2,074 matches
-
devine suportul de exprimare a unor gânduri, idei sau sentimente. Păunescu și Mușu (1990) împart activitatea motoare legată de comunicare în trei elemente: activitatea motoare și limbajul (comunicare verbală); activitatea motoare de manipulare (comunicare nonverbală); activitatea motoare și afectivitatea (comunicare nonverbală). CONDIȚIONARE (de la condiționa < fr. conditionner, cf. it. condizionare, lat. condicio, -onis - stare, condiție; engl. conditioning)- Mecanism de învățare ce are la bază fie formarea unor reflexe condiționate (condiționare clasică pavloviană), fie comportamentul operant reprezentat de „încercări-erori” prin care o acțiune
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
relație cu funcția posturală, care leagă reflexul de atitudinea corectă a corpului - Hăulică, 2000). 4) Comunicarea (limbajul) - are în vedere raportul ce se stabilește între subiect și mediul ambiant. Comunicarea verbală este utilizată cu precădere pentru transmiterea informațiilor, în timp ce canalul nonverbal se folosește pentru exprimarea atitudinii interpersonale, iar în anumite situații, pentru a înlocui mesajele verbale. Spectrul tulburărilor de vorbire și de limbaj este de natură neurologică, fiind deosebit de larg, pornind de la imposibilitatea oricărei comunicări până la micile dereglări de alegere a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
onorabile. După Păunescu și Mușu (1990), activitatea motoare legată de comunicare cuprinde: activitatea motoare și limbajul (comunicarea verbală), un rol important avându-l asocierea sunet-cuvânt, gest-sunet și mișcarea ochilor - aceste elemente sunt ilustrate în scris; activitatea motoare de manipulare (comunicarea nonverbală), activități de manipulare pe baza imitației spontane sau observabile, având la bază comenzi verbale și pe baza selecției discriminării mișcărilor; activitate motoare și afectivitate (comunicare nonverbală), caz în care comunicarea se realizează prin gesturi, atitudini, mimică, mișcări ale corpului. FUNCȚIILE
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și mișcarea ochilor - aceste elemente sunt ilustrate în scris; activitatea motoare de manipulare (comunicarea nonverbală), activități de manipulare pe baza imitației spontane sau observabile, având la bază comenzi verbale și pe baza selecției discriminării mișcărilor; activitate motoare și afectivitate (comunicare nonverbală), caz în care comunicarea se realizează prin gesturi, atitudini, mimică, mișcări ale corpului. FUNCȚIILE PICIORULUI (engl. foot functions) - Din multitudinea de aspecte care privesc funcțiile piciorului, ne vom referi la aspectele esențiale concretizate în: funcțiile de susținere, de echilibru și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
elemente: activitatea motoare și limbajul (comunicare verbală) - un rol însemnat îl are asocierea sunet-cuvânt, sunet-gest și mișcarea ochilor. Aceste elemente sunt ilustrate în realizarea limbajului scris - degetele au un rol important în realizarea motricității fine; activitatea motoare de manipulare (comunicare nonverbală) - include manipularea pe bază de imitații spontane sau observabile și manipularea pe bază de comenzi verbale; activitatea motoare și afectivitatea (comunicare nonverbală) - exprimare prin mimică, gesturi, atitudini ale unor emoții, sentimente. MÂNĂ PATOLOGICĂ (engl. pathological hand) - Termen generic prin care
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în realizarea limbajului scris - degetele au un rol important în realizarea motricității fine; activitatea motoare de manipulare (comunicare nonverbală) - include manipularea pe bază de imitații spontane sau observabile și manipularea pe bază de comenzi verbale; activitatea motoare și afectivitatea (comunicare nonverbală) - exprimare prin mimică, gesturi, atitudini ale unor emoții, sentimente. MÂNĂ PATOLOGICĂ (engl. pathological hand) - Termen generic prin care se denumesc afecțiunile anatomofuncționale ale mâinii, ce determină limitarea sau chiar abolirea mișcărilor. În acest sens, se întâlnesc: mână balantă, ale cărei
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pun în valoare aspectele cognitive ale subiecților; de personalitate sau de caracter, prin care se obțin date despre aspectele necognitive; de cunoștințe. După modul de administrare, se disting: teste individuale și teste colective. După materialul utilizat: teste verbale și teste nonverbale, denumite și de performanță. După modul de etalonare: teste privind dezvoltarea (în funcție de vârstă) și teste de aptitudini. După durata lor: cu timp strict determinat; cu timp la alegerea subiectului. După conținutul măsurat: de performanță sub raportul cunoștințelor, al nivelului intelectual
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pentru ei niște sfetnici.! Aceste îndemnuri nu sunt gratuite! Sunt, din păcate, cadre didactice care afișează un grad de superioritate față de colegi și copii, stârnesc zâzanie între aceștia, alimentând starea de nesiguranță a copilului în colectivitate, trimit mesaje verbale și nonverbale către copii și familiile lor, stârnind discordie. Calificativele și notele, rămân la aceste cadre didactice o problemă deschisă, atâta timp cât nu evaluează obiectiv ci preferențial. Ne bucură faptul că majoritatea cadrelor didactice sunt dăruite profesiei. Acestea știu că perfecționarea și autoperfecționarea
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
scorul gimnastei). Un alt aspect al feedback-ului extrinsec apare atunci când este transmis; el poate fi fie „imediat”, fie „amânat” pentru o perioadă de timp. Feedback-ul poate fi făcut verbal (sau posibil să fie făcut verbal) sau poate fi nonverbal (exemplu: o sonerie care arată că o mașină merge prea repede). De asemenea, execuția poate fi eșalonată pe o perioadă de timp, cu feedback-ul cumulat indicând execuția medie pentru ultimele secunde; sau feedback-ul poate fi separat, reprezentând fiecare
Feedback-ul – principiul autoreglării utilizat in ora de educaţie fizică. In: Învăţământul românesc în context european by Comănescu Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2353]
-
secunde; sau feedback-ul poate fi separat, reprezentând fiecare moment al realizării (exemplu: feedback după un vitezometru). Aceste dimensiuni variate ale feedback-ului extrinsec pot fi independente. De exemplu, dacă feedback-ul este final, el poate fi fie verbal, fie nonverbal; sau dacă feedbackul este simultan, el poate fi Întârziat sau imediat. Atunci, s-ar crede că aceste dimensiuni pot fi considerate descrieri separate ale feedback-ului extrinsec ce sunt necesare pentru a defini majoritatea felurilor de feedback folosit cel mai
Feedback-ul – principiul autoreglării utilizat in ora de educaţie fizică. In: Învăţământul românesc în context european by Comănescu Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2353]
-
a emisiunilor radio și TV, care au ca temă informații din respectivul material. Ceea ce aduce conferința de presă în plus este tocmai reacția imediată a omului de presă, față de mesajele sistemului organizator. Aceste reacții pot să fie, în primul rînd, nonverbale, de apropiere sau de îndepărtare față de mesajul sistemului și, în al doilea rînd, verbale, manifestate de această dată prin tipul întrebărilor puse de oamenii de presă. În funcție de conținutul acestor întrebări, în funcție de răspunsul care se dorește a fi dat, precum și în funcție de
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
care le vor prezenta în conferința de presă, cu două-trei zile înaintea desfășurării acesteia, pentru ca aceștia să poată analiza textele să și le poată însuși și să le poată prezenta cît mai convingător, atît în ceea ce privește mesajul verbal cît și cel nonverbal. Altă tehnică de control al conferinței de presă este legată de poziționarea oamenilor de presă în sală și de poziționarea conducerii sistemului organizator. Niciodată un conducător al unui sistem nu are voie să fie lăsat singur, el trebuind să fie
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
posibil mai bine. 4. Se identifică persoanele din mass-media care ar putea pune întrebări incomode. 5. Se exersează cu cei care vor susține conferința de presă, răspunsurile la întrebările incomode, atît din punct de vedere al comportamentului, respectiv al limbajului nonverbal, cît și din punct de vedere al limbajului verbal. Respectînd această matrice, conducătorii sistemului participanți la conferința de presă vor fi pregătiți în orice moment să răspundă amical, cald și totodată ferm, la orice întrebare incomodă, care ar putea veni
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
și trebuie să lase impresia că este al ei. Cu două zile înainte de conferința de presă, consilierul PR va trebui să audieze persoana care va ține speech-ul și să aducă ultimele corecturi, atît în ceea ce privește limbajul verbal, cît și cel nonverbal. Din acest moment, textul trebuie repetat de mai multe ori, pentru sedimentare, și nu sînt recomandate modificări ulterioare, deoarece acestea pot provoca blocaje din partea celui care va vorbi. În concluzie, forma finală a textului nu se mai schimbă, urmînd ca
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
C., Advertising and a Democratic Press, Editura Princeton University Press, Princeton, New-Jersey, 1994. Berger, Rudolf, Gärtner, Hans, Dieter, Mathes, Rainer, Unternehmens Kommunikation. Grundlagen, Strategien, Instrumente. Editura Gabler, Frankfurt am Main, 1989. Burgoon, Judee, K., Buller, David, B., Woodall, Gill, W., Nonverbal Com-munication. The unspoken dialogue. second edition, Editura The McGraw-Hill Companies, New-York, St. Louis, San Francisco, Auckland, Bogota, Caracas, Lisbon, London, Madrid, Mexico City, Milan, Montreal, New Delhi, San Juan, Singapore, Sydney, Tokio, Toronto, 1996. Caywood, Clarke, L., The Handbook of
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
îndemnați să atingă obiectele, aspect pe care multe muzee îl sancționează prompt, dar este spre exemplu insuficient să explorezi doar cu privirea un obiect tridimensional ale cărui caracteristici determină și alte tipuri de interacțiune. Astfel, dacă în muzeele tradiționale comportamentele nonverbale se identifică cu gestul reținut, privirea, postura statică, în muzeele interactive, în muzeele în aer liber comportamentul publicului se traduce prin gestul spontan, dinamic, contactul direct cu obiectul și nu numai atît, dar și capacități sporite de explorare, prin asocierea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
informații sau simple rezultate, ci viața, existența, munca. Acestea sunt descrise fie prin vorbire, fie prin trăire și vor să indice sensul și esența în care omul investește și pentru care simte că trăiește. Limbajul este, așadar, indispensabil. Verbal sau nonverbal, el se implică în relaționare, fiind condiționat de interlocutorul implicat: un om, un spațiu din natură sau însuși Dumnezeu. Acest aspect determină un triplu mod de a comunica, cu instrumente diferite, în funcție de cele trei niveluri amintite: a) comunicând cu ceilalți
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
comunicând cu ceilalți oameni, persoana apelează la cuvinte, iar, prin acestea, ea oferă și, în același timp, primește ceva din chiar esența sa și, respectiv, a celuilalt;b) comunicând cu mediul, cu natura, persoana folosește un limbaj fără cuvinte, adică nonverbal; c) comunicând cu Dumnezeu, persoana folosește un limbaj aparte: atât cuvintele, cât și tăcerea, dar într-un mod original. Se întâmplă însă, uneori, ca ființa omului să fie tăcută, creând convingerea că nu comunică. Aceasta se întâmplă doar în aparență
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celălalt. Fundamentată pe un ansamblu de efecte, specific umane, ea are loc prin schimb de energie sau de informații care se consumă prin relație între persoane. Noi „nu putem să nu comunicăm”, indiferent că apelăm la un limbaj verbal sau nonverbal. Există diferite semne, atitudini, posturi, gesturi și sunete prin care omul comunică sau simte că i se comunică ceva. Există două tipuri de comunicare: una ce are loc la nivel intelectual și alta care se transmite la nivel afectiv. Prima
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care doi interlocutori se înțeleg unul pe celălalt. Lingvistic, indică un „tip familiar curent de comunicare orală, dialogică, în care doi sau mai mulți participanți își asumă în mod liber rolul de emițător”. Ea este o comunicare pur verbală, nu nonverbală, pentru că nu își propune să fie atentă la ceea ce celălalt eventual „ascunde” și s-ar putea „descoperi” prin construirea unor interpretări. Ea nu consideră esențial ca celălalt să fie înțeles în profunzimea sa, ci pur și simplu își propune să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
gratuit din partea lui Dumnezeu, prin penitență, această iertare venea ca rezultat al efortului uman, pentru că penitența era numită și „botezul lacrimilor”. Procesul dialogic era destul de intens, trăit atât la nivel verbal, prin mărturisire și primirea iertării, cât și la nivel nonverbal, prin împlinirea diferitelor opere penitențiale, ambele niveluri fiind modalități de a comunica cu Dumnezeu și de a demonstra sinceritatea penitentului în a-i oferi un răspuns pozitiv. 2.2 Perioada penitenței „tarifate” Atmosfera medievală a secolelor VI-X era puternic
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
piardă din valoarea și demnitatea sa. Mărturisirea verbală a păcatelor este o condiție esențială a sacramentului reconcilierii, alături de căință și propunere. Ea este o formă concretă de dialog. Este modalitatea de a continua în plan extern, atât verbal cât și nonverbal, același dialog, care deja fusese inițiat înainte, în plan intern. Acum, penitentul își recunoaște deschis păcatele și îndepărtarea sa de Dumnezeu și primește iertarea divină, prin care i se confirmă dorința de a începe o viață nouă. Fără această etapă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
plin de milostivire și iertător. Rolul confesorului și atribuțiile penitentului se conturează doar cu intenția de a împlini un astfel de deziderat, ambii fiind importanți în derularea procesului dialogic, care este construit pe baza unui limbaj atât verbal, cât și nonverbal. Din acest punct de vedere, dacă mărturisirea păcatelor apelează la un capital de semne, care reprezintă expresivitatea umană, atunci refuzarea apropierii de sacramentul reconcilierii este privită ca un indiciu al crizei pe care omul o trăiește față de propria imagine și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a stolei în confesional este o cerință pe care Biserica o exprimă în mod decis, reamintind prin aceasta că, în celebrările liturgice, confesorul acționează în persoana lui Cristos. Acest aspect este și în favoarea penitentului, pentru că i se confirmă în mod nonverbal că el se află în fața unui slujitor al Bisericii, lucru ce îi inspiră o încredere mai mare în a-și mărturisi păcatele înaintea acestuia. Dialogul sacramental are șanse să fie mai profund și să fie împlinit cu o calitate deosebită
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
chiar dacă preotul-confesor încearcă să păstreze distincția dintre cele două. Dialogul sacramental nu este identic cu direcțiunea spirituală. Însă confesorul nu poate să încurajeze creșterea interioară a penitentului în confesional, fără să îi transmită acestuia un mesaj spiritual, fie verbal, fie nonverbal. Papa Ioan Paul al II-lea afirma că direcțiunea „este, din fericire, în mod frecvent legată de sacramentul reconcilierii și este dezvoltată de un maestru de viață (cf. Ef 4,11), adică de un «spiritualis senior», de un «medic», de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]