4,439 matches
-
anii ’50 la Școala Veche din Lunca, lângă clădirea construită de Sterian. Cei din familia Condrea din Lunca se specializaseră în săpat iazuri, zămnice, râmnice, erau neîntrecuți, erau un fel de excavator însuflețit. Flora și vegetația Datorită așezării sale, în nord-vestul Colinelor Tutovei, comuna Filipeni are o vegetație specifică silvostepei, unde se întâlnesc plantele specifice stepei, cu păduri mici, mai mult pâlcuri. Dacă în epoca medievală pădurile ocupau 70% din suprafața țării, a Podișului Moldovei și a Colinelor, în epoca modernă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai joase și platouri largi interfluviale, pădurea menținându-se fragmentar numai pe culmile mai înalte (peste 250-300 m) și pe versanții mai inospitalieri. Din codrii întinși de altă dată, trupuri mai compacte de păduri se mai păstrează în nordul și nord-vestul Colinelor Tutovei, numai dacă ne raportăm și comparăm cu alte zone ale Podișului Central Moldovenesc și cu Podișul Bârladului. în comuna Filipeni s-a mai păstrat pădurea Iapa, Dealurile Ungurenilor, Dobreana, Rânza și Știubiana și un pâlc de pădure Sub
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
situat în partea de sud a comunei, unde s-au găsit cești cu torți supraînălțate și cu buton, precum și ceramică aparținând culturii Monteoru. Cele mai însemnate și caracteristice descoperiri din epoca bronzului au fost în partea de nord și de nord-vest a Colinelor Tutovei, acolo unde este așezat comuna Filipeni. S-au descoperit cinci topoare de aramă și bronz, din care trei aparțin grupului de topoare cu gaură de înmănușare transversală, caracteristice perioadei bronzului timpuriu, descoperite în satele Scărișoara, Osebiți (comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la Arsura, județul Vaslui, care conțin obiecte de podoabă.37 Din punctul de vedere al dispunerii în teritoriu a populației locale (nu numai românești!), se observă că în secolul al XIIIlea cele mai multe așezări ale comunităților locale polarizează spre centrul și nord-vestul Moldovei, unde condițiile naturale de apărare oferite de dealuri și munți erau mult mai favorabile față de zonele de la șes.38 Descoperirile arheologice din așezările bazinului inferior al Berheciului și al Dunavățului, în apropierea confluenței acestor ape, la hotarul dintre moșia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care, după ce se unește cu drumul de pe valea Berheciului, la Lozinca-Bărboasa, merge pe vale la Galați, acolo unde erau „schelele” și acostau vasele pentru a fi încărcate cu cereale pentru export. Runcu (Poiana Runcului) Acest cătun situat în partea de nord-vest a moșiei Filipeni, în hotar cu satul Ungureni, acolo unde cele dintâi documente îl situează pe Coste Călugărul încă din prima jumătate a secolului al XV-lea, demonstrează că în hotarul aceleași moșii așezările omenești constând din grupuri de case
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grădină, cei care și-au întemeiat gospodării după căsătorie s-au așezat în delnița părintească, care era mai departe de sat, la sud, pe valea Dunavățului s-a întemeiat grupul de case Moara lui Conachi (Pădureni) și în partea de nord-vest, pe Dunavicior, cătunul Rusești. Moara lui Conachi își trage numele de la aga Costache Conachi care și-a extins proprietățile în satele de răzeși de pe Valea Berheciului, având și un vad de moară pe Dunavăț, nu departe de vărsare. Rusești nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de populație românească pentru rile Române extracarpatice, recunoscându-se importanța „Descălecatului” pentru formarea statelor medievale șara Românească și Moldova, a transhumanței și a întemeierii de noi așezări de către românii ardeleni, nu numai în Ardealul românesc, dar și în sudul Poloniei, nord-vestul Ungariei, Serbia, Bulgaria și dincolo de Nistru, în stepele nord-pontice, până în Caucaz. Trebuie să admitem că în tot Evul Mediu au avut loc, din multiple cauze de ordin economic și social, treceri de populație românească din șara Românească și Moldova în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Iosif al II-lea, rămas singur împărat între 1780-1790 - Jurământul de credință trebuia depus de grănicerii Regimentului 2 Năsăud, cărora li s-a propus eliberarea din iobăgie, promisiune amânată care a amplificat bejenia țăranilor români din Ardeal spre zona de nord-vest a Moldovei care, începând cu toamna anului 1774, va fi ocupată de Imperiul Habsburgic, privind numele de Bucovina. în legătură cu bejenia țăranilor români din comitatele ardelene de la granița cu Moldova trebuie privită și înțeleasă întemeierea satului Lunca din comuna Filipeni, județul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Poloniei între Rusia, Prusia și Austria în 1772, și invocând poziția de neutralitate în războiul ruso-turc dintre anii 1768-1774, folosind o gamă variată de „argumente”, inclusiv mituirea înalților funcționari otomani. Imperiul Habsburgic ocupă, începând cu toamna anului 1774 partea de nord-vest a Moldovei, pe care o va numi Bucovina. Nu era doar o fâșie de pământ, un culoar de trecere, era o bucată de țară cu o suprafață de 10.400 km2 și o populație de 75-80.000 locuitori, în mare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Boca (Bahnă), pe dealul Bisericii, șiau întemeiat gospodării și familiile Romedea, Botoșanu, Borcea, care sunt veniți din Botoșana și Cașvana. O ramură a familiei Romedea a locuit în partea de nord a satului, pe lângă Bădăluțeni. De la pod, la șandură, spre nord-vest s-au stabilit cei din familia Puiu (zis Cucoș), apoi Galeș și familia Rusu, dar și familiile Călin și Ignătescu (zis Cercel), Rusu (Șorea). între gospodăriile și proprietățile familiilor Puiu și Rusu s-a stabilit spre șesul Dunavățului familia Pâțu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost un singur sat Dorna, în amonte de vărsarea râului Dorna în Bistrița. Acest sat Dorna a devenit în secolul al XIX-lea orașul Vatra Dornei, când în jurul satului inițial se dezvoltaseră mai multe Dorne. Când austriecii au ocupat nord-vestul Moldovei, granița a fost trasată astfel încât o parte din Dorne au rămas la Austria, o parte au rămas la Moldova. Vechii locuitori din Dorne care făceau parte din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc, se bucurau de privilegii date pe acte privilegiate de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aproape de sat și de locuința fiecăruia. Nu numai țăranii din Lunca au primit pământuri slab productive, așezate pe pantele dealurilor. Luncașii au fost împroprietăriți cu pământul aflat pe coastele dealurilor din dreapta și stânga pârâului Dunavăț: Dealul Morii, Tureatca, dealurile de la nord-vest de satele Slobozia și Valea Boțului. În legătură cu această realizare generalizată la întreg teritoriul de atunci al țării (oficial Principatele Unite ale Moldovei și țării Românești), prefectul de Bacău preciza că țăranii „n-au arat deloc din cauză că li s-au dat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ce-a semănat. Nici locuința nu era părăsită cu regret, fiind, de cele mai multe ori, o construcție provizorie, o colibă, un bordei semiîngropat. Practica mutării țăranului român din Moldova s-a menținut în tot evul mediu, iar pentru țăranii români din nord-vestul Moldovei, Bucovina habsburgică, plecarea peste „codun” s-a făcut cu luarea vitelor, pământ propriu nu aveau, iar locuința, casa, nu era o pierdere așa de mare. Locuitorii din satul Lunca și din toate satele întemeiate de bejenarii bucovineni în Moldova
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cămașă albă care se strângea la gât cu două șnururi cu canafi. Femeile își acopereau capul cu un batică - și se spunea batistă - alb, din in sau bumbac, la care se aplica dantelă sau mărgele. Despre portul țăranilor din partea de nord-vest a Moldovei, pe care austriecii au numit-o Bucovina, avem mărturia unui om de știință din Austria, Balthazar Hacquet, care a călătorit în șările Române și în Bucovina, învățând limba română. Acest port de la sfârșitul secolului al XVIIIlea a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
încă își mai pun problema originii sociale a bejenarilor care au format satul Lunca, se poate spune că de pe locurile lor de pornire, luncașii au fost țărani dependenți de boieri și mănăstiri, apoi, când s-a instalat stăpânăirea habsburgică în nord-vestul Moldovei, ei au avut statutul de „supuși” (tot dependenți). Nici de unde au venit în Bucovina, adică în inutul Bistrița-Năsăud, nu erau țărani liberi; unii erau „grăniceri” [vezi discuția despre originea bejenarilor luncași și dorneni]. Statutul social, fără să-i negăm
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lumea satelor o sărbătoare a dragostei, Dragobete, uitat acum și sub influențe externe. Nu știu ce a răspunsă directorul Gheorghe Postoi la Adresa Ministerului, dar, cu siguranță, atunci multe din sărbătorile înscrise se țineau, poate și altele, specifice, aduse de luncași din partea de nord-vest a Bucovinei. în anii colectivizării și cooperativizării, când oamenii au lucrat până și în sărbătorile creștine mari, nu mai vorbim de duminică, aceste sărbători s-au pierdut, nu se mai cunoscă ca nume, iar lumea modernă de astăzi, nici nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
României ultimatumul din 26-28 iunie 1940 prin care România a fost silită să cedeze Basarabia, Bucovina și șinutul Herța. Ungaria hortistă, ajutată de Germania și Italia, prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, a smulsă din Transilvania partea de nord-vest (42.000 km2) cu o populație majoritar românească. La 7 septembrie 1940, în urma tratativelor de la Turnu Severin, dintre România și Bulgaria, a fost cedat Cadrilaterul, partea de sud a Dobrogei (7000 km2), două județe Caliacra și Durostorum. România (Normală) a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a înscrisă în Partidul Comunist? Zeci de mii ca ea din țară s-au îngrămădit la porțile partidului, mai alesă după ce, în martie 1945, a fost dată de către guvernul condusă de dr. Petru Groza legea de reformă agrară și după ce nord-vestul Transilvaniei, ocupat de Ungaria lui Horthy, a fost trecut în administrația românească. Să mai adăugăm că marile puteri, SUA și Anglia, dăduseră mână liber Uniunii Sovietice în estul Europei și, în zadar, până după 1950, se tot așteptau americanii: „Iată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și de pregătire intensă în Arnold Air Force Base din Tennessee și Naval Air Facility El Centro din California, Jane a fost relocată în Câmp Bastion, cel mai mare oraș militar din lume. Bastionul este o bază logistică britanică, situată în nord-vestul Afganistanului și deservita de 21.000 de soldați americani, englezi și danezi. Este baza militară vizitată de premierul Tony Blair în 2006, de Prințul William în 2010, și locul în care Prințul Harry al Mării Britanii a participat la training
ROMÂNII DIN ARMATA STATELOR UNITE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/362477_a_363806]
-
participând la derularea multor evenimente care au devenit istorice cât și la comemorarea altora. Un astfel de eveniment s-a desfășurat în cadrul marilor serbări românești de la Satul Mare. În ziua de 13 Decembrie cor. au avut loc la granița de nord-vest a țării mari sărbători naționale în cadrul cărora a fost inaugurat noul palat administrativ al județului Satu Mare, a fost dezvelită statuia marelui luptător Vasile Lucaciu și s-a ținut o mare adunare antirevizionistă. Această întreită sărbătoare a fost un minunat prilej
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
de la nord și sud maghiară s-a intensificat.4 Urmărind supunerea formațiunilor statale românești dintre Carpați și Dunăre, Regatul Maghiar amenința și Țaratul Bulgar al Vidinului, pentru ca în urma victoriei maghiare în războiul din 1230, să se creeze, la hotarul de nord-vest al Țaratului Bulgar, Banatul Severinului. Această formațiune militară - adevărată marcă de graniță - avea menirea de a apăra căile de acces spre centrul regatului, împotriva atacurilor de la sud și est. Acest banat cuprindea regiunea de sud a Banatului, precum și partea din
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
rândul celor adunați pe pasarelă. Era rândul meu și trebuia să lovesc ținta. Am închis ochii, imaginându-mi cum săgeata devine extensia brațului meu. Deși nu știam cât de mult pot întinde coarda, am ridicat fața în bătaia vântului de nord-vest. Arcul era atât de greu că, în câteva momente mi-au amorțit brațele. Ratare! Căpetenia râse ușor, cu aroganță, în uralele războinicilor săi. Săgeata mea depășise pasarela, așadar, întinsesem prea mult coarda. Trebuia doar să-mi fixez bine arcul încordându
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
este plin de viață. Față de Nagasaki, Hyogo este de două ori mai mare ca număr de locuitori, aceștia fiind peste 150 de mii. Hyogo în sine sau orașul vechi locuit de japonezi se află de partea stângă a golfului, spre nord-vest, iar cealaltă parte, dinspre dreapta, a orașului, numită Kobe, se întinde către nord și este locuită de străini. Aruncând o singură privire spre țărm, îți dai îndată seama unde locuiesc japonezii și unde străinii: cartierul Kobe ți se aruncă izbitor
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
de etapă de la Târgu Frumos, spun istoricii militari, se predă la Academia Militară „West Point“ din SUA, ca studiu de caz asupra succesului unei apărări mobile în fața unui atac masiv de de tancuri. În preajmă, la circa un kilometru spre nord-vest, ni se arătară semețe cele două movile ciudate (care au dat nume satului Movileni), crescute prin te miri ce mister, căci unități geomorfologice nu puteau fi. Specialiștii în istoria antică presupun că ar fi necropole aparținătoare culturii Cucuteni. Ostașii români
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
a purcede la o astfel de aventură, senin și soare, un cer de un albastru umed și translucid iar împrejurimile golfului străjuite de dealurile domoale ale Berkleley-ului, mai sus de râpele cu care începe peninsula Marin, Susalito și dincolo spre nord-vest la Napa Valley, o regiune viticolă de primă mărime a Californiei și pe care o vizitasem cu Flavia cu câteva zile înainte - cealaltă fiică a mea stabiltă tot în Golden State, care este logo-ul acestui tărâm de vis și
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]