2,642 matches
-
care se construiește pe sine, se urmărește pe durata unui an (august 2005 - octombrie 2006). Alergatul de cursă lungă descris minuțios este o alegorie prin care autorul își analizează propria disciplină, necesară în actul scrisului. Este o carte compusă din notații, ele configurează biografia interioară ce se deslușește printre atâtea alergări între maratoane și călătorii, între conferințe și cursuri. Ce află nou cititorul despre Haruki Murakami? Multe - o disciplină severă, asumarea conștientă a profesiei de scriitor ca act de suferință și
Președinți și scriitori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6609_a_7934]
-
și artei, abundente la un Proust) este aici virtual absentă.ť Cumva la... recomandarea antilivrescului Pirgu, admirator, totuși, al lui Montaigne? (ŤAvea părțile luiť traduce ad litteram expresia avoir ses parties a "drăguțului" eseist francez)." (pag. 88) La fel cum notația din paranteză reformulează ad spiritum o descoperire a nu tot așa de Ťdrăguțuluiť critic literar interbelic! De altminteri, secțiunea dedicată lui Mateiu Caragiale e, în ansamblul cărții, un eșec. Cernat n-are aici nici o idee originală (dacă excludem glosele la
Puncte din oficiu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6618_a_7943]
-
aprecierilor și calificativelor acordate asupra activității profesionale, inclusiv a celei de cercetare științifică. Afișarea, publicarea și înscrierea la concurs se fac în condițiile prezentului statut. Articolul 28 Rezultatele concursului pentru funcția de cercetător științific vor fi apreciate de către comisie prin notații de la 10 la 1. Vor fi declarați admiși în ordinea clasificării, în limita posturilor vacante, cei care au obținut cel putin media 8. Articolul 29 Lucrările comisiei pentru ocuparea funcțiilor se confirmă de: - Biroul executiv al Consiliului Național pentru Știință
DECRET nr. 689 din 1973 cu privire la aprobarea Statutului pentru organizarea activităţii şi promovarea personalului de cercetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106383_a_107712]
-
sunt inconfundabile. Desenele lui Watteau reprezintă, poate chiar mai mult decât picturile sale, un fabulos și foarte original amestec de spirit de observație și artificiu. Creatorul a produs rar studii detaliate pentru compozițiile sale. De cele mai multe ori și-a folosit notațiile rapide din caietele de schițe reprezentând atitudini, gesturi necăutate pe care le-a combinat și recombinat în mod repetat... În Trei studii ale unui soldat (colecția Lugt) sau în Două studii ale unui violonist acordându-și instrumentul (Galeria Națională din
Watteau, poetul by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6564_a_7889]
-
fiică, cele două editoare ne oferă o carte-album în care palpită nu doar aerul tare al unei epoci fascinante, ci și niște personaje cuceritoare. Intitulată Cartea Herminei (Editura Peter Pan, 2010), scrierea, însoțită de nenumărate imagini de epocă, ne oferă notațiile autobiografice ale Herminei Ciorogariu, o intelectuală arădeană, născută în 1878 și care a trăit până în 1973. Am o sensibilitate aparte față de lumea și subiectele descrise în această carte rămasă multe decenii în scrinurile unor familii de intelectuali din Arad. Ca
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
eu, aici. Destul că se găsesc în Creștetul ghețarului. Mult mai interesantă e, cum spuneam, latura de document sufletesc. De altfel, chiar sistemul de redactare al jurnalului trimite la un atare tip de lectură: numeroase pagini fac rabat de la regula notației directe, comprimând dintr-o dată mai multe zile, acutizate deja în memorie și în afecte. Aici se simte cel mai bine mâna de poet a Constanței Buzea. Nimic nu e transcris în grabă. Emoțiile, mai ales ele, sunt lăsate să se
Un document interior by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6572_a_7897]
-
de câteva ori pe colega mea, Tania Radu, să se pună pe lucru, o mai fac o dată, public: o văd pe deplin antrenată pentru o întreprindere de acest gen! Din aceeași categorie a jurnalelor și memoriilor, nu pot trece peste notațiile din 1969 - 1971, ale Constanței Buzea. Vă asigur că dincolo de episoadele "cu Păunescu" veți găsi în Creștetul ghețarului o adevărată mină de aur pentru înțelegerea lumii scriitoricești a deceniilor șapte și opt, cu intrigile, rivalitățile și poltroneriile ei. Dar, mai
Ce-am citit în 2009 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6588_a_7913]
-
de interes care alcătuiesc sumarul acestui excelent număr al revistei „22". Dimitrie Cantemir, muzicianul Am învățat cu toții, încă din liceu, că marele cărturar moldovean a fost preocupat, între multe altele, și de muzică, scriind un tratat, inventând un sistem de notație, culegând și chiar compunând piese. „Cartea Științei Muzicii" a lui Cantemir reprezintă, afirmă specialiștii, cea mai importantă colecție de muzică instrumentală otomană a secolelor al XVI-lea și al XVII-lea, fiind, prin însăși natura ei, un document rezervat inițiaților
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6116_a_7441]
-
Retranșat în propriile viziuni ca într-o geografie simbolică fabuloasă, angajat cu fervoare elegiacă în exigențele autoscopiei, poetul captează, în versurile sale austere, melancolice, înfiorate de apropierea tainei, zvonurile esențelor și spontaneitatea diurnului, a cotidianului concret. Toate acestea, redate în notații ce caută să surprindă, dincolo de conturul aparențelor, aromele metafizice ale lucrurilor, aureola nevăzutului de dincolo de prezențe. Lipsite de emfază, dar și de inhibiții, viziunile lui Eugeniu Nistor traduc, într-un vers mai degrabă destins decât tensionat, refluxul unor trăiri condensate
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
clar care pagini sunt scrise de Carmen Sylva și care de Mite Kremnitz. În plus, convenția scrierii de tip epistolar ascunde de multe ori de fapt însemnări de jurnal, pasaje lungi de text nefiind altceva decât ample confesiuni sentimentale sau notații ale activităților zilnice mai însemnate. T extul în sine nu ascunde decât puține delicii de stil, mai cu seamă săgeți sarcastice care joacă rolul unui fericit contrapunct, menit să mai tempereze tonul general al cărții care aduce mai degrabă a
Luceafărul uitat by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4790_a_6115]
-
un liant de fundal să lege bucățile alese. „Aș mai putea fi întrebat: dumneata nu trăiești, doar citești? Răspunsul ar fi: nici măcar nu citesc; doar culeg. Culeg fraze din cărți, așa cum culeg afine în grădina de la Brașov.“ (95) În fond, notațiile lui Ciocârlie au două surse: fie citate culese după regula afinității, fie întîmplări trăite pe propria piele. Impresia generală e că flerul psihologic îi este mult mai bun decît aplecarea speculativă, reflecțiile fiindu-i rafinate atunci cînd sînt inspirate de
Algor senectae by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4800_a_6125]
-
cu pronunțate accente epice imaginat de acesta: Ai ocaziunea să îmbogățești literatura cu un fragment de capodoperă. Aproposito, îți propui să dai la lumină numai un simplu jurnal de călătorie sau ai de gând să alcătuiești o epopee în versuri? Notația reflexivă glumeață pune în lumină noutatea operei lui Hogaș care îmbină o specie literară modestă cu una majoră, aureolată de prestigiul antichității. Înclinația spre enorm și patetic a autorului se traduce și prin turnura clasicizantă a expunerii dată, de pildă
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
am citit Caractere și Biografii comune prin bunăvoința unui prieten care făcuse un adevărat cult pentru acest autor bizar, greu clasificabil - ba chiar și greu conceptibil - în literatura deceniului opt din România. Tipologic, Monciu-Sudinski aparține unei tradiții inaugurate, în regimul notației calme, dublată de identificarea nodulilor de expresivitate nevrotică, de Cehov, și dusă la apogeu, prin intensificare stilistică, de prozele comic-absurdsardonic- cinice ale lui Daniil Harms. Există în aproape fiecare din scrierile lui Monciu-Sudinski un aer de Nep, de îndrăcire jucăușă
Despre Monciu-Sudinski by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4644_a_5969]
-
montajul e asemănător cu acelea de la sfîrșitul anilor ‘50, de data aceasta tonul articolelor este mult mai cald, mai familiar, senzația de autentică adeziune e susținută de mărci stilistice pronunțat subiective. Editorialul lui Valeriu Râpeanu, de pildă, începe ca o notație de jurnal intim, la persoana I, cu amănunte de atmosferă, cu reflecții intime („îmi imaginam cum vor fi reacționat”...), cu o concluzie fără echivoc, ce transmite un sentiment care pare, cel puțin la nivel stilistic, să fie unul de autentică
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4659_a_5984]
-
și patologic, nu prin exemplul creștin al tatălui. Răul e la modă și e molipsitor, cu rezultate - îi demonstrase Mîrza - eficiente și rapide. Criza și metamorfoza eroului nu sunt subliniate limpede de nicio instanță, deși, cum spuneam, se simte îndărătul notațiilor ceva din strategia unei conștiințe superioare. Din această ambiguitate se naște și poezia lui Dan Coman, niște nepotriviri ale ființei - marca întregii creații. Nu vor surprinde alternanța unor capitole scrise eliptic în stilul lui Palahniuk și altele poetice, antologice din
Literatura loser-ilor by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4567_a_5892]
-
concret, niciodată altruist. De pildă, clopotele trebuie trase nu doar ca să anunțe o moarte, ci să atragă ființele Niniei... Lui Dan Coman îi reușesc senzațiile de amplificare a sensului în relatările cele mai banale și invers, impresia de firesc din notațiile suprarealiste. O împăcare poetică numai bună pentru un text incert, cu evidente valențe simbolice. Tristă și deseori macabră în fibra ei expresivă, proza poetică a lui Dan Coman are ceva din feeria irealităților. Parohia este un roman al realităților contorsionate
Literatura loser-ilor by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4567_a_5892]
-
care e vorba despre iubire: „am atârnat-o de un vis frumos/ ce se plimba sub lună fluierând,/ am încercat să o transform în stea,/ să mă salvez.../ De unde?!”), care ar avea drept notă personală, „învăluirea într-o aură a notației prozaice”, e situat de criticul său „într-o filiație de nume consacrate ale literaturii române și europene!” (semnul de exclamație nu-mi aparține - N.M.), precum „A.E. Baconsky, Salvatore Quasimodo (admirat, probabil, până a se îneca acesta în ermetism), Paul
Suferințele criticii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4577_a_5902]
-
esențe” în definirea unei personalități creatoare. Ceea ce înseamnă că opera lui Caragiale e privită întotdeauna ca întreg și în impulsurile ei fundamentale, oricât de variate ar fi exemplele puse în joc. De la schițe și comedii până la nuvelele naturaliste, de la simple notații diaristice până la capodopere, toate sunt topite, fără intenții ierarhizante, într-un discurs menit să probeze coerența artistică a scriitorului. Puțini critici români au fost mai convinși de existența unui Caragiale egal cu sine dincolo de toate manifestările particulare. Fără a părăsi
Critica supracalificată by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4585_a_5910]
-
Pîntea, ci pe cititorul și exegetul în cauză. Jumătate din volum e alcătuit din note de lectură și din comentarii de masoret hristic, care analizează detalii și motive evanghelice: cuvintele și gesturile lui Iisus, alături de reacțiile apropiaților din epoca. Restul notațiilor stau în cîteva episoade cotidiene și în amintiri din copilărie, dar laitmotivul care străbate jurnalul e evocarea relației cu Nicolae Steinhardt. Regulă acestui jurnal stă în gînduri bune despre oameni buni, Pîntea scriind sub imperiul unei politeți prevenitoare, care învăluie
Părul din parohie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4367_a_5692]
-
prins să încolțească aici?“ Dar pentru asta trebuie să recitim capitolul VIII, cu negurosul său „freamăt de arme“, în paralel cu însemnările simultane scrierii romanului din Jurnalul lui Sebastian. Căci astfel descoperim aici un revelator proces de poietică prozastică. Conform notației din 11 august 1939, Sebastian stă într-o cabană, pe munte, la Stîna de Vale, și participă, vădit implicat, la urcușul halucinat al personajelor sale spre cabana S. K. V. de pe Postăvar: „Urc greu spre cabană“. Ascensiunea aceasta comună a
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
dintr-o călătorie, nimic n-ar fi justificat prezența lui în vreo listă de scriitori români. Din fericire însă, Hogaș a perseverat, compunînd a doua parte a Amintirilor... - consemnare a altei excursii estivale în Munții Neamțului. Aparent simplă continuare a notațiilor precedente, cea de-a doua parte se lansează însă într-un program scriptic diferit, mai subtil și de cu totul altă anvergură. De astă dată, călătorul întreprinde un ciudat voiaj inițiatic la originile lumii, avînd drept scop primordial pe acela
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
cunoaște viitorul discipol (VII, 5). Înfățișat drept continuarea imaginară a dialogului Phaidon, pasajul care înfățișează reuniunea ucenicilor lui Socrate după moartea acestuia (actul al III-lea) este inspirat din opera platoniciană și include trimiteri precise la aceasta, cum ar fi notația despre cocoșul datorat lui Esculap (Phaidon, LXVI). Dramaturgul român exploatează sursele eline pentru a fixa cadrul piesei sale cu subiect antic. Reminescențele livrești provin uneori și din alte epoci sau sfere culturale. Scena ispitirii lui Platon de către Gorgias spre a
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
concertul a fost susținut la Ateneul Român; ...în condițiile în care publicul tradițional al Filarmonicii „a strălucit prin absență”. Oare melomanii obișnuiți ai Filarmonicii nu au încredere în tinerii noștri muzicieni? Păcat. Andreescu are. Și nu numai domnia sa. Iată câteva notații referitoare la prezența pe scenele bucureștene a unor tinerii artiști; de la noi și nu numai. O apariție cu totul inedită, sub egida Institutului Cultural Român, s-a dovedit a fi evoluția celor patru tineri muzicieni sosiți din diferite țări europene
Momente și evenimente muzicale bucureștene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5670_a_6995]
-
întâmplă însă că această firească raportare polemică să țintească dincolo de estetic, să vizeze și alte mobiluri decât numai literare, un revizionism destul de impur în țelurile și precipitările lui mai mult sau mai puțin tinerești”. Carte ce îmbină meditația critică și notația precisă cu acolada afectivă a confesiunii, cu amprenta nostalgică a înscenării unui trecut cu gesturi, chipuri și evenimente surprinse cu acuitate, Amintiri și portrete literare impune o scriitură disponibilă, teatrală, melancolică, patetică și tandră, dominată de finețea detaliului și de
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
s-a încredințat vidului extrem-oriental, gîndind un ciclu de desene în tuș ca un Omagiu pentru Haï-Ku. Înaintarea ei artistică, în multe privințe atipică, ne-a pus în fața unei nete surprize, la expoziția precedentă, din 1996. Îmi răsar în minte notațiile de peisaj moldovenesc, acum vreo 15 ani, la Tescani, pe locuri legănate în aburul unei atmosfere enesciene, foarte aproape de Moineștii unde umblase Luchian. Parcă ferindu-se de orice ieșire precipitată în arenă, își amenaja o zestre taciturn acumulată, pentru manifestările
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]