2,081 matches
-
a scris o cronică referitoare la romanul meu „Eternul”, cronică apărută în revista „Arma Pontica”. Am fost surprins, zic, pentru că noi nu ne cunoșteam. Vasilica Mitrea a recidivat și în acest an, publicând în paginile aceleeași reviste, aprecierile sale fine, nuanțate, privitoare la ultimul meu tom, Sfârșitul lumii lansat la salonul „Gaudeamus” de la Mamaia. Încă nu știu dacă i-am mulțumit suficient pentru gestul său. Revenind la activitea sa ca prozator, pot afirma că doamna Vasilica Mitrea se detașează în spațiul
UN FERVENT MESAGER AL CUVÂNTULUI SCRIS, CRONICĂ DE IOAN ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364868_a_366197]
-
o primă lectură, vetuste, ele sună firesc, “limpede”; e un amestec de naivitate și grație: “Timpul trece greu când aștepți. De ce e furioasă, tocmai acum, /Penelopa din mine?” (“Dilemă”). Poezia d-nei Ioana Voicila Dobre se caracterizează printr-un sentimentalism discret, nuanțat, prin delicatețe și prospețime, și e o dovadă în plus că se poate scrie, și astăzi, romantic, dincolo de orice mimetism și de orice “poză”. CLAUDIU ROBERT TOMA Referință Bibliografică: CE FRUMOS AM TRAIT... - PREFATA- / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN
PREFATA- de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366459_a_367788]
-
natură, un fel de pasiune (sin)ucigașă, pătimașă din cale-afară, dacă nu cumva o meserie. Pentru a numi nimicul din noi, la ce altceva am mai putea apela !? Mai ieri, limba de lemn era ambuscada în care cădea gândirea liberă, nuanțată, creatoare. Ea tăiase respirația și secerase de semnificații limbajul cotidian, nuanțat, de relief și nevoit a se înghesui în creuzetul propagandei oficiale. Limba de lemn contaminase până și gestica fiecăruia, gâtuită în neputința ei de a se elibera dintr-o
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
nu cumva o meserie. Pentru a numi nimicul din noi, la ce altceva am mai putea apela !? Mai ieri, limba de lemn era ambuscada în care cădea gândirea liberă, nuanțată, creatoare. Ea tăiase respirația și secerase de semnificații limbajul cotidian, nuanțat, de relief și nevoit a se înghesui în creuzetul propagandei oficiale. Limba de lemn contaminase până și gestica fiecăruia, gâtuită în neputința ei de a se elibera dintr-o sinoptică și riguroasă criptare. Dar și admisă ca paleativ al supraviețuirii
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
Damian Petrescu sunt cele care apropie cititorul și mai mult de universul cărții, ele având puterea de a crea/recrea și de a susține/resusține o conexiune reală între sentiment și reprezentarea sa fizică. Dependent de stările relevate de vocea nuanțată a poemelor, ilustrațiile se înfățișează grav, ca niște martori care știu mai mult și pot spune infinit mai mult, numai dacă sunt privite așa cum se cuvine. Orice am face, orice am spune, între Theodor Răpan și Damian Petrescu există o
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
copilul colegei de birou a Ilincăi. În final, toate lucrurile se lămuresc și iubirea pentru Ștefan se proiectează în viitor. Iată un episod în care îndrăgostitul își duce partenera în camera de hotel. Dragostea matură presupune un ceremonial nupțial mai nuanțat, fără dinanismul necomplicat, fulgerător, al tinereții: Ștefan deschise ușa, o luă în brațe și trecu pragul cu ea. O lăsă din brațe pe hol, cu picioarele pe un strat de petale de trandafiri. Rămase impresionată de imaginea ce i se
VASILICA ILIE – PROZA COTIDIANULUI ŞI IUBIREA LA MATURITATEA DEPLINĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366137_a_367466]
-
statele lumii. De o îmbucurătoare evidență la dr. Gheorghe Rusu sunt: bucuria scrisului, buna-dispoziție pe care o induce, capacitatea de a-și surprinde lectorul cu aspecte, nu de puține ori inedite, de a aduce mai aproape - prin limbajul său simplu, nuanțat, în tonuri calde - de conștiința omului modern, forța uneia dintre superputerile economice ale lumii și de a ilustra, în același timp, profesionalismul, inteligența și creativitatea oamenilor de afaceri români, militând (indirect) întru continuarea și dezvoltarea relațiilor economice de succes, atât
IANUARIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361574_a_362903]
-
o valoare instrumentală, devenind o putere ale cărei prodigii se cer provocate și păstrate, într-un cuvânt, cultivate. După cum se cunoaște, literatura- ca și proza- vânează adevărurile omului care nu sunt deloc neutre și, în plus, cât se poate de nuanțate și abstractizate. Calitatea artistică a poeziei este o șansă, dacă nu o condiție, de a accede la o asemenea complexitate. Mijloacele apparent precare ale sugestiei sunt în realitate mai eficiente față cu infinitul sufletesc. Mișcarea de înaintare și de repliere
CONTEAZĂ CE SPUNE POETUL ŞI NU CUM SPUNE? SAU ŞI UNA ŞI ALTA? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361728_a_363057]
-
comunică, este de o invenție extraordinară. Să manevrezi un asemenea dispozitiv trebuie să ai oarecare talente și cel mai bine este să fii chiar Fiul lui Dumnezeu”. “Parabola este soluția pe care o găsește Iisus pentru a obține o receptivitate nuanțată. Parabola este specie a discursului apofatic. Ea definește un adevăr spunând doar pe jumătate, nespunând tot, dând doar un impuls, o pornire, o orientare vagă pe care o percepi sau nu. Adică aceeași parabolă este pentru unii un punct de
VOLUMUL PARABOLELE LUI IISUS. ADEVĂRUL CA POVESTE , DE ANDREI PLEŞU, APĂRUT LA EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351703_a_353032]
-
având vocația directității și gustul pentru propozițiile concise. Chiar dacă nu ajunge la concepte, adică la filosofie, poezia sa nu este cu nimic inferioară, întrucât poeta preferă scenariul clasic, însă într-o rescriere modernă. Formularea frazelor este, în versurile Corinei Lupu, nuanțată și riguroasă, iar stilul este controlat, elegant, sobru, fără efuziuni retorice și clișee leneșe. Caracterizându-se prin coerență și expresivitate, analizele sale sunt atente, migăloase, de o logică impecabilă. Lectura ne descoperă o autoare cu un spirit liber, deschis, colocvial
ATUNCI CÂND AUTENTICITATEA ŞI PROSPEŢIMEA DEVIN O EMBLEMA ÎN RIME. DESPRE POEZIA CORINEI LUPU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351517_a_352846]
-
fiu traductoarea propriilor mele poezii în engleză și descopăr de fiecare dată, că rezultatul este o poezie nouă, oarecum diferită de cea originală, că există tipuri de sensibiliate specifice fiecărei limbi și că transpunerea, cât de fidelă, produce o mutație nuanțată în interiorul unui univers lingvistic și cultural nou. - „Trecerea noastră pe aici/nu e decât o repetiție/pentru Marea Călătorie” afirmați în “Sfârșitul lui Varanasi”. Cu alte cuvinte, ne aflăm “în marea trecere” a lui Lucian Blaga. Avem de-a face
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
se cuvine sau aparține cuiva și care se află în posesiunea altcuiva. Un om care cere vrea să i se dea și cere fiindcă are nevoie de ceva. Dar cum cere? Am putea înțelege că cererile noastre se pot face nuanțat: cu umilință, cu revoltă, cu fățărnicie sau cu demnitate. Cerșetorul este un om cu multe nevoi, sărac, calic, milog. Sărăcia, uneori și lenea, îi împinge pe oameni la acest act degradant al cerșetoriei. Una este să ceri cuiva rugându-l
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
asemenea slăbiciuni, poeta rămâne ea însași, cu dărnicie, autentică și degajată, regăsindu-se într-un limbaj al său, destul de compozit, un amestec de îndrăzneli metaforice, de formulări discursive sau solemne, de rostiri colocviale și familiar-prozaice, totul stând sub semnul unui nuanțat registru de stări și atitudini sufletești - reacții tipice pentru un contemporan sensibil, fragil și rezistent deopotrivă, prins mai ales în zona comună, de jos, a existenței. Un poem ca Schiță de portret ne oferă un exemplu frapant de modul cumulativ
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
lupta ascetului, însă evită menționarea expresă, sau face puține și subtile aluzii la transfigurarea ascetului și la vederea luminii. Scara ascensiunii divine nu este, desigur, o scriere ocazională, ci un tratat gândit și alcătuit cu grijă, în care orice structură nuanțată ar fi tocmai la locul ei. „Nu s-ar putea zice că procesul expunerii -- ce scapă conștiinței imediate a cititorului - este clar, afirmă Couilleau. El este, în mod deliberat, obscur și confuz. Autorul e prea conștient de caracterul tainic al
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
folosit de autor în a-l orienta pe cititorul mai puțin familiarizat cu adâncimile și profunzimile filosofiei. Primul capitol intitulat Competența morala, prilejuiește autorului, ca și pe parcurs de altfel, priceperea autorizată de a pătrunde, scormoni, analiza și a prezenta nuanțat - într-o continuă raportare la calitățile sau defectele morale - propriile sale raționamente. Astfel, competența morală este singura pe care nimeni nu și-o contestă, cu toate că în unele domenii în care ar trebui să aibă cunoștințe, se recunoaște cu nonșalanță incompetența
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
ceea ce este - a mai fost - chiar dacă acum îmbracă altă haină; iar ceea ce va fi - nu putem ști! Să ne gândim la sămânță - loc al începutului, permițătoare a transformării, creșterii, ascensiunii, morții, întoarcerii la viață -, ciclicitate distanțată în timp și spațiu, nuanțată diferit de ceea ce a fost înainte și ce urmează a fi. Câte „bătăi ale aripilor de fluturi” or fi fost până în zilele noastre și câte vor mai fi!? Dacă stăm să ne gândim bine, teama este o emoție normală pe
TEAMĂ SAU CURAJ? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356901_a_358230]
-
o veverița ronțăie luna plină Cezar F. Ciobîcă Există o unitate evidență de intenții între cele două imagini. Este ca și cum stejarul desfrunzit ar fi realizat scenografia pentru evoluția scenica fantastică a veveriței. Organizarea spațiului scenic este semnificativă pentru a surprinde nuanțat momentul și locul acțiunii. Se pare ca toamnă nu este doar decorul unor banale întîmplări din viața necuvîntătoarelor, ci și rampă de lansare pentru scene fabuloase care împărtășesc, fără cuvinte, celor care le văd cu ochii minții, tîlcuri nebănuite. vântul
HAIKU,REZULTATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355709_a_357038]
-
fiu traductoarea propriilor mele poezii în engleză și descopăr de fiecare dată, că rezultatul este o poezie nouă, oarecum diferită de cea originală, că există tipuri de sensibiliate specifice fiecărei limbi și că transpunerea, cât de fidelă, produce o mutație nuanțată în interiorul unui univers lingvistic și cultural nou. - „Trecerea noastră pe aici/nu e decât o repetiție/pentru Marea Călătorie” afirmați în “Sfârșitul lui Varanasi”. Cu alte cuvinte, ne aflăm “în marea trecere” a lui Lucian Blaga. Avem de-a face
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
și bogăția de date și nume vehiculate în demersul său. Desigur, există și fapte, lucruri și personaje inventate de biograf, dar acestea sunt inerente într-o biografie romanțată ca a domnului Al. Florin Țene, el însuși un scriitor complex și nuanțat. Am putea spune, împreună cu Adrian Marino, că Macedonski creează, în plan spiritual și social, un stil, „o tipologie morală, făcută din miraj și himeră lucidă, voluptatea mistificării și totodată a demistificării, trăită alternativ ca o damnare, dar și cu profundă
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
iar pe domnul doctor - poate și datorită înfățișării sale luminoase, cu trăsături frumoase și a părului alb ce-i încadra fața ca o cunună a înțelepciunii - l-au perceput ca pe un bunic povestitor, dăruit cu har, grație și timbrului nuanțat al vocii sale puternice și totodată blândă, cu o vibrație plăcută și emoționantă, încât ascultătorii deveniseră uimitori prin faptul că nu voiau să stingem focul de tabără, să mai rămânem în această atmosferă. Mi se rupea inima să le amintesc
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
zilelor noastre , soarele ce răsare special pentru noi, cu un surâs.Este o lecție pe care ar trebui cu toții să o învățăm.... Povara cotidiană va fi mai ușor de purtat pe umeri și ziua va fi indubitabil, mai bogată, colorată, nuanțată.Va fi o mică mărturie că am câștigat o fărâmă din timpul frumos al viețuirii pe pământ. Haideți să ne decorăm viața cu un zâmbet, cu o privire duioasă și blajină, să nu mai fim încrâncenați, să învățăm treptat să
UN ZÂMBET PENTRU FIECARE de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370697_a_372026]
-
să facă un lucru pe care acesta nu-l voia. Stilul Aurorei Cristea este unul curat, categoric, bine articulat, ea își îngăduie broderii lirice în fața unei realități atât de brutale, ca să creeze contrastul necesar. Frazele sunt incredibil de bine întocmite, nuanțate, viguroase. Pe stelajul romanului, imaginația autoarei brodează neînchipuit de frumos, cu pauze de efect și cu efecte speciale demne de marii prozatori. Dar dragostea tinerilor nu cunoaște adversități naționale: Ahava și Jean se iubesc deși ea este evreică, iar el
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
loc important îl constituie conflictele de familie, dramele rupturilor de cuplu, abandonul căminului conjugal, copiii părăsiți de tați, mamele rămase singure. Toate aceste drame familiale beneficiază din partea autoarei de o înțelegere profundă, caldă, empatică și de o redare expresivă, fin nuanțată. Aspectele relațiilor dintre generații nu lipsesc nici ele din câmpul de observație al autoarei. Alte povestiri au ca material epic dificultățile adaptării noilor veniți în Israel, modalitățile de trăire a rupturii de vechea viață și de confruntare cu șocul transplantării
A POVESTI ŞI A REMEMORA de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368214_a_369543]
-
avut parte de o deconectare deplină într-un loc fermecător. Într-o epocă dominată de senzualitate violență verbală și erotică debordantă, sună ciudat și aproape incredibil ca soții să-și se vorbească cu curtoazie și respect plin de politețuri fin nuanțate... În acest roman raporturile dintre Ari și Iulia abundă de drăgălășenii, de aluzii cuceritoare și complimentări. În toate gesturile pe care și le fac e o permanentă grijă de a nu-l supăra pe partener nici măcar cu o floare. La fel de
HEIDI S. SIMON: „DRAGOSTE TÂRZIE” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368216_a_369545]
-
promovată într-un context internațional extrem de dificil, marcat de presiuni multiple și interese antagonice ale marilor puteri. În condițiile dificile din acea perioada istorică, domnitorul român a urmărit consecvent interesele Țării Românești, dovedind înțelepciune, echilibru și capacitate de a evalua nuanțat legăturile cu diferitele puteri din acea vreme”. Elevii au realizat un panou cu imagini prezentând chipul lui Constantin Brâncoveanu și ale ctitoriilor sale, au dramatizat balada populară „Constantin Brâncovanul” și poezia “Brâncovenii - Sfinți Mucenici” de Elena Armenescu și au citit
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]