste cinci ani cutreierau Germania în lung și în lat și ajungând acum, la sfârșitul acestui război distrugător, cu singurul ideal de a putea reuși să se reîntoarcă în țară. Astfel, au fost îndrumați aici la Weissenstein, pentru a
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
iernii, cu locuitorii gălbejiți din pivnițele de la Lille, înghesuiți claie peste grămadă în locuințe imunde, care-ți provoacă oroarea numai cît le vezi. Chiar în sînul capitalei, muncitorii inteligenți și sedentari din strada Saint-Martin nu au nimic în comun cu nomazii din strada Mouffetard și din foburgul Saint-Jqcques care adună resturi de țesături pentru a le vinde". Adolphe Blanqui, Des classes ouvrières en France pendant l'année 1848 Economist liberal, Adolphe Blanqui (1798-1854), în raportul său Despre clasele muncitoare în Franța
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
golful Guineii, mai puțin Nigeria (bucla Nigerului), ocupată de englezi. Anii 1890-1900 văd, în sfîrșit, joncțiunea marilor ansambluri africane franceze (Algeria, AOF, AEF) prin dificila explorare a Saharei franceze. Dar trupele franceze secondate de "mehariștii" indigeni, continuă să înfrunte atacurile nomazilor. Presiunea coloniștilor din Réunion obligă Franța să stabilească la Madagascar, din 1885, un fel de protectorat, care conduce, după revolte, la anexare pur și simplu, în 1896. Anumiți coloniști, ca Lyautey, blamează duritatea represiunii și absența autonomiei administrative a populațiilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de viața organică a colectivității, se simte izolat, numai el cu eul său propriu, decolorat și vlăguit „de responsabilitatea morală față de semeni, pe care n-are cum să-i vadă. Acești expectorați ai societății pe care Osvvald Spengler îi numea „nomazii civilizației”, alcătuiesc congregații de vicii abominabile, practicate cu cinism și proclamate în artă ca titluri de superioară aristocrație intelectuală. Parisul e reprezentat prin Marcel Proust și prin Andre Gide, posedați în care sensul normal al vieții a înghețat pentru totdeauna
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
folcloric). Optimismul de redacție și cafenea, robustețea profesională trîndăvesc tot mai late în pajiștele unei preafrumoase limbi. Iar drumurile de țară scîrțîie de coviltirele prozei tradiționaliste, oloage și infantile ca un ultim mereving. Poezie leneșă, iarăși: jalnica, cerșetoarea cantilenă a nomazilor ultimi-simboliști. Palidă ca un altoi neprins; oribilă, tremurătoare ca un plămîn expectorat - fie buretele răcoritor pentru fruntea (enormă) a vreunui critic, congestionat pînă la urmă, nedumerit, nefericit de viforul și săbiile albastre și adîncul de rai în care vrea să
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
militari erau supuși țarului sau nu) EU: - V-ați achitat de aceste sarcini? Nicolae Milescu Spătarul: - Eu am urmat cu strictețe aceste instrucțiuni și am consemnat cu exactitate în documentele oficiale formele de relief, vegetația, clima, apele, oamenii, triburile de nomazi, sătenii, obiceiurile, ocupațiile, într-un cuvânt modul de viață al locuitorilor din cele 3 regiuni pe care le-am străbătut: Siberia, Mongolia și China. Cine dorește să se convingă de acest lucru, poate să citească lucrările mele „Descrierea Chinei”, „Jurnal
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
în bună parte soarta întâlnirii, aerul lor întreprinzător și energetic s-ar fi dorit deja molipsitor, capabil să inducă de la distanță un fior transformator paraginii înconjurătoare. Cu botul ridicat în vânt, un cal fornăi prin apropiere. Când pătrunseră în cortul nomazilor, nu păru să-i izbească mirosul puternic de fum și arcă biblică pentru că se așteptau exact la asta și pentru că totul depindea, cel puțin în strategia lor, de disimularea elegantă a șocului primit. Chestie de profesionalism: dacă nu stăpânești arta
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o scurtă tăcere pansivă. Hotărât, șeful se pricepea să le ridice starea de spirit ca nimeni altul! Și era și cazul, în peisajul dezolant ce se înfășura tenace împrejurul lor. Mda, în definitiv, cât de înaltă le era misiunea printre nomazi depindea de altitudinea metafizică a măsurării; trimiterea gândului pe o asemenea pasarelă măiastră între meșteșugul lor și sensuri mai înalte, mitice, îi entuziasma, căci și vocațiile se cer restaurate printr-o mai rafinată repunere în scenă a propriilor ecouri. După
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a descuraja sterile divagații: un fel de "spune-mi cine ești ca și cum ai ști ce aștept să aud" - ca și cum ai ști ce așteptare mă definește și știința asta te-ar defini pe tine însuți. Că nevoia cea mai stringentă a nomazilor ar fi putut consta tocmai în a nu fi siliți să se dezvăluie în cuvânt era o eventualitate înlăturată de la bun început ca neproductivă și, în anumite cercuri, bănuită chiar de tendințe antisociale, în măsura în care compromitea însăși posibilitatea dialogului intercomunitar. Mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în seama sofiștilor, defetiștilor, maniheiștilor, ultrareacționarilor - a opoziției polimorfe față de progresul civilizator, de convertit abia în urma și prin puterea de convingere a unor înfăptuiri sociale exemplare. Onorați de vizită cel puțin tot atât cât flatați de atenția ce o suscitaseră, nomazii se străduiră să fie la înălțime - acolo unde umanul radiază din abundență în momentele lui de excepție ceea ce cotidianul nu-i concede decât avar. Astfel, o parte din fructul eforturilor lor infracționale fu dirijată spre vizitatori, căci aceștia nu veneau
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
realitate umană altfel foarte capricioasă într-ale fondării. Mai mult, ajunsese să se pasioneze cu timpul în special de această pregătire retorică a terenului ideatic de susținere; în seara respectivă, nu și-ar fi dorit decât ca schimburile verbale cu nomazii să fie bine traduse, căci se simțea capabil să îi adune din rătăcirile lor cu artificii discursive bine puse la punct și îndelung exersate. Ideologia succesului îmbată, iar la beție simpla prezență a trejilor stingherește: o inebriere care nu tinde
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
labirint aproape carceral, presărat cu șicane, învârtiri în cerc, capcane, bifurcații și alte fundături ale potrivniciei. Tocmai evitarea unei asemenea erori constituia rațiunea ultimă a vizitei. Șeful delegației descoperise prin arhive rapoarte despre proiecte mai vechi de încadrare socială a nomazilor, în baza cărora le fuseseră alocate apartamente modeste de bloc - o pătrățică oarecare, uniformizantă, pierdută pe o imensă tablă de șah monocromă acoperită numai de pioni cu rază diminutivă de acțiune. Ce lipsă de înțelegere strigătoare! Sigur că parchetul din
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
într-ale canalelor și drenajului hidrografic presupusă de întemeierile arhitecturale; ceva din excesul ce îmbibă funciar ființa umană trebuia condus în afară spre a o putea așeza, deși partajul punea mai multe probleme decât apăreau la prima vedere. În cazul nomazilor, ștergerea urmelor reprezenta tocmai garanția clandestinității, adică gestul prin care modul lor de a fi își rezerva privilegiul accesului la posibilități mai puțin licite, refuzându-l totodată curioșilor inoportuni. Noroiul le era complice, în măsura în care molfăia urmele până deveneau oarecare, dacă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
la această întâlnire promiteau, prin chiar curiozitatea lor, acces la resurse sociale deloc de lepădat. Cine avea să citească mai perspicace pe cine rămânea de văzut, însă era limpede că a se lăsa citiți într-o oarecare măsură constituia, pentru nomazi, condiția primirii de ajutor. Oricum, nu asemenea considerații de la sine înțelese îi preocupau pe protagoniștii întâlnirii; de fapt, pretinsa lor ignorare le revendica pe deplin energiile creatoare. Fiecare din cele două grupuri se străduia să afișeze un deficit de vigilență
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
odată oferită lecturii lor, urma felului de-a fi al gazdelor avea să fie întipărită în beton, oțel și sticlă, și ca atare oferită în ultimă instanță unei lecturi publice, așa cum se întâmplă cu edificiile în genere. De partea lor, nomazii pregăteau asiduu în transparență capcane pentru înțelegere spre a-i deturna eforturile de depistare a unui adevăr cel puțin stânjenitor, dacă nu neapărat condamnabil penal - o campanie având prea vădite afinități cu demersurile detectivilor și poliției pentru a fi pe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de a se expansiona, și de a se retracta întrucâtva în urma tatonărilor, ce constituie, la urma urmei, tot atâtea încercări ale lui de a-și afla măsura proprie. Coatele sunt organele desemnate simbolic ca specializate într-astfel de explorări, iar nomazii știau mai bine ca oricine că, folosindu-le viguros, se poate răzbi înspre un loc mai moale și mai cald. Dezamăgiți de locuire, se simțeau deseori incitați la luarea de noi măsuri ale lumii interioare, adică la o remăsurare a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să-i garanteze jocul de-a diferitul; dar, pentru acest favor, ea și-ar cere dreptul de a însoți la fiecare pas, ca o prăpastie credincioasă, sensul glăsuit. Puțin contează că episodul final al Iliadei era cu desăvârșire ignorat printre nomazi; tradiția lor includea o expertiză de prima mână într-ale cabalinelor și travestiului, dar mai ales într-ale filantropiei și mizantropiei disimulate în ea. Cabaline, travesti, filantropie, mizantropie: bunele intenții par să tropăie fără grație în mediul de pândă pândită
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o primire deloc cordială. Într-o lume ce nu-și permite luxul sincerității, vigoarea debordantă și insolitul apariției ei bruște deconcertează. Dar rezistența pasivă la curtoazie nu luă nicidecum prin surprindere delegația de arhitecți, suficient de familiară cu folclorul despre nomazi pentru a se îndoi strașnic că un pod între mentalități atât de diferite ar putea fi realmente construit la comandă, printr-o inițiativă pe cât de energică, pe-atât de arbitrară. Admițând chiar că puntea ar fi fost dorită de ambele
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]