806 matches
-
nu se esecută, că frecvența din cauza aceasta e mică”. În alt loc constată „cu durere” că întreaga sumă prevăzută pentru „întreținerea școalei ș-a învățătorului nu treceau a treia parte din leafa primarului”. Totul ca într-un scenariu coșmaresc, violând normalul, firescul, raționalul. O ofensivă împotriva bunului-simț și întregii concepții despre școală și educație a revizorului nostru. Administratorii nu numai că nu se îngrijesc de bunul mers al școlilor, dar uneori își arogă drepturi și competențe pe care nu le au
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de capul tău... să ne duci la faliment... Octav: Mamă, nu mă cunoști! Marieta: Bine, bine... Hai să mergem. Și cred că de-acuma e cazul să te întorci acasă... Octav: Da bine-nțeles, mămico... acum toate au intrat în normal... (cei trei pleacă, ducînd cu ei o oarecare îndoială; Octav și groparul, mai întîi, tac, apoi, privindu-se, încep să rîdă... un rîs în care încape umor, disperare și eliberare) PARTEA A TREIA (La ridicarea cortinei, centrul scenei va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
impulsuri, idei și emoții diferite. +++ Epilog În loc să deveniți frustrat și confuz din cauza diferențelor pe care le remarcați la oamenii dumneavoastră, faceți un pas înapoi, observați și apreciați la aceștia unicitatea, diferențele și ceea ce îi inspiră. +++ Ideea 30. Nimeni nu remarcă normalul În lumea de astăzi, copleșită de comunicare și gălăgie, a fi „normal” înseamnă să vă implicați într-o luptă dură pentru a face clienții să vă remarce și să vă țină minte. Sunt prea mulți competitori „normali” în peisaj. A
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
multitudinea de situații din ziua de astăzi în care aveți noroc dacă funcționarul vă privește când îi vorbiți sau obțineți de la el și altceva decât un mormăit. +++ +++ TEMĂ Pe un carton de 3 × 5, treceți declarația misiunii „nimeni nu remarcă normalul”: „sensibil diferit” și, în același timp, „confortabil de familiar”. Începeți prin a vă provoca colegii să identifice și să implementeze lucruri pe care oamenii le vor remarca și pe care și le vor aduce aminte. Priviți fiecare interacțiune cu clienții
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
mai normali decât cei normali. (Emanuela Oprea) Creatorul are nevoie de receptor ca să-și facă cunoscută creația și în fiecare creator există o mică nebunie pe care o pune în creația sa. (Iarina Zăvoianu) Totul este relativ; răul și binele, normalul și anormalul, moralul și imoralul sunt niște variabile care depind de circumstanțe, perspective și puncte de vedere. (Denis Burnaz) A-ți asuma o altă identitate, la adăpostul căreia să ți-o consumi pe a ta e o opțiune viabilă? (Camelia
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
1961, Foucault era preocupat de raporturile istorice ce se pot constata între oamenii nebuni și cei sănătoși. Un raport istoric, "bine localizat"23, cum îl consideră gânditorul francez. Raportul normalitate-anormalitate-normalizare nu este și nici nu poate fi bine localizat, pentru că normalul a fost definit și acceptat în funcție de normele subiective și arbitrare stabilite de administrația unei societăți și nu atât după o evidență a unui comportament dincolo de o sănătate psihică acceptată. De exemplu, excentricii erau internați în azile, fiind considerați nebuni. Azi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
oamenilor, ci și percepțiile, considerațiile și imaginile pe care ceilalți le au despre oameni și lucruri. Între nebunie și anormalitate nu poate fi pus semnul echivalenței. Nebunia se referă la o stare patologică a creierului și a comportamentului, în timp ce a-normalul se situează în afara normelor, în afara funcționalității social-politice a modelelor, în afara uniformității comportamentale a unei întregi medii social-politice. Această uniformitate a comportamentelor ar fi bine să o privim ca pe un efect al puterii-cunoaștere; putere social-politică ce are nevoie de oameni
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
efecte: modelare mentală și îndoctrinare, uniformizare, masificare socială, reducție în posibilitățile sale de gândire și de imaginație de către un complex mecanism numit "societate disciplinară", "cunoașteri disciplinate", adică toate acele cunoașteri bazate pe o logică a actului de a interpreta/reprezenta. Normalul societății moderne este legat de închidere (azile, spitale, închisori) și de o bună modelare a creierului și a comportamentului, astfel încât individul să fie integrat social-politic. Tot acest "normal" e produsul unui complex macanism instituțional și politic, având imaginea producerii acelor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
acele cunoașteri bazate pe o logică a actului de a interpreta/reprezenta. Normalul societății moderne este legat de închidere (azile, spitale, închisori) și de o bună modelare a creierului și a comportamentului, astfel încât individul să fie integrat social-politic. Tot acest "normal" e produsul unui complex macanism instituțional și politic, având imaginea producerii acelor ciocane pe post de oameni din melodia The Wall a celor de la Pink Floyd. În locul faptelor memorabile ale Evului Mediu, au izbucnit, cu o violență discursivă și acțională
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
într-una ori în alta dintre deficiențe (oligofrenologie, tiflologie, surdologie, logopedie etc.). Capitolul I Delimitarea termenilor Subiectul psihologiei speciale îl constituie persoanele care nu se încadrează la nivelul normalului. Adică persoane cu deficiență ori cu handicap. Sau cu amândouă. A. Normalul "Normalitatea este o noțiune relativă, variabilă de la un mediu sociocultural la altul și în timp: este ceea ce se observă cel mai adesea într-o societate dată, la o anumită dată. Într-un ansamblu statistic a cărei dispersie este normală (curbă
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
se ocupă Psihologia transversală sau filosofia comportamentului 4. Daniel Marcelli 5, vorbind în numele psihiatrului de copii, consideră că o definiție a normalului este mai importantă pentru filosof decât pentru medic. Și continuă: "De la Canguilhem încoace, a devenit evident faptul că normalul și patologicul constituie doi termeni indisociabili ai unui același cuplu antitetic: nici-unul nu se poate defini fără celălalt. Referitor la normal, diferitele definiții posibile se raportează la patru puncte de vedere: • normalul ca sănătate, opus bolii; • normalul ca medie statistică
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
De la Canguilhem încoace, a devenit evident faptul că normalul și patologicul constituie doi termeni indisociabili ai unui același cuplu antitetic: nici-unul nu se poate defini fără celălalt. Referitor la normal, diferitele definiții posibile se raportează la patru puncte de vedere: • normalul ca sănătate, opus bolii; • normalul ca medie statistică; • normalul ca ideal, utopie a cărei realizare sau apropiere se caută; • normalul ca proces dinamic sau capacitate de revenire la un anumit echilibru". Primul punct este descris în "mozaicul patologic", parametru al
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
evident faptul că normalul și patologicul constituie doi termeni indisociabili ai unui același cuplu antitetic: nici-unul nu se poate defini fără celălalt. Referitor la normal, diferitele definiții posibile se raportează la patru puncte de vedere: • normalul ca sănătate, opus bolii; • normalul ca medie statistică; • normalul ca ideal, utopie a cărei realizare sau apropiere se caută; • normalul ca proces dinamic sau capacitate de revenire la un anumit echilibru". Primul punct este descris în "mozaicul patologic", parametru al dispoziției, în cadrul psihologiei transversale 6
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și patologicul constituie doi termeni indisociabili ai unui același cuplu antitetic: nici-unul nu se poate defini fără celălalt. Referitor la normal, diferitele definiții posibile se raportează la patru puncte de vedere: • normalul ca sănătate, opus bolii; • normalul ca medie statistică; • normalul ca ideal, utopie a cărei realizare sau apropiere se caută; • normalul ca proces dinamic sau capacitate de revenire la un anumit echilibru". Primul punct este descris în "mozaicul patologic", parametru al dispoziției, în cadrul psihologiei transversale 6. Al doilea punct include
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
nici-unul nu se poate defini fără celălalt. Referitor la normal, diferitele definiții posibile se raportează la patru puncte de vedere: • normalul ca sănătate, opus bolii; • normalul ca medie statistică; • normalul ca ideal, utopie a cărei realizare sau apropiere se caută; • normalul ca proces dinamic sau capacitate de revenire la un anumit echilibru". Primul punct este descris în "mozaicul patologic", parametru al dispoziției, în cadrul psihologiei transversale 6. Al doilea punct include diversitatea. Al treilea punct, "utopia a cărei realizare sau apropiere se
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
nostru, media dată de normal este un loc ipotetic, însă nu imposibil, și, în realitate, e totuși foarte improbabil de găsit în natură. În continuare, prima întrebare ce se pune, în mod firesc, este: "A cui medie este norma? Dacă normalul (sănătosul) se află la mijloc, înseamnă că pe circumferințele cercurilor exterioare ori chiar doar exterior lor se găsește patologicul (bolnavul)". Așadar, normalul este o medie a stărilor predispuse patologicului. Deci, aceste predispoziții există în fiecare "om normal". În cazul nostru
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
natură. În continuare, prima întrebare ce se pune, în mod firesc, este: "A cui medie este norma? Dacă normalul (sănătosul) se află la mijloc, înseamnă că pe circumferințele cercurilor exterioare ori chiar doar exterior lor se găsește patologicul (bolnavul)". Așadar, normalul este o medie a stărilor predispuse patologicului. Deci, aceste predispoziții există în fiecare "om normal". În cazul nostru normalul se referă doar la individul om, liber și sănătos "capabil" să se integreze singur în societate. Cum "media" se află întotdeauna
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
sănătosul) se află la mijloc, înseamnă că pe circumferințele cercurilor exterioare ori chiar doar exterior lor se găsește patologicul (bolnavul)". Așadar, normalul este o medie a stărilor predispuse patologicului. Deci, aceste predispoziții există în fiecare "om normal". În cazul nostru normalul se referă doar la individul om, liber și sănătos "capabil" să se integreze singur în societate. Cum "media" se află întotdeauna între extremele ei, iar cum acele extreme, și în cazul nostru, se opun una alteia, suntem obligați să admitem
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Deficiență, incapacitate și handicap Deficiența " Deficiențele sunt anomalii, dar nu reprezintă ceva patologic. Se disting deficienți senzoriali, motori și mintali. Prin extensiune, se vorbește și despre deficienți morali"12. Dacă nu reprezintă "ceva patologic", prin ce se deosebește deficientul de normal? Și prin ce se deosebește el de handicapat? (Care în aceste rânduri, nici măcar nu este amintit.) " Deficiența este faptul sau sentimentul (mai mult sau mai puțin conștient) că un organ sau o ființă sunt inferioare față de ceea ce se consideră a
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
măsurare globală a inteligenței, în timp ce în ochii altora ele treceau drept diferențe calitative bazate pe aptitudini distincte"56. Astăzi stabilirea nivelului inteligenței se face pe bază de teste de inteligență pe o scară pe care nivelul I.Q. 90 este socotit "normalul". Aflarea nivelului de inteligență se realizează cu ajutorul testelor de profil. Din nou, amatorismul este total contraindicat în această activitate, doar psihologul fiind cel în măsură să dea un diagnostic corect. Faptul că, aparent, foarte multe teste nu pretind numeroase cunoștințe
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de organizare intelectuală, vâscozitatea genetică și inerție (Luria); din această convergență rezultă fragilitatea personalității deficientului mintal, manifestări pregnante in procesul adaptării, în conduita verbală, în comportament 65". Vâscozitatea genetică "se referă la incapacitatea deficientului mintal de a se desprinde, ca normalul, de stadiile precedente ale dezvoltării mintale, la încetineala și chiar stagnarea dezvoltării, înainte ca stadiile superioare să fi fost atinse 66". Stadiile de dezvoltare formează subiectul "psihologiei genetice" a lui Jean Piaget 67. Numai că stadiile acestea pot să nu
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
face de către defectolog, el fiind și cel ce va recomanda măsurile programului de (re)inserție socială. Echipa se va forma în funcție de cerințele fiecărui caz. Capitolul X Bolnavii psihici Pentru a putea vorbi despre bolnavii psihici va trebui să acceptăm că normalul nu reprezintă decât o medie a contrariilor și că doar depărtarea majoră de această medie se încadrează în patologic. Acceptând acest lucru, acceptăm, implicit, că între indivizi există deosebiri, deosebiri care ne fac să fim diferiți între noi. Faptul că
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
spongiformă bovină în două ziare franțuzești, Le Monde și Les Echos. Ei au constatat că, atunci când ziarele folosesc expresia boala vacii nebune, consumul de carne de vită scade. Când este folosit termenul encefalopatie spongiformă bovină, consumul începe să revină la normal... Totuși, acțiunile guvernului de a pune la punct programe pentru studierea bolii sau pentru reglementarea consumului par să depindă mai degrabă de denumirea științifică: când în ziare se vorbește despre encefalopatie spongiformă bovină, acțiunile guvernamentale se dublează, fără efect însă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
totală (QS2) de la debutul complexului QRS până la închiderea valvei aortice, timpul de ejecție al ventriculului stâng (LVET) de la debutul creșterii presiunii arteriale până la unda dicrotă și perioada de preejecție (PEP), reprezentată de diferența dintre cele două perioade de mai sus (normal PEP / LVET = 0.35). Zgomotele cardiace Unele evenimente din cursul ciclului cardiac sunt însoțite de vibrații mecanice audibile. Ascultarea lor se poate face direct, plasând urechea pe toracele pacientului în ariile de ascultație, sau indirect, folosind un stetoscop. Inregistrarea grafică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sau la pacienții cu insuficiență cardiacă congenitală cianotică (“copii albaștri”). La pacienții cu afectare pulmonară severă, comanda hipoxică a ventilației devine foarte importantă. La acești pacienți cu retenție cronică de bioxid de carbon, pH-ul LCR are o valoare aproape de normal în ciuda pCO2 crescut. Scăderea pH-ului sanguin este aproape integral compensată prin mecanisme renale, ducând la o stimulare redusă a chemoreceptorilor periferici de către pH. Deci, hipoxemia stimulează reflex ventilația prin acțiunea sa asupra chemoreceptorilor din sinusul carotidian și arcul aortic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]