2,656 matches
-
Bîrlad, într-un spital, unde se afla „rănit a doua oară”. Se cuvine a preciza că și avansările, și distincțiile, și rănile ofițerului interesează aici doar în măsura în care ele atestă existența unei experiențe directe și destul de ample a frontului, susceptibilă să nutrească ambele volume de proză ce-i poartă pe copertă numele. Acuzația de impostură literară, însă, E. Lovinescu și-o bazează îndeosebi pe starea psihică a căpitanului, aflată - spune el - într-un declin catastrofal. Mărturisirile altor contemporani aduc și aici semnificative
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
circumstanțe se naște conflictul dintre locotenentul Emil Olaru, fiu de boier, cu studii la Paris, sensibil și umanitarist, care caută să se opună demenței colective aflate în progresie accelerată, și căpitanul Modrogan, originar tocmai din Beiuș, rudă a celor asasinați, nutrind o ură feroce față de cei ce i-au împilat neamul sute de ani, numit de aceea comandant al unei „companii de execuție” (de represalii), calitate în care se manifestă cu o cruzime atît de mare, încît atinge limitele neverosimilului. Opoziția
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
-mi privesc dincolo de tăcere și-ncerc să plămădesc o altă vară, dar ani mulți și-au luat la revedere. Nu îmi doresc nimic, din disperare, dar anii se tot țes ca-ntr-un război, chiar dacă vârsta-i fată fără zestre, nutresc speranța și-un drum în doi. Pe tâmple se-nfășoară vise virgine, dospite-n mâneca timpului flămând, dincolo de tristețea ce pleacă-vine, pilastrul-speranța ține-al meu gând. Privesc încrezătoare din barca vieții, uneori, valurile au clătinat-o nemilos și făr' să
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
primăvară,ochii-mi privesc dincolo de tăcereși-ncerc să plămădesc o altă vară,dar ani mulți și-au luat la revedere.Nu îmi doresc nimic, din disperare,dar anii se tot țes ca-ntr-un război,chiar dacă vârsta-i fată fără zestre,nutresc speranța și-un drum în doi.Pe tâmple se-nfășoară vise virgine,dospite-n mâneca timpului flămând,dincolo de tristețea ce pleacă-vine,pilastrul-speranța ține-al meu gând.Privesc încrezătoare din barca vieții,uneori, valurile au clătinat-o nemilosși făr' să caut
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
buzoiano-brăileană îl ține la distanță pe cel pe care tot ea îl ațâță în chip pervers și nerușinat. Cu ocazia sărbătoririi majoratului Speranței, jalnicul securist diabetic se îmbată ca un porc și e umilit de junii petrecăreți care nu mai nutreau niciun respect față de oamenii înfricoșătoarei securități. Naratorul fusese chiar tentat să se întrebe retoric, à la Villon sau à la Vlahuță: „Unde sunt securiștii de altădată?” (p.47). Care vor fi fost relațiile gazdei, „stăpână a unei stâni fără câini
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
Novo. Tot după Eliade, grupările care și-au disputat - de la 1800 la 1910 - conducerea țării reprezentau doar minorități politice extrem de restrînse. Ăn jurul lor gravitează masa poporului, gata oricînd să treacă de partea celui mai tare. Față de la populace, Eliade nutrește un sentiment de milă amestecată cu dispreț suveran: fără personalitate pregnantă, căzînd pradă demagogilor, foarte ușor de manevrat, poporul portughez anonim apare în povestirea lui Eliade drept un personaj colectiv derizoriu; cu toate că, în forul său intim, era catolic, regalist și
Placa turnanta by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/12911_a_14236]
-
Credeam că din casa mea mă scoate doar popa cu picioarele înainte”. Spusele bătrânului, la limita disperării, de rezonanță tragicomică, avea însă ceva din amărăciunea sufletelor acelor familii care atunci, la jumătatea anului 1951, erau supuși convingerii pe care o nutrea un regim opresiv și lipsit de scrupule: pentru a-i aduce pe oameni la starea de fericire trebuie să le pricinuiești înainte de toate mult rău și chiar să mai „stârpești” dintre ei. Acolo, la Viișoara, în Bărăgan, tot n-au
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
eram redactor la un ziar sibian, intitulat “Cerbul și gardul”, despre jertfa de sânge adusă în numele libertății cucerite cu sacrificiul tinerilor uciși în Revoluție. Îmi aștern poezia în slujba celor care cred, care speră, care iubesc, care au un ideal. Nutresc speranța că poezia vindecă răni, dă la o parte perdeaua de întuneric și incununează franjurii timpului într-un buchet peren, face ordine printre culorile curcubeului cu mâna divină care știe să scrie și pe cer și pe ape. Nu pot
POATE POEZIA SĂ DESCHIDĂ PORŢI ÎNCHISE? de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384884_a_386213]
-
forțe, dar el profesorul, adorat de colegele mele, toate la vârsta de 18, 19 ani, ca și mine dealtfel, era un factor deosebit de incitant. Eu am susținut întotdeauna că l-am admirat profesional, dând acum timpul înapoi mă tem că nutream sentimente confuze pentru dânsul. Să fi avut 40 de ani, chiar nu știu, dar la acea fragedă vârstă și doi ani erau deja un capăt de țară. Adolescenții și tinerii sunt întotdeuna mai rezonabili privind vârstă. Cum poate un băiat
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE IX de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384978_a_386307]
-
este aceea de a fi român. A fost mândru toată viața de naționalismul său, care nu era și un șovinism : cea mai mare minune a lui Dumnezeu- spunea el în clipele de exaltare- a fost așezarea pe pământ a românilor. Nutrea convingerea că, dacă printr-un decret divin i s-ar anula calitatea de român, ar suferi ca de o stare ebrietoasă și nu ar mai găsi, precum bețivul înveterat, drumul spre casă. Naționalistul Petre Țuțea nu a fost și rasist
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
și a învins contralovitura pregătită de boierimea din Țara Românească împotriva revoluționarilor pașoptiști. Ana Ipătescu a fost glorificată de toate ziarele din epocă. Unii spun că eroina s-a implicat în salvarea revoluției, nu neaparat din spirit patriotic ci pentru că nutrea o iubire înfocată față de fruntașul pașoptist Nicolae Golescu. Indiferent dacă a acționat din dragoste pentru iubit sau față de țară, faptele sale de eroism au rămas în istoria românilor. Vanesa Tiron Clasa a VII-a C Colegiul Național de Arte „Regina
ANA IPĂTESCU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384411_a_385740]
-
că amintirile mele ar merita totuși scrise și chiar citite. După părerea mea, această carte este de fapt un roman; dar unul diferit de cele de ficțiune, întrucât întâmplările și discuțiile prezentate chiar au avut loc în realitate. Nu am nutrit și nu nutresc nici acum speranțe prea mari, că amintirile mele cu pretenție de roman vor avea succes, chiar dacă ele vor vedea lumina tiparului. Să nu ne pierdem speranțele totuși. Parcă Eliade Rădulescu era acela care spunea: -"Scrieți băieți, scrieți
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
ar merita totuși scrise și chiar citite. După părerea mea, această carte este de fapt un roman; dar unul diferit de cele de ficțiune, întrucât întâmplările și discuțiile prezentate chiar au avut loc în realitate. Nu am nutrit și nu nutresc nici acum speranțe prea mari, că amintirile mele cu pretenție de roman vor avea succes, chiar dacă ele vor vedea lumina tiparului. Să nu ne pierdem speranțele totuși. Parcă Eliade Rădulescu era acela care spunea: -"Scrieți băieți, scrieți ! Orișice și orișicum
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
marginea înserării/ în fiecare anotimp/ să-i culegem roadele!... CĂLĂTOR PRIN SUFLET reprezintă o subtilă invitație pentru călătoria în imaginar, fiecare bătaie de aripă deschizând noi orizonturi, conturând noi cromatici, apropiind spiritul de cosmic-sacral, împlinind și, de ce nu, desăvârșind. Autoarea nutrește - astfel - dorința de a-și împlini visele, iar pentru aceasta caută și găsește, prin poezie, calea de a-și atinge scopul. Relevantă nu este anvergura propriului succes, ci consecvența împlinirii spirituale, prin care se dobândește împăcarea cu sine și împăcarea
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
îi mai purta pică, dar nu se manifesta în niciun fel față de Sebastian. El avusese înainte ca relația lui cu Adriana să avanseze rapid spre căsătorie, o discuție sinceră cu Minodora, în care și-a cerut scuze că nu poate nutri aceleași sentimente pe care i le declarase ea, dar o stimează și o respectă ca pe o bună colegă ce-i este. Minodora, văzându-și planul năruit, a acceptat postul de asistent universitar oferit și s-a transferat la această
EPILOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384035_a_385364]
-
pe aceleași coordonate cu gândirea ta despre iubire și de aceea nu ai cum să le înțelegi. - Nu, Andrada, în această privință te poți înșela. Deja mă consideri un insensibil, un nepăsător față de sentimentele cuiva și pe care le poate nutri față de mine. Poate că încă nu am întâlnit acea persoană de care să mă pot îndrăgosti, să simt că am pe cineva pe care să iubesc cu-adevărat și de care să mă simt iubit. - Ai dreptate. Viața nu ne
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383452_a_384781]
-
pentru că nimic de acolo nu i-a dat un astfel de prilej și nici nu i-a sugerat măcar vreo asociere” (p. 124, 127). Din perspectivă axiologică, eroii acestor proze sunt fie ceea ce am numit, altcândva, persoane (exemplare umane ce nutresc nu doar sentimentul, ci și cultul valorilor, care trăiesc pentru un ideal și care au necesități spirituale conștientizate), fie simpli indivizi (adică exemplare umane mai mult sau mai puțin indiferente, eventual cumsecade, dar fără relief). În prima categorie se pot
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
pentru oamenii tari, hotărâți să lupte pentru aducerea lor în realitate, oameni printre care mă număr și eu. - Ați cunoscut-o pe Nicoleta, viitoarea dvs. soție, în perioada liceului. Cum a fost? Care era stilul de viață al tinerilor care nutreau anumite sentimente și cum a evoluat o prietenie nevinovată în timp, reușind să ajungă un mariaj care are deja, iată, 50 de ani? - Unde există iubire reciprocă cu adevărat, nu există piedici ce nu pot fi depășite... Este cea mai
FLORIN VASILE BRATU ȘI LACOMELE POVERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383023_a_384352]
-
ție, dulce Românie Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Țara mea de glorii, țara mea de dor? Brațele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ți mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ți mândri aste le nutresc; Căci rămâne stânca, deși moare valul, Dulce Românie, asta ți-o doresc. Vis de răzbunare negru ca mormântul. Spada ta de sânge dușman fumegând, Și deasupra idrei fluture cu vântul Visul tău de glorii falnic triumfând, Spună lumii large steaguri
CUM AM SĂRBĂTORIT ZIUA ARMATEI ROMÂNE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383129_a_384458]
-
al exprimării. ,,Aura sufletului său avea consistența mierii de salcâm ori de tei - aur lichid, aproape transparent, pe care îl puteai întinde pe pâine și cu care te puteai hrăni întru vecie...” - îi răspund automat, poate mai mult ca să-i nutresc convingerea că sunt ,,pe fir”, că am auzit cele afirmate de domnia sa și că ne aflăm pe aceeași lungime de undă, ca trăire. ,,L-am cunoscut prin 1977-78, când, la Teatrul Național din Craiova, i s-a montat - cred că
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
îngrijorat de încălcarea sistematică a libertății de opinie, a libertății cuvântului, prin măsuri abuzive, de ordin administrativ și judecătoresc, dar și legislativ, prin care se urmărește și se obține într-o sumedenie de cazuri reducerea la tăcere a celor ce nutresc alte convingeri, a celor ce critică puterea și aduc argumente privind abuzurile și ilegalitățile săvârșite de cei care dețin principalele pârghii decizionale și de camarila lor. Nu a venit probabil timpul spre a se analiza cauzele pentru care ani la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92883_a_94175]
-
cât și din străinătate, cât și sub aspect organizatoric (Domnul Alexandru Florin Țene este Președintele Ligii Scriitorilor din România, Domnul Dan Lupescu este reprezentant al Uniunii Ziariștilor Profesioniști, în timp ce criticul Stefan Dumitrescu este membru al Uniunii Scriitorilor din România). Cu toții nutrim aceeași dragoste de țară, gândim și simțim în același grai, iubim aceleași minunate locuri, așa cum sunt redate în motajul imediat următor din paginile virtuale ale revistei: „Trăiesc în România și asta îmi umple tot sufletul“. Alte locuri binecuvântate prin suflu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
să ia în seamă ceea ce noi numeam aberațiile lui Iulian Nițu. Probabil, domnia sa, hai să fim cuviincioși, are ,,propte” mari prin culisele știute și neștiute ale unor structuri, să le zicem: administrative, din capitalele de pe Dâmbovița și Dunăre. De asemenea, nutream convingerea că și dl Nițu s-a mai cumințit și își urmează responsabilitățile cu care a fost învestit de Guvernul României. Nu intră în atribuțiunile sale nici să monitorizeze nu știu ce pseudosocietăți culturale, nici să ducă campanii electorale pentru acestea, nici
,,Dalmaţienii” consulului român din Timoc [Corola-blog/BlogPost/93367_a_94659]
-
a unor sentimente trainice, or mie încă lucrurile nu-mi erau suficient de limpezi, nu puteam încă ști de ce natură și mai ales cât de durabilă era atracția mea față de fata aceea slăbuță cu mâinile reci. Pe de altă parte, nutream convingerea că Angela, ființă perspicace, înțelegea și ea unele lucruri, că își dădea seama de frământările ce aveau loc în cugetul meu și nu ignora faptul că, împotriva voinței mele, Adina mai exercita încă o anumită influență asupra mea. Mi
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
rescrie frumusețea unei povești nemuritoare de iubire prin măreția simbolului pe care îl poartă, căci în versurile poetului se contemplă peisaje de o frumusețe covârșitoare, unde tainele naturii se dezvelesc în tablouri mirifice. O altă mare iubire pe care o nutrește “cel care vine din brazi” este cea pentru Mihai Eminescu-poetul emblemă. Admirația și prețuirea veșnică pe care i-o poartă l-au determinat sa-i dedice poeme pline de sensibilitate și recunoștință, poeme în care îi scrie cu dor și
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]