1,437 matches
-
Dar nu mai vine, el s-a stins, Ținându-și strâns în mâna dreaptă, Pământul reavăn din cuprins În care-a coborât o treaptă. Atunci când pacea l-a învins, Chemându-l cu o blândă șoaptă, Spre chipul aspru, dar destins, Oșteni, privirile-și îndreaptă. Istoria peste el a nins Uitarea hâdă, ne-nțeleaptă. În turn, pe catafalc întins, Brocartul negru mai așteaptă. *** Această poezie încheie Ciclul "Povești din veac" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: Uitarea / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
UITAREA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374739_a_376068]
-
tâlcuiește : " IEHOVA este Salvare !" Prin Pocăință și Botez, cât în om mai e sflare. IOSIF (IOSEF), se traduce, că : "va adăuga și el" A fost logodnicul Fecioarei și scut lui EMANUEL, Din Nazaret în Betleem ; în Egipt surghiunuiți... Și de oștenii lui Irod, au fost destul de hăituiți... ÎNGERUL din Betleem, ce-nseamnă și "Vestitor" Spunând că S-a Născut MESIA, a fost întâi Colindător ! Aflând cu multă Bucurie, despre IISUS, mai mulți păstori Au spus și ei către alți oameni, fiind
DE LA ZAHARIA PREOTUL, LA UCENICII DOMNULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371746_a_373075]
-
tare demult, amintire din trecut... S-albise marea la țărm, șuiera vifor nebunul, pe Dunăre pod de gheață, s-o poți sparge doar cu tunul. Treceam Dunărea în sănii, din Ostrov la Călărași, caii potcoviți din vreme, tot trăgeau iavaș-iavaș. Oștenii trăgeau obuzul, în zori, chiar de dimineață, să slujească taica popa, la copca făcută-n gheață. Popa cânta boboteaza, ... Citește mai mult Celsius a-nebunit,unii zic că s-a scrântit,gradele le-a încurcat,cu minus le-a calculat
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
tare demult,amintire din trecut...S-albise marea la țărm,șuiera vifor nebunul,pe Dunăre pod de gheață,s-o poți sparge doar cu tunul.Treceam Dunărea în sănii,din Ostrov la Călărași,caii potcoviți din vreme,tot trăgeau iavaș-iavaș.Oștenii trăgeau obuzul,în zori, chiar de dimineață,să slujească taica popa,la copca făcută-n gheață.Popa cânta boboteaza,... VI. IDILA, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 1826 din 31 decembrie 2015. Privirea ta mă țintuia avidă-n așteptare
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
când i-a fost secerată de un atac cerebral, pare-se după acte medicale, din cauze cu infiltrații fabulistice (pare-se) din alte direcții, împletindu-i-se cunună de martir, a fost un fascinant interpret de muzică populară al Basarabiei, oșteanul, și melodul ei! Eroii nu recită aclamativ despre țară, muncesc pentru ea și sar în apărarea, ei! Aceasta a făcut artistul erou Nicolae Sulac: și-a cântat țara și neamul și s-a ridicat pentru slăvirea și apărarea lui, nu
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
continuare a cruciadei. În 1472, Ștefan se căsătorește cu Maria de Mangop, descendentă a Comnenilor, a Paleologilor și a Assanizilor. Cronicarii îi amestecă pe perși, altădată inamicii Bizanțului cu turcii, cu care se bat moldovenii. Se povestește că domnitorul împreună cu oștenii săi, după fiecare victorie, sărbătoresc și, cu ocazia reîntoarcerii la Suceava, mitropolitul și întregul cler fac o primire deosebită domnitorului. Modelul celebrat în legătură cu persoana lui Ștefan cel Mare este acela al împăratului Constantin, învingător, în 330, al rivalului său, Maxențiu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acestei elite, căreia i se reproșează că ar fi pactizat cu fanarioții. Fanarioții așază în față noblețea funcției; boierii "de țară" sînt legitimați după cum explică cronicarul Cantemir în Descrierea Moldovei de o decizie a voievozilor întemeietori care și-au înnobilat oștenii înzestrîndu-i cu pămînturi. Ambiția fanarioților consistă în a reduce numărul boierilor scutiți de plata impozitelor. Marii boieri se sustrag fiscalității, micii boieri fără funcție (mazili) vor fi supuși la o taxă personală. Rangul depinde de vechimea familiei, dar este legat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fanarioții. Ne întemeiem aci pe-o autoritate pe care "Romînul" desigur nu va cuteza a o combate, pe a lui Nicolae Bălcescu: Privilegiul scutirii complete la români nu-l aveau decât robii. De la boier până la moșnean, de la mănăstire, preot, până la oștean, toți luau parte la contribuțiunile statului. Cu toate că de la început boierii nu primeau lefi pentru slujbele lor, cu toate că ei erau îndatorați să facă o parte însemnată în armată și să meargă la război cu cheltuiala lor, dar tot plăteau dăjdiile cele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Alexandru Vlahuță; Peste 50 de ani de I. L. Caragiale; Moș Miron prisăcarul de Cezar Petrescu. 2. L Legenda îmbogățește fondul cognitiv și afectiv al copiilor, dezvoltându-le capacitățile intelectuale și verbale, trăsăturile de voință și caracter. Legendele istorice prezintă faptele oștenilor români și ale domnitorilor care au pătruns în conștiința poporului român, ca simboluri ale demnității naționale. Personaje foarte cunoscute sunt: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai Viteazul, Vlad Țepeș, Alexandru Ioan Cuza. Citind sau ascultând astfel de
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
modul cum a fost ales locul unde mai târziu avea să se odihnească pentru totdeauna marele domnitor al Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt. Elevii formulează ideile principale sunt sub formă de titlu: 1.Hotărârea domnitorului; 2.Plecarea pâlcului de oșteni; 3.Stabilirea locului mănăstirii; 4.Mănăstirea Putna - străvechi monument. Am cerut elevilor să identifice cuvinte, din legendă, care să arate însușiri fizice și morale ale marelui voievod Ștefan. Cu însușirile găsite, elevii alcătuiesc enunțuri; acestea, legate prin înțeles, duc la
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
să Însemne o exhortație. A urmat atunci, dintr-o nevoie firească de pattern, de model cu totul bărbătesc, un alt catalog. De data aceasta, nu Închipuiri, ființe de hârtie, ci oameni În carne și oase: alaiul scriitorilor-oșteni și, deopotrivă, al oștenilor scriitori. Le-am urmărit viețile și i-am Înșirat ca la defilare pe bravii Înarmați ai literelor, În ordinea numelor: Alain, Alceu, Alfonso el Sabio, Ammian, Apollinaire, Aragon, von Arnim, Arhiloh, Arrian, Ariosto, d’Aubigné, von Aue, de Ayala... Și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
vezi cap. VII). Slavii din Dacia, care locuiau în Carpați și la Dunăre, nu au alcătuit state (regate), precum neamurile germanice și turanice (goți și huni), iar organizarea lor politică era cea gentilică (bazată pe gintă), cu căpetenii alese de oșteni, numite voievozi. Colonizările slave se făceau de către comunitate (obște), o așezare întemeiată de o mare familie care folosea pământul în comun, încât obștea gentilică se transformă acum în obște teritorială (sătească), ca la români. În acest sens, și istoricul bizantin
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în obște teritorială (sătească), ca la români. În acest sens, și istoricul bizantin Procopius (secolul VI) spune despre slavi că erau oameni care nu se supun nimănui-ei alcătuiau o "democrație militară", adică comunități de arme cu căpetenii alese de adunarea oștenilor (voievozi).12 Slavii de la începuturi (secolele V-VI), cei dinainte de creștinarea lor târzie (865), au suferit influența civilizației și culturii germane și latine. Deși sunt istorici (inclusiv români), care susțin că slavii au ajuns la Dunăre aduși de avari și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bulgarilor s-a îndreptat din stepele nord-pontice spre apus, sub presiunea chazarilor. Dar, în a doua jumătate a secolului al VII-lea, pe la 670, Asparuch (Isperich), căpetenia bulgarilor apuseni sau a "cutrigurilor", după ce trece Niprul și Nistrul, se instalează cu oștenii, carele și familiile lor în regiunea cu bălți și lacuri sărate, aflată la nord de gurile Dunării.6 După vechea cronică a bulgarilor turanieni, căpetenia uniunii tribale, Asparuch, făcea parte dintr-o dinastie, Dulo, originară de pe Volga. Ceata (hoarda) bulgarilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bulgare de la Ohrida. De aceea, în lipsa oricăror informații timp de zece secole, trebuie să pornim numai de la primele știri documentare reale, efective, despre românii din nordul Dunării-cea mai veche știre de acest fel datează din 1211 și se referă la oștenii români din părțile Sibiului. De atunci au început românii să fie colonizați de regii unguri în Transilvania. Documentele cancelariei ungare, susține el, îi amintesc pe români în calitate de coloniști pe pământurile regale în frunte cu cnezii lor, șefii obștilor păstorești. Situația
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bine închegată. Armata statului de la Târnovo era puternică și țarul Petru putea oferi împăratului cruciat Friedrich Barbarossa un ajutor de 40.000 de oameni, români și cumani, conform unui izvor german. Împăratul se afla în fruntea cruciadei III (1189-1192), iar oștenii români și cumani urmau să ia parte la expediția spre Ierusalim. Dar țarul Petru oferea acest ajutor militar cu condiția ca oastea cruciată, aflată în drum spre Țara Sfântă, să cucerească Constantinopol, iar Friedrich să-i recunoască titlul de împărat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
politica est-carpatică a regilor angevini împotriva schismaticilor ruteni și români. Concret, în 1314, papa Clement V acorda iertarea păcatelor celor ce vor muri în luptele cu tătarii și schismaticii. La rândul său, papa Ioan XXII permitea, în 1332, regelui și oștenilor săi ca în vremea expedițiilor împotriva schismaticilor să nu respecte interdicțile alimentare în timpul postului. Tot în 1332, papa ceda regelui Carol Robert, la solicitarea acestuia, o treime din veniturile Sf. Scaun din regatul Ungariei pe timp de trei ani, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cruciat Andrei II al Ungariei, în secolul XIII: în 1211, la Vidin, în 1260, în Boemia. În 1217, la cruciada V, la care a luat parte în persoană și regele Ungariei, Andrei II, este de presupus că au participat și oșteni români în cadrul unor cete proprii. Participarea românilor la expedițiile militare (cruciatele) este numai un episod din contribuția lor la aceste acțiuni deoarece, aici, pe pământul lor, românii au avut propria lor cruciată împotriva marilor năvăliri păgâne, începând de la huni până la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
scurtează. Zidul ce scapără de izbirea săgeților se-mpinge tot mai aproape, tot mai Îngrozitor În clocotul dacilor. Se prăbușesc mulți din oastea romană. Dar șiruri proaspete izvorăsc mereu din pădure, s-ar crede că toți copacii se prefac În oșteni și vin din ce În ce mai mulți, din ce În ce mai Îndârjiți. Iată i aproape, nu-i mai desparte decât o lungime de suliță. Dacii aruncă arcurile și se apără cu lăncile, Întăriturile trosnesc din toate părțile și, prin spărturile lor, se-ndeasă năvala morții; brațele se
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cu zale și coifuri. Iată Însă că s a găsit un neam care s-a apărat cu armele Împotriva lor. Acel neam trăia În Dacia, adică În locurile unde trăim noi acum. Oamenii aceștia erau dârji, iuți și foarte războinici. Oștenii Împăraților de la Roma multă vreme n-au avut ce le face. Dar a venit În scaunul Împărăției Traian. În această vreme, Imperiul Roman sărăcise mult. Traian și-a Îndreptat privirile asupra Daciei, țară bogată În grâne, vite și aur. Drept
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
mii de soldați ca acesta, de mult ne-ar fi gonit din Europa ! Mahomed porunci apoi să scoată pe soldat din fiare, Îi dărui o pungă cu bani de aur și-l lăsă liber. Soldatul trecu mândru printre șirurile de oșteni turci și se duse la ai săi. Cuvinte: lupte de hărțuială = luptele date de români cu turcii, atacându-i prin surprindere; ghiaur = poreclă dată de turci celor de altă credință; mieros = prefăcut; pașa = conducătorul unei provincii turcești; ȘTEFAN CEL MARE
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Turcilor. Cuvinte: slobod = liber; norod = popor. MONUMENTUL DE LA PUTNA După mai multe izbânzi În luptele Împotriva dușmanilor Moldovei, Ștefan-Vodă hotărî să zidească o mânăstire mare și frumoasă cum nu se mai pomenise. Într-o dimineață, spune legenda, Împreună cu mai mulți oșteni credincioși ai săi, el pleacă din Suceava, cetatea de scaun a Moldovei, să aleagă locul mânăstirii. Pâlcul de oșteni abia răzbate. În frunte merge un oștean călare ca să deschidă calea. După el vine un călăreț cu chipul rotund și privirea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
hotărî să zidească o mânăstire mare și frumoasă cum nu se mai pomenise. Într-o dimineață, spune legenda, Împreună cu mai mulți oșteni credincioși ai săi, el pleacă din Suceava, cetatea de scaun a Moldovei, să aleagă locul mânăstirii. Pâlcul de oșteni abia răzbate. În frunte merge un oștean călare ca să deschidă calea. După el vine un călăreț cu chipul rotund și privirea semeață. Calul lui e numai spumă. Stă drept În șa. Pletele Îi curg pe spatele Împlătoșat, ca valurile pârâului
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
frumoasă cum nu se mai pomenise. Într-o dimineață, spune legenda, Împreună cu mai mulți oșteni credincioși ai săi, el pleacă din Suceava, cetatea de scaun a Moldovei, să aleagă locul mânăstirii. Pâlcul de oșteni abia răzbate. În frunte merge un oștean călare ca să deschidă calea. După el vine un călăreț cu chipul rotund și privirea semeață. Calul lui e numai spumă. Stă drept În șa. Pletele Îi curg pe spatele Împlătoșat, ca valurile pârâului care Îi duce cine știe unde. Călărețul acesta este
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
e numai spumă. Stă drept În șa. Pletele Îi curg pe spatele Împlătoșat, ca valurile pârâului care Îi duce cine știe unde. Călărețul acesta este Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei. Ce apă este asta ? Întreabă domnul Ștefan. E Putna, Măria ta - răspunde oșteanul din frunte. Mai mergem mult ? Cum poruncește Măria ta. Ajungând pe malurile Putnei, În dulcea și frumoasa Bucovină, Înconjurat de ostașii săi, viteazul domn se sui cu dânșii pe o muchie de deal. Porunci apoi la doi dintre arcașii cei
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]