3,829 matches
-
de care are nevoie. Toată învățătura lumii, toată informația cosmică, ancestrală, toate descoperirile, pot fi absorbite din acest izvor. La nivel cuantic suntem suma tuturor posibilităților și potențialităților, suntem trecutul, prezentul și viitorul, tot Universul prins într-o coajă de nucă. Toate calculatoarele de pe pământ de ieri, de azi și mâine, cu toate bibliotecile lumii, toate luate la un loc, niciodată nu vor putea să conțină nici măcar o mică parte din informația conținută într-un singur om. Trebuie doar să știm
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
umane săvârșite în vremurile străvechi sunt amintite astăzi de formele antropomorfe ale aluatului fiert sau copt din această zi. Preparatele din aluat au forma cifrei opt și sunt fierți în apă îndulcita cu miere și cu adaos de miez de nucă. Formă cifrei opt este legată mai mult de zeița geomorfă a neoliticului, decât de semnificația dată de dogmele creștine. În unele zone, aceștia mai poartă numele de mucenici, sfinți, sfințișori, moși etc. Ritualuri magice Magia practicată în Ziua Măcinicilor seamănă
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
de șase ianuarie. Cel mai practicat obicei, care a rămas până în zilele noastre, este colindatul. Totuși, etnologii văd în această sărbătoare ca fiind urmașa Saturnaliilor și a altor sărbători romane, dedicate solstițiului de iarnă. În ziua de Crăciun, așează o nucă și un bănuț în apa cu care te speli pe față. Se spune că vei avea noroc tot anul și vei fi sănătos. De asemenea, în ziua de Crăciun, superstiția spune că nu este bine să lași pe altcineva să
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
stele, Și zămislind lăcaș galactic, sus, Domnia Ta virtuți să vadă-n ele, Răsai, coroana nemuririi! Al poeziei românești, un gând de aur, De secole, am renăscut să te vedem fantastic laur! Răsai, o, vers de eminesc și jale, la umbra nucilor cerești, Că ne e dor de-a ta cărare, și ție îți e dor să ne-ndulcești... Divinul tău se scurge printre file, cum să trezim un alt popor?.. Nu e o altă definire, decât Măria Ta, stăpân de neam
NE ESTE DOR DE EMINESCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350105_a_351434]
-
Draga mea, eu la ora asta aș fi în stare să te mănânc și pe tine, la câtă foame îmi este și nu o foame materială, ci unasentimentală. A urmat ritualul ciocnitului de ouă, gustarea din cozonacul Adrianei făcut cu nucă, stafide și cacao, foarte pufos și aromat, plăcându-i tare mult lui Sebastian. - Este foarte bun. Cine te-a învățat să faci o asemenea bunătate? - Acesta-i un cozonac moldovenesc, așa cum îl făcea mama mea, Dumnezeu s-o odihnească,că
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine, dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
ciorchine de dileme... De-atunci eu tac, iar ochii mei nătângi Stau tot lipiți de cerul în albire; Pe trupul meu, ca frunza mi-l alungi, Știu că îl dai ofrandă la iubire... Nu sta ascunsă-n miezul crud de nucă, În aripile zorilor de brumă... La focul ce prin tălpi ușor se urcă, Poftește-mă, să beau un vin cu spumă! Să vezi atunci, potop va fi de muze Și muntele, o simplă încercare; Ah, bobu-acela, cuvânt, sărut, pe buze
CUVÂNT, SĂRUT PE BUZE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365106_a_366435]
-
că vara li se duce Și cu ele stau pe gânduri Despre toamna buclucașă Și, sorbind din must, prin rânduri Las o rimă mai poznașă, Ca să ai, iubite prieten, Zâmbet cald , că-ți șade bine Și, mâncând un miez de nucă, Să dai cioc la must, cu mine. Leonid IACOB sâmbătă, 28 septembrie 2013 Referință Bibliografică: de toamnă / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1002, Anul III, 28 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Leonid Iacob : Toate Drepturile
DE TOAMNĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365104_a_366433]
-
ce mângâie frunza abia crescută prin copaci. Apoi din ce în ce mai tare, până ce devenise ca șuieratul crivățului uscat din iernile dobrogene. Încrețirea apei de până atunci se transformă repede în valuri săltărețe ce plimba bărcuța mea micuță ca pe o coajă de nucă luată de un șuvoi de apă. Intensitatea vântului creștea destul de repede, fapt ce mă făcu să intru în panică. Până la țărm aveam aproape doi kilometri. În jurul meu bărcile cu motor începură să se îndrepte spre locurile lor de acostare. Nici un
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
doar atunci când mă voi dărui stelelor... când voi deveni una cu ele. M-am născut ca să adorm, m-am născut să-mi înving dreptatea în zădărnicie calculată... îmi întărât ținta în cioburi de chibzuință termin durerea într-un miez de nucă... îmi continui ziua într-un început de noapte și-mi termin însămi persoana în neglijența fericirii perfectă fericire de ce nu-mi lași tristețea să zâmbească?... te rog, nu-mi ucide sufletul aici nu aici! poate acolo... dar, te rog, lasă
COPII NEDORMIŢI (POEME/NOTE) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364875_a_366204]
-
rabdă și sa-nchegăm o geana de-adevar, atunci, numai atunci, cad florile de măr, cosita ruginita a timpului ce strigă amplificat cu tunetul de frică. Nu, nu am murit, sunt gând, sau doar năluca rătăcit în miezul strâmt de Nucă! Referință Bibliografica: Un alt anotimp / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 647, Anul ÎI, 08 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
UN ALT ANOTIMP de PETRU JIPA în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364911_a_366240]
-
e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
sublim. Le fur rima și o arunc în...poem Până ajung la Marin, Ifrim. Răresc pasul, la capătul sforii S-a prins în laț croncănitul ciorii. Trec stoluri, stoluri, privirea-mi năucă Urmărește cum, din taninul toamnei, Mai cade o nucă. Teo Cabel Referință Bibliografică: Taninul toamnei / Teo Cabel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 989, Anul III, 15 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Teo Cabel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
TANINUL TOAMNEI de TEO CABEL în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364976_a_366305]
-
provocându-i acestuia o reacție de repulsie. Dacă nu s-ar fi întâmplat asta ar fi privit cu drag acea ființă, ca fiind cheia rezolvării misterului. Oricum, nu a mai este cazul să continue cu împachetatul lucrurilor în geamantane. Strânge nucile din pod și le depozitează în cămară. Noaptea următoare nu va mai fi chiar de groază. * Nu a fost o problemă, datorită firii lui deschise, să se integreze în noul colectiv de muncă. Nu era numai meritul lui. Oamenii, femei
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > COTNARII DOMNEȘTI, VINURI ÎNMIRESMATE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1532 din 12 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ori nuca seacă, ori buzele fără gustul stropului înveselitor al mierii de Cotnari...! Fără miez ar fi viața și devastatoare ofrandele singurătății fără Cotnari, vinul soarelui și-al șirurilor de jad, vechi de pe când mătaselor, aurului, păcii și libertății, domnii Moldovei le
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
sunt peste țară calamitate, nu nămeți albi de poveste și vis. Crăciunul și gutuia din geam ne fac dor de Adrian Păunescu și de artista basarabeană, Maria Mocanu. Iar Crăciunul și clinchetele, strălucirile și colindele lui cu parfumul fumului cuptoarelor, nucilor și cetinilor ne face dor de Fuego, colindător cu iarna în piept dincoace și dincolo de Prut, an de an. Nu e un dat oarecare al românului, Crăciunul! Crăciunul e sărbătoarea care are un trecut în viața românilor și se sprijină
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
capul când pe o parte, când pe alta, își făcu curaj și-l ciupi. Motănelul sări în sus miorlăind de durere, iar cocoșul într-o parte, cotcodăcind. „Ia te uită ce prostovan!” se gândi Șușurel. „După ce că are capul cât o nucă, îi mai stă și creierul lejer!” Făcu două salturi: unul pe gard, celălalt pe acoperișul șurii. Aici nu-l mai găsea să-l deranjeze muntele acela de cocoș cu creierul cât o unghie. Se întinse. Auzi fâlfâit de aripi. Întoarse
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
cu veri calde și uneori secetoase și ierni blânde și uneori geroase. Când eram copil, fructele pe care le consumam, începând cu sfârșitul lunii mai, erau: cireșele, vișinele, dudele, corcodușele, zarzărele, prunele, rareori piersicile, și, bineînțeles, pepenii. Toamna predominau gutuile, nucile și strugurii. Erau fructe nestropite, nu cum sunt în ziua de astăzi stropite cu fel de fel de chimicale. Doamne, și când mâncam dude negre arătam pictată din cap până în picioare, ca o arătare! Nu mai zic, atunci când vorbeam sau
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
am gândit că vom planta acest nuc în fața blocului nostru. Am început să caut la muncitorii pe care îi cunoșteam să-mi aducă un pui de nuc sau nuci să le pun în pământ. Cineva m-a sfătuit să pun nucile în ghivece și din ghiveci să le transfer în pământ. Așa am și făcut. Am pus vreo patru ghivece, în fiecare câte o nucă. Din păcate numai una singură s-a deschis și a ieșit un pui de nuc mic
NUCII COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366195_a_367524]
-
pui de nuc sau nuci să le pun în pământ. Cineva m-a sfătuit să pun nucile în ghivece și din ghiveci să le transfer în pământ. Așa am și făcut. Am pus vreo patru ghivece, în fiecare câte o nucă. Din păcate numai una singură s-a deschis și a ieșit un pui de nuc mic. În primăvara anului 1974, pe la sfârșitul lunii mai, am plantat nucul în fața blocului. Fiul meu avea atunci 6 ani și l-am lăsat pe
NUCII COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366195_a_367524]
-
vaci si am adus balegă proaspătă, bandajând nucul. A trebuit să schimb bandajul de câteva ori pentru a nu se întrerupe alimentarea cu sevă din rădăcinile nucului. La venirea primăverii, nucul a înfrunzit iarăși în ciuda dușmanului necunoscut, dar în toamnă nucile nu au mai avut calitatea dinaintea nedoritului accident. Nucul trăiește și acum, dar poartă pe tulpina sa cicatricele făcute în urmă cu mulți ani. Referință Bibliografică: Nucii copilăriei / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 530, Anul II, 13
NUCII COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366195_a_367524]
-
cuțitului, tăind pe rând pe ambele părți la unghi de 45 de grade. În ceea ce privește cromatica icoana de vatră poate fi lăsată natur sau pot fi pictate personajele. Fondul general se face cu baiț de nuc (obținut din învelișul cojii de nucă). Ca artist popular a implementat-o în cultura populară contemporană ca icoana din bucătărie. Crucile de mână reprezintă un obiect cercetat, studiat și executat în „n” forme, variante și stiluri. Acest obiect de cult a reieșit din discuția preot-meșter, mai
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
pentru a cunoaște cum se învăța în acele vremuri... și cum arăta „laptopul” bunicului lor! Învățătorii pe care i-am avut erau foarte exigenți cu noi. Când nu știam lecția ne puneau la colțul clasei în genunchi pe coji de nucă. Și... astfel învățam de teamă... nu din conștiință! Dar învățam! La ciclul primar am avut profesor de limba și literatura română pe domnul Mușulescu. Un bărbat frumos și exigent. Când nu știam lecția ne trăgea de perciuni, spunând: „Tătarule nu
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
sunt peste țară calamitate, nu nămeți albi de poveste și vis. Crăciunul și gutuia din geam ne fac dor de Adrian Păunescu și de artista basarabeană, Maria Mocanu. Iar Crăciunul și clinchetele, strălucirile și colindele lui cu parfumul fumului cuptoarelor, nucilor și cetinilor ne face dor de Fuego, colindător cu iarna în piept dincoace și dincolo de Prut, an de an. Nu e un dat oarecare al românului, Crăciunul! Crăciunul e sărbătoarea care are un trecut în viața românilor și se sprijină
ADRIAN PĂUNESCU, FUEGO, MARIA MOCANU. ROADELE HARULUI SE POT USCA DIN FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361695_a_363024]