1,324 matches
-
și pantele abrupte acoperite de zăpadă, în josul pietrelor gri ale văilor, al poienilor, al stîncilor și al pinilor. Aerul era umed și rece; apa șerpuia în josul pietrelor și traversa drumul. Ramurile pinilor coborau grele în aerul umed. Pe cer treceau nouri cenușii, însă foarte denși iar apoi se ridică aburul ceții în sus [...]466. Așa cum Anderegg a arătat deja în interpretarea pe care a făcut-o acestui pasaj, atît adverbele deictice, cît și alegerea cuvintelor și a metaforelor din text trimit
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
arhitectură, dans, toate merg înlănțuite integral spre o gamă definitivă și înaltă”; în locul dezagregării suprarealiste, se propune „ordinea de esență instructivă, clasică, integrală”, integrarea în civilizația urbană modernă. Un precursor al modelului integralist pare să fie rusul N.C. Mihailovski (A. Nour, Un precursor integralist). Eterna problemă a luptei dintre vechi și nou în artă este reluată într-un atac la tradiție și la modelul ei literar reprezentat de Cezar Petrescu. În articolul Precizări lui Cezar Petrescu și etc. (5/1925) se
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
oamenii politici români, să insiste asupra faptului că Rusia victorioasă nu va admite o Românie puternică, care să-i închidă drumul spre Constantinopol și Strâmtori 23. O atenție specială a acordat situației din Basarabia, în preajma și la începutul războiului, Alexis Nour, în ale sale Scrisori din Basarabia, patru articole apărute în anul 1914, cu subtitlul Basarabia de la 1912 încoace 24, și un articol publicat în martie 1915, cu subtitlul Ziarul „Cuvânt Moldovenesc“25. Autorul și-a propus să înfățișeze diferite aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sociale, politice și culturale din scurtul răstimp ce trecuse de la împlinirea a 100 de ani de la ceea ce, în mod oficial, s-a numit „alipirea Basarabiei de Rusia“. „Viața Basarabiei contimporane, ale cărei manifestări și evenimente interesează pe toată lumea, • constata Al. Nour - nu corespunde deloc cu interesele și aspirațiile românimei locale, căci tot complexul traiului nostru politico-social și economic se face pe rusește, în formele tradiționale de cultură și administrațiune rusească“26. Dincolo de prezentarea luptei ce se dădea pentru guvernarea Basarabiei între
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nr. 1-3, 1914, p. 410-421; 2) vol. XXXIII, nr. 4-6, 1914, p. 188-194; 3) vol. XXXIV, nr. 7-9, 1914, p. 257-268; 4) vol. XXV, nr. 10-12, 1914, p. 294-308. 25 „Viața Românească“, vol. XXXVI, nr. 1-3, 1915, p. 278-282. • Alexis Nour, Scrisori din Basarabia..., vol. XXXII, nr. 1-3, 1914, p. 412. • Idem, Scrisori din Basarabia..., vol. XXXIII, nr. 4-6, 1914, p. 194. vreo școală de limba română s-au lovit de refuzul autorităților. „În fruntea Instrucțiunii publice din Rusia stă de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ocârmuire decât refuzul pur și simplu de a fi deschise“28. Interesante sunt considerațiile referitoare la menținerea românismului dincolo de Prut. La întrebarea „ce avem noi românesc în Basarabia pentru momentul odios al jubileului «nostru» de o sută de ani?“, Alexis Nour dă un răspuns amplu, din care reținem aici (în ordinea din text): • Două foi săptămânale: „Glasul Basarabiei“ (cu un tiraj mic din cauza greutăților materiale), „Cuvânt Moldovenesc“ (cu un tiraj de 2.000 de exemplare) și revista „Cuvânt Moldovenesc“ (cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Stroescu, dar care ne-a părăsit pe noi, s-a dus în străinătate și venitul de pe moșiile sale din Basarabia, în urmă de aproape 300 de mii de lei anual, îl dă pentru cauza sfântă a fraților transilvăneni“29. Alexis Nour își exprima încrederea „că Basarabia e o mare posibilitate pentru românime. Numai că ea e o posibilitate foarte originală și de neimitat, care necesitează cea mai serioasă și specială atențiune. Odată ajunși însă la această cunoștință și convingere, se vor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Funcționarii ruși, membrii băncilor și cooperativelor sătești, instructorii agronomi etc., recrutați în parte din populația originară a Basarabiei, vorbesc cu populația la țară pe românește, „urmărind să obțină ceva rezultate în serviciul lor“30. Lipsesc aproape cu desăvârșire - aprecia Alexis Nour - oamenii de acțiune, elementele intelectuale locale care să se ocupe de cultivarea limbii și culturii române, de dezvoltarea sentimentului național în categoriile largi ale populației. „Nu avem nici o școală, cerc, societate, teatru, dregătorie cu limba noastră, cu semnele traiului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
judecat pe nedrept, deoarece - afirma autorul articolului - „nu crede în nimene și în nimic ce este basarabean, iar inima lui s-a mutat în Ardeal“. Stroescu a contribuit substanțial la sprijinirea învățământului românesc din Ardeal, învățământ inexistent - așa cum preciza chiar Nour - în Basarabia. • Ibidem, p. 260. • Sunt menționați „unii din fiii credincioși ai Basarabiei [care] au îndurat și prigoniri“, fiind destituiți din posturi și mutați din Basarabia; „separat de aceștia, trebuie să pomenesc pe d. Nic. Durnovo, această unică voce ce
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rusă „nu încetează toată viața lui să insiste asupra autonomiei naționale a Basarabiei și are cutezarea de a spune negru pe alb (în Rusia!) că Basarabia întreagă (nu numai cea de sud) trebuie să fie a României“. Era - pentru Alexis Nour - încă o dovadă că „trebuie să existe și să biruiască un întreg sistem de anume noțiuni asupra țărișoarei dintre Nistru și Prut, care, aplicându-se la Articolul conține un îndemn (mai ales pentru bărbații de stat din Regat) la cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
câte ceva din «geografia și istoria lor» și nimica din actualitate, afară de basme și vechituri. Acestei necunoștințe complete la românii «liberi» datorim noi negligența generală pe care o întâmpină chestia Basarabiei la cei din regat“33. Unele aprecieri formulate de Alexis Nour comportă nuanțări, ținând seama de faptul că declararea neutralității de către România a reprezentat un pas în desprinderea de Puterile Centrale și apropierea de Antantă, deci și de Rusia; de aici, o anumită rezervă, lesne de înțeles, față de situația Basarabiei. Era
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
că austro-germanii vor fi învinși“ și prin avantajul de a fi găsit un teren propice, „în simpatia pe care noi nu am încetat niciodată de a o avea pentru Franța“. Un „curent războinic în sens contrar celuilalt“, mult mai • Alexis Nour, Din enigma anilor 1914-1915. Impresii, observații, constatări și critici ale unui profan, în „Viața Românească“, vol. XXXVI, nr. 1-3, ian.-mar. 1915, p. 167. • Idem, „Alsacia-Lorena“ româno-rusă, în „Viața Românească“, XXXVII, nr. 4-6, 1915, p. 114. • Eliza Campus, Din politica
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ale unui profan, în „Viața Românească“, vol. XXXVI, nr. 1-3, ian.-mar. 1915, p. 167. • Idem, „Alsacia-Lorena“ româno-rusă, în „Viața Românească“, XXXVII, nr. 4-6, 1915, p. 114. • Eliza Campus, Din politica externă a României 1913-1947, București, 1980, p. 38. • Alexis Nour, „Alsacia-Lorena“..., p. 116. • Ibidem, p. 123. redus ca proporții, în frunte cu P.P. Carp, C. Stere, Virgil Arion, „predica cu autoritate războiul contra Rusiei“39. Mai exista și atitudinea „guvernului și a direcțiunii oficiale a Partidului Conservator [care] au păstrat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și pentru Basarabia! Altfel vom pierde și Basarabia și vom rămâne și fără Ardeal. Ardealul nu a pierit într-o mie de ani, nu va pieri nici de azi înainte“61. Revista „Viața Românească“ a reluat, sub semnătura lui Alexis Nour, articolele referitoare la starea învățământului, a organizării administrative, a vieții sociale și economice etc. din Basarabia, plecând de la constatarea că în Regat aceste aspecte erau foarte puțin cunoscute. Unele informații corespundeau realității, altele erau discutabile și chiar de neacceptat, autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
elementar și mărginite și acestea; dar în același timp - cât mai multe rugăciuni, limba slavonă veche, religia și gimnastica militară. Aproape nici o cunoștință de geografie, istorie, științe naturale etc. 59 Ibidem, p. 211-212. • Ibidem, p. 213. • Ibidem, p. 216. • Alexis Nour, Ce este Basarabia, în „Viața Românească“, vol. XXXVIII, nr. 7-9, 1915, p. 229. • Ibidem, p. 231. Astfel stând lucrurile, de ce să ne mirăm că rusul, ca stat, nu dă românului sau ruteanului învățătura în limba lor, pe când el nu are
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tip de mentalitate rusească generală a avut o influență bună asupra oamenilor de peste Prut: le-a dat orizonturi largi pentru idei și acțiune, care nu sunt mărginite, încadrate de orizonturile înguste ale unei țări mici“67. Să fi uitat Alexis Nour că această întindere teritorială a constituit un factor de puternică presiune concretizat în numeroase deportări, sub mult temutul „pohod no Sibir“? Dacă, în ce privește organizarea administrativă, Regatul era în urma Rusiei și, implicit, a Basarabiei, autorul ținea să facă, „odată pentru totdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din însăși națiunea românească... Or, pentru aceste bunuri supreme aș fi dat eu, basarabean, în schimb toate bunurile vieții intelectuale (în limba rusă - n.ns.) și social-economice pe care le avem în Rusia atât de dezvoltate“68. Preocupările lui Al. Nour pentru prezentarea realităților din Basarabia publicului din Regat, acuzat de ignoranță în domeniu, s-au concretizat și în publicarea unei hărți etnografice, din care rezultă, spre surprinderea unora, preponderența populației românești dintre Prut și Nistru. Prezentând această hartă într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ale națiunii române. Desfășurarea evenimentelor din Rusia în general, din Basarabia în special, în 1917-1918, a pus în evidență o descătușare a energiilor naționale greu de • A. Frunză, Note pe marginea unei hărți (Harta etnografică a Basarabiei de d. Al. Nour), în „Viața Românească“, vol. XLI, nr. 4-6, 1916, p. 268-276. Aceeași poziție era dezvoltată de A. Frunză în cartea România Mare, publicată la București, în 1916, la Editura Ligii pentru eliberarea Basarabiei (Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută, Chișinău, 1993, p. 14
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Nicolescu, Ilie 433. Nicolet, C. 472. Niculescu, Ilie 444. Nijf, O. van 474. Nissl, H. 223. Nissot 119. Nistor, Ion 45, 241, 355, 357, 363, 364, 372. Nistor, Paul 189. Nițu, Anton 13. Nixon, Richard M. 425. Noica, Constantin 518. Nour, Alexis 384-388, 393-395. Novii 477. Novikov 289. Noy, D. 471. Noyes, James Oscar 94-100, 103. Obellii 477. Ober, profesor 450. Obrenovici, Maria 294. Obrenovici, Mihai 285. Ocneriu, Mișu 434, 436, 440, 447, 448. Ofellii 477. Offenberg, consul 282, 294, 296
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
literatura „feministă” propriu-zisă. Publică poeme Claudia Millian, căreia i se iau și interviuri. Sărina Cassvan, figură proeminenta a mișcării de emancipare a femeii, scrie despre Elenă Văcărescu sau despre contesă de Noailles, alte poete prezente aici fiind Maica Smara, Dahlia Nour, Maria Baiulescu, Maria Bart-Săvescu. Poetul neîncoronat al revistei este Ion Minulescu (Rânduri pentru păserile călătoare, Rânduri în cinstea celei care a plecat, Rânduri pentru plopii-n ploaie). Sunt incluse și versuri de Florin Chiru-Nanov, Horia Petra-Petrescu, I.Gr. Periețeanu, H. Bonciu
GAZETA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287195_a_288524]
-
a spiritului românesc din aceste părți”, publicația a fost o ferventă promotoare a doctrinei naționaliste, totalitarist-legionare. Această orientare ideologică e sesizabilă și în versurile ce apar sporadic aici, cele mai multe retipăriri, sub semnătura unor autori precum Ion Pribeagu, Vasile Militaru, Radu Nour, Titi Costin, dar mai ales în publicistica partizană inserată: Octavian Goga, La început a fost Kogălniceanu și O mișcare de redeșteptare, Eugen Jebeleanu, Pentru o minoritate loială și Limba românească în Ardeal. Mai colaborează Octav Șuluțiu, Romulus Dianu, G.M. Ivanov
HOTARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287454_a_288783]
-
a culorii, de la tușele groase ale verdelui ierburilor la albastrul delicat al zării: „Un râu imens de iarbă se revărsa pe câmpuri,/ Cirezile de arbori se profilau pe zări,/ Mișcând fără-ncetare pădurea lor de coarne,/ Tălăzuind cu valuri de nouri și de mări.// Un verde gros ca pasta se întindea pe dealuri,/ Fluid precum o apă se liniștea pe foi./ Departe, ca o pâclă se subția-n albastru;// Aproape, ca veninul în ierburile moi”. Într-un loc se deplânge slăbiciunea
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
și că fusese atât de aplaudată îi ajungea ca s-o bucure măcar până la vacanța de iarnă.La un moment dat, într-o pauză, auzi șușoteli uimite în spatele ei: -Doru, a venit Doru! -Uite-i și pe Costel Grigoriu și Niki Nour... Într-adevăr, pe ușă intrase un grup de băieți. Erau, clar, elevi din clasele mari. Între ei se distingea un băiat înalt, suplu, cu părul blond, un pic mai lung decât prevedea regulamentul, cu un ten deschis, curat și cu
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
lui Lupe Huru (Hurul), pârcălab de Hotin între 1572 și 1574, luase în căsătorie pe Ion Vodă cel Viteaz (faimoasa nuntă făcută în postul cel mare, împotriva căreia protestează Azarie; cronicarul călugăr îi află voievodului ce a fost „ca un nour întunecos” deasupra Moldovei și alte hibe grave în raport cu Ecclesia: „Era acesta și nedrept cinstitor în credință, căci hulea chipurile dumnezeiești zugrăvite pe pereți și de pe icoane, s-a arătat ca moravuri ca un al doilea Copronim, silea pe oameni să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care autorul le privește cu umor, ironie sau chiar le caricaturizează. Sunt de reținut capacitatea prozatorului de a înregistra amănunte de oarecare expresivitate plastică și unele reușite stilistice în compunerea vorbirii unor țărani, cârciumari etc. S. K. este, alături de Alexis Nour, Doctorul Ygrec și Alexandru Bilciurescu, autor al unui experiment de roman parodic, Stafiile dragostei (1929), interesant ca idee, în care el însuși deține „rolul” lui Ștefan Străjescu. Culegerea Relief (1935) reia o serie de secvențe din Feciorul..., iar „romanul” Meduza
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]