1,758 matches
-
urmă privatizată, ca toate celelalte instituții. Și atunci, exact ca Imperiul Roman de odinioară, imperiul american va dispărea, fără a lăsa vreo autoritate politică la cârma noii Rome. Statele și națiunile vor mai avea încă un rol: acela de aparențe nostalgice, fantome evanescente, neputincioși țapi ispășitori îușor de manevrat) ai transformării absolute a timpului în marfă. Transformarea absolută a timpului în marfă Capitalismul va merge atunci până la capăt: va distruge tot ce nu este capitalism. Va transforma lumea într-o imensă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
drumuri și că nu ai apucat să o faci, nu te simți prea confortabil. Și e foarte greu să recunoști că la greu, de cele mai multe ori, rămâi singur”, declară Corina Petrescu. În acest sens, poemul „Impas” se detașează prin nota nostalgică, dând impresia de mister, de „spirit întemnițat în lucruri”, cum spune Nichita Stănescu. Și aceasta pentru că în viziunea poetei, fiecare început este identic cu un altul, astfel că viața este văzută ca spațiu închis, ca închisoare, motiv consacrat în literatura
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
volumului o constituie, bineînțeles, iubirea, ea fiind sentimentul care unește și care ar trebui să domine în lume. Exprimată fie în vers clasic, fie în vers alb, iubirea, sub toate formele ei, inundă paginile antologiei. Un parfum patriarhal, cu accente nostalgice, se desprinde din versurile Annei-Lorei Mainka, Valeriu Cercel, Sorin Olariu, Menuț Maximilian, Mircea Dorin Istrate, Ioan Grigoraș, Marcel Vișa sau ale Crinei Albu. Evocarea părinților, a casei părintești, a locurilor natale vădește o puternică dragoste față de țară, de neam, de
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
un fel de regret, nicidecum cu nostalgie, pe măsură ce este imaginată cu pathos. Nostalgia romantică eminesciană nu intră în programul naturistic macedonskian, pentru că poetul o percepe aproape ca un modern, fiind un om prezent al peisajului, nu un absent al romantismului nostalgic. Egotismul macedonskian se reflectă în mare parte din opera sa ca un semn al oglinzii, de aceeași nevoie de strălucire intensă, de megaviglia ostentativă, care are la bază supradimensionarea egotist-narcisiacă a spiritului baroc. Aceasta este o obsesie a efectului, a
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
întâlnit nicio urmă de reproș sau apăsare sufletească că locuiau în casele burghezei române alungate în exil sau închise/ucise în pușcării sinistre. Întreaga memorialistică a lui Volodea, numele de alint dat de colegi, e o lungă înșiruire de momente nostalgice din copilărie și tinerețe, cum trăia elita comunistă în vilele de lux, cum mergeau la piscina partidului sau fumau țigări Rothmans și beau whisky. Tismăneanu se simțea frustrat că anumiți coregionali comuniști trăiau în vile de lux mai mari sau
LUMEA SECRETĂ A NOMENCLATURII, ANALIZĂ DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363798_a_365127]
-
numai pentru calitățile vocale de excepție, dar si pentru cele umane: a rămas simplă, deschisă, sinceră, nimic artificial sau exagerat în tot ceea ce face. Iar faptul că popularitatea i-a rămas neștirbită mi-a fost dovedit convingător la remarcabilul spectacol nostalgic ”Ziua muzicii ușoare românești de altădată”, organizat in noiembrie 2013 de Casa municipală de cultură din Sibiu: alături de 8 colegi de breaslă aflați în topul genului, Marina Florea a fost ovaționată minute în șir, în picioare, de spectatorii care făcuseră
MARINA FLOREA. CHIAR ŞI NUMAI UN CÂNTEC AL EI POATE VINDECA MUZICA UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363822_a_365151]
-
și fără să adormi! Când vin acasă, mă apucă un soi de fericire amestecată cu amintiri, nostalgii..., rememorez locuri, evenimente, oameni, asociez până și un pom cu momentul când am stat la umbra lui... Este minunat! Nu sunt ciudată..., doar nostalgică și fericită! Uite-l pe tăticu! Sărăcuțul, a venit să mă ajute la bagaj! Tatăl ei se îndrepta cu pas grăbit spre autobuz, însă nesigur din cauza vârstei, dar mai ales a bolii, trăgând după el un căruț cu două roți
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
MORGANATIC Autor: Cristina Mariana Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Volumul ,, Cântecul pădurii”- autor Cristina Mariana Bălășoiu Prefață(1) Floarea poemului sau efectul morganatic Poezia Cristinei Bălășoiu are o evoluție paradoxală, de la lirismul nostalgic cu inflexiuni populare, comparabil cu pictura naivă, la o poezie concentrată, uneori aforistică în vers alb, eliberat de canoanele rimei, care, să fim serioși nu i se potrivea și tânăra debutantă făcea eforturi chinuitoare pentru a construi o ”cămașă poetică
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016. Volumul ,, Cântecul pădurii”- autor Cristina Mariana Bălășoiu Prefață(1) Floarea poemului sau efectul morganatic Poezia Cristinei Bălășoiu are o evoluție paradoxală, de la lirismul nostalgic cu inflexiuni populare, comparabil cu pictura naivă, la o poezie concentrată, uneori aforistică în vers alb, eliberat de canoanele rimei, care, să fim serioși nu i se potrivea și tânăra debutantă făcea eforturi chinuitoare pentru a construi o ”cămașă poetică
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
în ”carnea realului” și atacă teme inedite, variate, cu încărcătură imagistică plină de culoare, savoare și ... Citește mai mult Volumul ,, Cântecul pădurii”- autor Cristina Mariana BălășoiuPrefață(1)Floarea poemului sau efectul morganaticPoezia Cristinei Bălășoiu are o evoluție paradoxală, de la lirismul nostalgic cu inflexiuni populare, comparabil cu pictura naivă, la o poezie concentrată, uneori aforistică în vers alb, eliberat de canoanele rimei, care, să fim serioși nu i se potrivea și tânăra debutantă făcea eforturi chinuitoare pentru a construi o ”cămașă poetică
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
iluzia ce mi-o doream, eu veneam de neunde, din gânduri rebele, din lumea de vise ce mi-o cream. deschide întâiul poem al dragostei noastre acum când toamna hoinărește prin noi și udă cu lacrimi o floare din glastre, nostalgice gânduri prin vânturi si ploi... saturn îmi trecuse prin zodie viața și cripta din mine privea către cer, natura, săraca, schimbase iar fața și eu, făt-frumosul, veneam să te cer. deși era toamnă, o toamna de vise, stele si lună
RITUAL DE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362956_a_364285]
-
în: Ediția nr. 1068 din 03 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Toamna îmi pastelează ființa simt în galben și roșu amintirea împrumut ruginiul frunzelor îmi îmbrac cu el lacrimile și gust din durerea toamnei. În acest anotimp bacovian devin fetița nostalgică așezată pe genunchii tatălui, într-o zi în care visurile nebune erau intacte și-mi mocneau în ochi. Trec prin mine ploile de septembrie păsările rebele îmi desenează pe cer zâmbetele învățate pe de rost primăvara. Frunzele se împrăștie prin
PASTEL DE TOAMNĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363021_a_364350]
-
întâmplări și fapte uluitoare în fiecare capitol, ca și cum fiecare personaj sau povestea ce-l însoțește, se află într-un permanent concurs cu alții și cu el însuși. Modul de povestire al autorului te trimite cu fiecare fragment într-o manieră nostalgică în vremurile și locurile de care, fiecare în parte și toți la un loc, nu s-au desprins niciodată. Regăsim în fiecare protagonist adânc înrădăcinat și în ciuda timpului păstrat cu sfințenie, sentimentul de dragoste față de glia străbună, de neam și
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de SANDA PANAIT în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362441_a_363770]
-
-i îndeamnă și pe alții s-o facă: „Visează, trăiește, iubește!” - nu neapărat în această ordine, dar sunt trei coordonate fundamentale ale drumului omului în viață. Faptul că ea așează visul pe primul loc se datorează firii sale visătoare, romantice, nostalgice, înclinate spre mister și taină, dar calată pe prezentul acerb, plin de surprize neașteptate. Ea mărturisește că ridică altar iubirii din lacrimi curgânde din cer. Și mai deține o rețetă a fericirii: „Speranța-mpletind cu iubire/ Culeg praf de stele și
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
Zilele acestea am primit de la redacția Revistei "PITRELE DOAMNEI" (din Argeș) un Album Muzical "UNDE-I SATUL DE ALTĂDATĂ?" smnat Steliana Sima și, ascultându-l cu mare plăcere, m-am trezit ca prin farmec "copil alergând pe Dealu Viilor" , iar nostalgicele cuvinte pe care le rostiți cu atâta dăruire sufletească (și părere de rău pentru cei ce v-au fost vecini, ați crescut sub ochii lor), ce merg la inima omului, au trezit în mine curiozitatea de-a afla taina lumii
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
trăirii poetice gândită (sau gândirea poetică trăită) prin „bolul inocenței“ sugerează aspirația ontologică la plenitudinea misterului sferic, cu in edite bipolar ități n oeti ce. Fără a instaura confuzii semantice, joncțiunea dintre adevărul tulburător, circumscris în conștiință, și finalitatea itinerariului nostalgic se produce cu intransigență: „Între noi / tremura de mult depărțirea /delănțuind furtuni de spaime, /în ploi dese de lacrimi./ Priveam cum te depărtezi / - fluture alb - / prin asfințitul tăcerii /aripilor însângerate de strigăte, /lăsîndu-mă să-mi gust întristările / înmiit de întregi
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
întâmplări triste, am fost pe meleagurile natale ale soției, poeta Titina Nica Țene. Este vorba despre comuna Șușani, satul Ușurei, județul Vâlcea. În drum spre această localitate am oprit și în municipiul Drăgășani, orașul meu natal, unde au reînviat sentimente nostalgice, căutând pașii copilăriei și tinereții mele. Ajuns cu autoturismul fiului meu cel mare de la televiziune în satul Ușurei, în poarta casei părintești a soției, l-am cunoscut pe profesorul Gheorghe Nicolăescu, coautorul monografiei specificată în titlul menționat mai sus. Cu
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
Châtelet): „Si vous voulez que j'aime encore/ Rendez moi l'âge des amours”. Henry Miller i-a spus lui Anaïs Nin: „Vivre est plus important qu'ecrire sur la vie.” Între aceste două extreme Aurel Avram Stănescu alege sentimentul nostalgic: „Ești singura ( ... )/ îți scufunzi scrisul ermetic/ în cochiliile pietrificate ale melcilor.” ) „și să ascund frumusețea zilei numai în tine!”. Și urmează adevărata trăire: „Ți-am căutat inima prin deșert,/ pe-ntinderi de nea am găsit-o desfrunzită” ( ... ) „sufletul -/ l-am
CRONICĂ LA VOLUMUL „ABSTRACŢIUNI CANTABILE” DE AUREL AVRAM STĂNESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360950_a_362279]
-
la drumul mare. Fiind toamnă lungă, iar soarele se pregătea să apună după Dealu Filaretului, «LA-NCURCĂ LUME», cum o botezase un chefliu, cârciumiora cochetă și cu vad bun, proprietatea lui Dodoloanță, moștenită de la Cuculeț de la Olteț, se auzeau sunete nostalgice de vioară cu un acompaniament discret de cobză, ce ținea hangul unei voci de fată-ndrăgostită care chema tot călătorul să petreacă «LA DEȘLIU» - unde vinul și rachiu' curg ca Oltu și Siriu”. Ceea ce este uimitor la acest autor, care
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
a fost niciodată! La vreo nuntă îi mai chinuie vreun cântec vreunul care nu e nici lăutar nici nimic, pe undeva s-o mai fi auzind pe vreun disc de vinilin glasul lui, cine știe unde, în ce pustietate, la ce oameni nostalgici... În rest, unde-i Gică Petrescu?! „Era cumpătat pentru că știa cum să-și respecte publicul. Era jovial, bun, fin, elegant, combina toate superlativele. Un model de conduită, un mit, o emblemă pentru români, o legendă”, și-l amintește maestrul Benone
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
definesc și-i arată firea sensibilă, rigoarea, predilecția pentru frumos. Pastelurile aduc ecouri din Vasile Alcsandri, Coșbuc și Topîrceanu, dar și un suflu proaspăt, cu imagini inedite. Și într-adevăr, ușurința versificației în pasteluri îl apropie de George Topîrceanu. O nostalgică elegie cu numele „Pelerinaj” - ne conduce în cimitirul unde sunt înhumate rămășițele strămoșilor poetului și atmosfera este, nu atât de liniște, cât de „stihiile tăcerii”. Atmosfera e sfâșietoare, copleșitoare, de tristețe absolută și rivalizează cu cea a poemelor lui George
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
dar și tradiționale folclorice, i-au condus pe cei din sală într-o altă lume, o lume în care originile fado-ului - reprezentate de combinația dintre ritmurile sclavilor africani și a muzicii tradiționale portugheze s-au împletit cu minunatele acorduri nostalgice, notele calde și versurile melancolice. După ultima melodie din playlist - „Cançăo do Măr”, publicul s-a ridicat și a început să aplaude. Tot în aplauzele celor din sală, artista a intrat din nou pe scenă, de data aceasta pentru un
DULCE PONTES, REGINA MUZICII FADO, LA BUCURESTI: UN CONCERT CE A DEBUTAT NOSTALGIC, DAR S-A TERMINAT CU MULTA VESELIE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363244_a_364573]
-
alean. Remarcabilă ideea: „Doru-i rupt din demnitate/ Dor pentru eternitate” (Dor de emigrant). Comparativ însă cu volumele precedente, în acest cel mai recent volum al său, tonul lui Virgil Ciucă este mai blând, mai plin de înțelegere și îngăduință, mai nostalgic și cu mult mai înțelept. Ceea ce nu poate fi decât salutar. Altfel, așa cum spune Virgil Ciucă, „Pavându-și calea către răstignire/ În vremuri măcinate de orgolii,/ Cu strigăte-n deșert, fără oprire,/ Pe drumuri străjuite de magnolii” (Percepție). Ceea ce e
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
ne închidem în noi, ne ascundem de ceilalți, de ceea ce am putea experimenta sau trăi. Toți poeții și cântăreții lumii s-au inspirat din viața și i-au cântat bucuriile și tristețile. De când e lumea, chiar dacă ne face triști și nostalgici, nu numai fericiți și entuziaști, lumea nu a încetat să viseze la iubire. Despre dragostea aceea mare, sinceră, dragostea mincinoasă, dragostea care înfurie, dezamăgește și dragostea care ne aduce pacea, dragostea serena, iubirea pasionala, dragostea așa cum e ea ... Și chiar dacă
GRATII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367845_a_369174]
-
eul liric meditează cu înfiorare pe tema timpului în inexorabilă curgere: „Se zbate ora .../ Se zbate ora între cadrane/ Și ticăie minutul .../ Și ticăie minutul nemilos .../ Sacadat/ Și cercul se închide sub cortină” („Continuitate”, p. 183). În aceeași notă persuasiv nostalgică este evocat, tot sub semnul implacabil al timpului trecător, peisajul mioritic, de „gură de rai” al satului și anilor de o nerepetabilă frumusețe ai unei paradisiace copilării: „Miroase a mioriță/ și-a cetină de brad/ și a cenușă-n vatră
DELICATEŢE, CANDOARE, SINCERITATE, DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367986_a_369315]