1,735 matches
-
profile diferite: un atelier de sticlărie (producea servicii de masă, vase, scrumiere etc. din sticlă, rubin), atelierul manual de țesut covoare (despre care am amintit mai sus), din 1985, funcționează și un atelier de croitorie, un atelier de împletituri din nuiele și mori prestatoare de servicii. Până în anul 1977, cea mai puternică dezvoltare o cunoaște atelierul de covoare, unde numărul muncitoarelor încadrate la acea dată ajungea la 80, acestea realizând o producție marfă în valoare de 3.300.000 lei. În
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
fiind și președintele societății. Unitatea se ocupa cu prelucrarea cuarțului extras din apele râului Someș, realizând o producție diversificată de obiecte din sticlă: damigene, sticlă suflată și presată pentru farmacii. Unor investitori evrei le aparținea și întreprinderea de împletituri din nuiele de salcie. Tot în categoria întreprinderilor care foloseau forță de muncă salariată, includem și moara din Ulmeni, aflată în proprietatea lui Soos Karol, care avea 8 muncitori. Prin existența și activitatea acestor întreprinderi, comuna tinde să capete înfățișarea unei veritabile
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
pastramă de urs Și-avea dinți de ronțăit. Când s-a limpezit molanul, Prostul nu poate să-l bea. - Tensiunea, vai, sărmanul!... Îl căinează soața sa. Îi dau ceai de rogodele, De susai, de păpădie... El ar bea și de nuiele - M-ascultă, că-i sunt soție. La grătar întoarce puiul, N-are voie nici să guste! Văd că nu-i place rachiul... A-nceput să prindă muște. Iar în sat, nu se mai duce, Mi-a slăbit, e vai de
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
să umple burțile celor cinci iezi. Trebuia din zori în seară să muncească, să alerge ca furnicuța. Când era în grădină la prășit, când la războiul de țesut (stative), cînd la oala cu mâncare, când la leagăn la cei mici. Nuiaua era mereu pe mine ,,iedul cel mare”. Parcă și acum o aud: ,,Unde ești arhanghele? Ionel, fugi că plânge copchila !” Iar bunica (Dumnezeu s-o odihnească) striga mereu:,, Nu bate, Vică, pe Ionel !” Cu multe bune și rele, cu furtuni
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
da!... Cuplează măgarul la utilaj/atelaj, pune traista cu țigări și merinde și apă-n pătașcă... și dă-i bice!... adică nu, fiindcă mila lui Mitică-i mare până dincolo de baierele cerului, și nu dă cu biciul, nu dă cu nuiaua, nu dă cu prăștina, nu dă cu ghioaga... mai ales că măgaru-i total lipsit de încăpățânarea-i proverbială, merge civilizat și ascultător la vorba curată și convingătoare a pământeanului de pe capră!... Sigur că da! Mai mare dragul să vezi un
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
adică apele în care se formase, să fie îngropate la loc curat, adică la rădăcina unui pom roditor. Este momentul proorocirii Măriei, ca pruncul să fie “rodnic, sănătos și bogat!“ Ritualul continuă, astfel că în scenariu intră un coș de nuiele acoperit cu pânză albă și apa fiartă în oală nouă, așa ca “glasul copilului să sune frumos“, troaca de lemn primenită la cișmea și fiartă în oala cea nouă. Adesea cercetătorul cu veleități de arhitect și etnograf se dezlănțuie, rupând
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
cu un prieten despre care cunoșteam o serie de amănunte fără să mi le fi spus nimeni. Ne-am strâns amândoi mâna stângă și ne-am așezat alături pe iarbă lângă o bancă liberă. Prietenul meu ținea în mână o nuia de alun de care se serveau vechii fântânari pentru descoperirea izvoarelor și părea nedormit de mai multe nopți. - Știi ceva, începu el fără nici o introducere, se pare că ne așteaptă o inundație. O inundație de un fel deosebit. Da, da
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
mea începusem să îl compătimesc fără să știu prea bine de ce. Energia lui vitală părea perturbată de un flux inhibitor venit dintr-o constelați îndepărtată, motiv pentru care și aura îi era afectată. Și pentru că privirea îi rămăsese fixată pe nuiaua de alun, a continuat încercând parcă să se scuze: - De o viață întreagă urmăresc o vână de apă la al cărei capăt nu reușesc să ajung. O singură vână de apă. Când cred că am descoperit izvorul, dispare de parcă a
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
în zona asta ... nevasta, coasta, proasta ... - Aha! Ați căzut să înțeleg sau ... - Să vă explic ... șic, mic, bulit, tătic ... Eu am cunoscut o fată ... lată, mată, castă, ceartă ... - Normal, ești tinerel ... nițel, fidel, purcel.. Ptiu!... - Vedeți că se ia!... cia-cia, nuia, nu vrea, cafea ... Și mi-a furat inima ... chenzina, stima, cina, furtima ... - Furtima?? Ce-i aia? - E o asociere între inimă și furt ... lupt, mut, avut, supt ... - Aha! Deci, te-ai îndrăgostit? - Nicidecum ... acum, s-o pun, cu fum, pe
CONSULTAŢIE ... AD LITTERAM de LICĂ BARBU în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342131_a_343460]
-
de sus, daca este bună, o cumpăr. - E din piele! - Atunci, e bine. - Costă 86 de lei. - Și ce-i cu asta? - Eu v-o dau! - Păi, chiar vă rog! Vânzătorul puse o scărita mică, se ridică și, cu o nuia dădu jos lesă din cui. Eliza, scoase repede banii. - Doriți... chitanță? - Nu, dar dacă trebuie să îmi dați... - Ar cam trebui. Individul a reușit să o enerveze pe Elisa, nu știa de ce, dar a constatat că e îngâmfat și nesuferit
DACA N-AR FI FOST EL!... de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342186_a_343515]
-
subțioară, pe ușa din fața casei m-am ascuns sub trandafiri. Aveam eu un loc unde mă piteam în Săptămâna Mare a Paștelui, să-mi mănânc ouăle vopsite de mama. Imediat cum umplea copaia pentru aluatul de pâine sau coșul din nuiele de alun, cu ouă de toate culorile, cum dădeam iama prin ele când nu era atentă la năzdrăvăniile mele. Doar nu era să aștept încă două - trei zile până venea Paștele. Ieșit afară din casă, îmi zăream părinții în lumina
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
asta, m-a scos în fața băncii, m-a aplecat peste ea întinzându-mi mâinile si silindu-mă să mă apuc de picioarele ei, de parcă ar fi trebuit s-o scot din țâțâni și mi-a ars câteva la spate cu nuiaua scuturându-mi bine de tot pantalonii de praf. În clasa a patra trebuia să învățăm și rusește, materie pentru care ne-a venit doamna Natalia Șireanu. Apoi a luat naștere și ciclul doi până la a șaptea. La limba română domnișoara
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
Pentru ei ar fi fost o delicatesă pesmetul dar nu aveau cum să ajungă la el. Patericul e plin de pustnici care au trăit cu zecile de ani în câte o grotă de care știa numai Dumnezeu, împletind coșuri de nuiele sau rogojini numai pentru pâine. Pâine și apă. Și i-a ținut Dumnezeu sănătoși. Confortul pentru ei era un cuvânt necunoscut. - Bine dar bine corpul are nevoie de o hrană cât mai variată și bogată în calorii, vitamine, proteine, minerale
CĂLUGĂRUL de ION UNTARU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342545_a_343874]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > NUIAUA FERMECATĂ-2 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1803 din 08 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Lui Tudorel i se păru că a intrat în sala palatului...Deși niciodată nu văzuse cum arată un palat împărătesc. Dar, în acest decor
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
disperat copilul. -În Țara Întunericului, prostule! Ho, ho, ho ! i-a răspuns zmeul Tăcere, cu un hohot de liniște. -A spus cineva ceva? întrebă speriat. -Trăncănești numai tu! i-a sâsâit șarpele din creier. A fugit voinicește, lovind furios cu nuiaua de alun umbrele hidoase ce-i apăreau în cale. Acestea se scuturau de zăpadă, gemând : -Ce ți-am făcut de dai în noi ? -De ce stați în calea mea ? De ce nu mă lăsați să merg pe drumul meu ? -Noi suntem
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
urle și să se repeadă la el cu ghearele lor albe, uriașe. Și întunericul, cu tăcerea sa fioroasă urla și se repezea la el, voind să-l sfâșie, să-l mănânce. Alerga îngrozit prin zăpadă, gâfâind și lovind furios cu nuiaua toți acești monștri apăruți în calea sa. În tăcerea lor, fantasmele lovite de el urlau : -Uuuu ! Uuuu ! Te sfâșiem ! Te sfârtecăm ! Uuu ! -Nuuu ! Nuu ! Ce v-am făcut ? plângea Tudorel. -Ești vinovat ! Ești vinovat. Tăceau monștrii, care urlau numai în
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
vinovat ! Ești vinovat. Tăceau monștrii, care urlau numai în creierul lui. -De ce sunt vinovat ? plângea cu sughițuri. -Pentru că nu ai fost ascultător și ai mințit ! urlau tăcând monștrii. -Nuuu ! Nu-i adevărat, plângea Tudorel lovindu-i disperat cu nuiaua. La un moment dat i se păru că și sculele din atelierul mecanic veniseră aici în Țara Întunericului încercând și ele să-l lovească. Cheile fixe încercau să-l lovească peste degete. Șurubelnițele i se vârau în ochi, iar barosul
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
fixe încercau să-l lovească peste degete. Șurubelnițele i se vârau în ochi, iar barosul venea spre el vâjâind ca un buzdugan aruncat de zmeul Anton țiganul. -Nuuu ! Nuuu ! De ce ? De ce ? încerca Tudorel să se apere cu mâinile și cu nuiaua. -Pentru că nu cunoști numerele la cheile fixe și la șurubelnițe ! urla zmeul Anton. Nu știi să deosebești ciocanul de baros, nătărăule ! N-ai să înveți niciodată mecanica ! Ți-e gândul numai la colinde și bolindeți, tâmpitule ! Pe el, barosule
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
disperat copilul. -În Țara Întunericului, prostule! Ho, ho, ho ! i-a răspuns zmeul Tăcere, cu un hohot de liniște. -A spus cineva ceva? întrebă speriat. -Trăncănești numai tu! i-a sâsâit șarpele din creier. A fugit voinicește, lovind furios cu nuiaua de alun umbrele hidoase ce-i apăreau în cale. Acestea se scuturau de zăpadă, gemând : -Ce ți-am făcut de dai în noi ? -De ce stați în calea mea ? De ce nu mă lăsați să merg pe drumul meu ? -Noi suntem
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
urle și să se repeadă la el cu ghearele lor albe, uriașe. Și întunericul, cu tăcerea sa fioroasă urla și se repezea la el, voind să-l sfâșie, să-l mănânce. Alerga îngrozit prin zăpadă, gâfâind și lovind furios cu nuiaua toți acești monștri apăruți în calea sa. În tăcerea lor, fantasmele lovite de el urlau : -Uuuu ! Uuuu ! Te sfâșiem ! Te sfârtecăm ! Uuu ! -Nuuu ! Nuu ! Ce v-am făcut ? plângea Tudorel. -Ești vinovat ! Ești vinovat. Tăceau monștrii, care urlau numai în
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
vinovat ! Ești vinovat. Tăceau monștrii, care urlau numai în creierul lui. -De ce sunt vinovat ? plângea cu sughițuri. -Pentru că nu ai fost ascultător și ai mințit ! urlau tăcând monștrii. -Nuuu ! Nu-i adevărat, plângea Tudorel lovindu-i disperat cu nuiaua. La un moment dat i se păru că și sculele din atelierul mecanic veniseră aici în Țara Întunericului încercând și ele să-l lovească. Cheile fixe încercau să-l lovească peste degete. Șurubelnițele i se vârau în ochi, iar barosul
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
fixe încercau să-l lovească peste degete. Șurubelnițele i se vârau în ochi, iar barosul venea spre el vâjâind ca un buzdugan aruncat de zmeul Anton țiganul. -Nuuu ! Nuuu ! De ce ? De ce ? încerca Tudorel să se apere cu mâinile și cu nuiaua. -Pentru că nu cunoști numerele la cheile fixe și la șurubelnițe ! urla zmeul Anton. Nu știi să deosebești ciocanul de baros, nătărăule ! N-ai să înveți niciodată mecanica ! Ți-e gândul numai la colinde și bolindeți, tâmpitule ! Pe el, barosule
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
alergat spre el.Mai ales că șugubeața lună le-a făcut cu ochiul: -Haideți,fetelor, să-l ducem pe flăcău acasă! Apoi, roșie toată râse sfios : Hai Tudorele, ia-mă la braț și fă-mă mireasă! -va urma- Referință Bibliografică: NUIAUA FERMECATĂ-2 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1803, Anul V, 08 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
DEPARTE Autor: Mariana Zavati Gardner Publicat în: Ediția nr. 728 din 28 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului ÎNTUNERIC Picături de tăcere Se preling în brazde Contorsionând peștii la mal Forme sub ape isterice Picături de tăcere Adunate în coș de nuiele Sub copacul aspru al vieții Colțuri de minți viagere Picături de tăcere O PROBLEMĂ DE VARSTA Insula se tot micșorează Fără somn, îi cercetez malurile Cu satnavs pe hărți virtuale Aerul e-ncărcat de mânie Furtuni mici... furtuni mari... Apar
VERSURI DE DEPARTE de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341545_a_342874]
-
și au fost găzduite de revista „Femeia”, la rubrica „Meseria de părinte”, altele mai încoace, prin anii de glorie ai blogului personal ce visează toiagul de mareșal ... Am scris cuvântul „toiag”? Cumva din aceeași familie cu bâtă, ciomag, ciocan, palmă, nuia? Protecția Copilului să nu intre în panică, nu, nu e un titlu ascuns despre violență, nu mi-am bătut și nici n-o să-mi bat copilul - nu sunt dintre cei ce gândesc că „bătaia e ruptă din rai”. Deci să
CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]