2,009 matches
-
de bătălie a oștirii romeice. Încuviințând cererea casei împărătești în considerația încuscririi pomenite mai sus, tartarhanul Tuktai trimisese romeilor o trupă auxiliară de alani și de turcomani păgâni, numiți grecește turkopuli, cari contribuiră mai mult spre pierzarea decât spre biruința oștirii de căpetenie, precum se va dovedi mai pre urmă. În prima linie a ordinei de bătaie Mihail puse tocmai pe alanii și turcomanii aceștia, sub comanda bulgarului Bossilas; în centru, pe care îl comanda marele primicheriu, erau macedonenii și trupele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mici. Mihail însuși, căruia-i stăteau în ajutor frate-său despotul Constantin și marele păharnic (pincerna) Senacherim Angelos, nu păstră pentru sine nici o comandă specială a trupelor, ci păzea în fruntea unui despărțământ ales și sporit de gardă pretoriană în spatele oștirii pentru siguranța împărătescului său părinte. Romeii numărau în șirurile lor preste tot cinci legiuni mai mari, dușmanii într-ale lor numai patru, dintre cari una se compunea din persieni, ce apăruseră la chemarea catalanilor. Bătălia începu cu năvala alanilor și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o neatârnare care-a fost cu putință mai cu samă prin împrejurarea că țara aceasta nu stătea decât de nume sub suveranitatea Ungariei, nu însă în realitate, căci numai atunci i se făcea omagiu Ungariei când ea-l cerea, trimițând oștiri, îndealtmintrelea suveranitatea ei era trecută cu vederea. {EminescuOpXIV 159} Întemeierea principatului Valachiei prin Radu-Negru. Suveranitatea Ungariei peste Valachia, pe atunci neconstituită încă în stat, era și nedeterminată în privirea cuprinsului și șovăitoare în consistență. Un conducător român, anume Lythen, se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
eventuală față cu puternicele state vecine. B. Alături și sub voievod factorul cel mai influent în stat era nobilimea pământeană sau starea boierească, împărțită în boieriile vredniciilor statului și în boieriile în slujba curții domnesti. Administrația politică, jurisdicțiunea și conducerea oștirii erau esclusiv pe mâna boierilor, cari-n virtutea acestei împreunări a întregii puteri executive cumulate asupră-le, câștigară o precumpănire apăsătoare asupra întregii populații și-l stăpâneau pe deplin pe țăran și pe omul de rând în genere. Preferința de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regelui spre siguranță chiar pe fiul său ca ostatic. Totuși regele, după impulsiunea voievodului Toma al Ardealului, care voia să-și lărgească teritoriul, deschise ostilitățile contra Valachiei deja în anul 1323, intrând fără motiv binecuvântat în țară în fruntea unei oștiri puternice și încunjurat de cei mai mari demnitari clerici și mireni ai săi, apoi la anul 1330 întreprinse o campanie sub conducerea lui proprie iar în contra Valachiei, dar dădu de-o împrotivire atât de puternică precum n-ar fi așteptat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și acolo e încunjurat și acoperit din toate părțile cu săgeți. Împresurat de aproape patru zile de-a rândul, espus foamei și tuturor ostenelelor, incapabil de-a se dezvolta și apăra în regulă, fără ieșire din ponoară și râpile stâncilor, oștirea sa e dată pierzării depline. Numai îmbrăcîndu-se prost și cu ajutorul plin de abnegație a comisului său, Ștefan regele izbutește să se tupile cu suită mică și cu mare primejduire a vieții sale printre șirurile inamice spre Temișoara de unde plecă la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de priceputul întru ale războiului Niclas Gara, care se rezema de șanțuri cu plan și chibzuință făcută, știu să treacă râul pe plute, cu toată ploaia de săgeți despre partea românilor, și cuprinse ținutul Severinului. Vlad deșertă câmpia cu toată oștirea sa, iar regele puse să reconstruiască fără întîrziere castelul Severinului. Pe dos a fost însă soarta despărțământului de secui, comandați de voievodul Niclas. Lângă râul Ialomița ea dete de șanțuri și întărituri de tăruși, bătu și puse într-adevăr pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
știa prea bine că tendința uniunii bisericești nu izvora din cuget curat și din voință sinceră, ci numai și numai de nevoie și de frică despre un inamic cu precovârșire puternic, iar daca unirea bisericească va fi repede urmată de oștiri venite în ajutor, se știa că rezervația secretă a bizantinilor era ca, după ce vor fi primit ajutor și vor fi scăpat de primejdie, să înlătureze binișor uniunea sub vrun pretext plauzibil oarecare. Regele maghiar, Ludovic cel Mare, dispus de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai de cuviință de-a lua prețul faptei înainte de faptă. Întâi uniune ș-apoi ajutor - socoti Urban V - deci îl dezlegă pe rege de ținerea terminului juruit în care avea a da ajutor, îl sfătui să nu dea ajutor de oștiri înainte de-a se fi-ndeplinit uniunea și suspendă pe un an jurământul depus pentru aceasta; totodată trimise împăratului Paleologul formula crezului romano-catolic care avea să se mărturisească atât de el însuși, cât și de clerul și poporul său, după ce vor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căpetenie, sub viteazul krali al Serviei, Lazăr, cu hotărârea statornică de-a respinge pe Sultamil Murad I, ce venea asupra Serviei. Pe Cîmpul-Mierlei sau, cum [î]i zic ungurii, pe șesul de la Kossowa, a fost la anul 1389 bătălia hotărâtoare. Oștirea aliată, în rândurile căreia se lupta și trupa trimeasă în ajutor de Mircea I, a fost bătută pe deplin și precum în partea turcilor căzu însuși inimosul Sultan Murad I, tot astfel căzu în partea aliaților, în bătălie or puțin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
curând cea dentăi năvală a turcilor. Oțărârea era cu atât mai mare cu cât Sigismund nu-i putea ierta lui Mircea lepădarea lui de supremația ungurească și trecerea în partea inamicului regatului. De aceea Sigismund întreprinse în anul 1392 cu oștiri considerabile o campanie în contra Valachiei, unde Mircea-l aștepta cu propriile sale puteri de oaste și c-o trupă auxiliară turcească. Dar abia se orânduise la șes oastea crăiască a Ungariei, după ce trecuse Carpați mărginași, și abia se desfășurase cum
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
impuls, nesilit de nimenea și neviclenit, ci din contra printr-o făgăduință dată sub solemnă și juruită întărire pe care o făcea atât el cât și boierii lui. 1. Daca și de câte ori regele Sigismund va porni în persoană în fruntea oștirii sale contra turcilor sau aliaților lor, atunci și tot de atâtea ori Mircea va avea să facă asemenea; dar daca Sigismund n-ar lua parte în persoană la campanie, atunci și voievodul nu e dator decât să trimită o trupă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
turcilor sau aliaților lor, atunci și tot de atâtea ori Mircea va avea să facă asemenea; dar daca Sigismund n-ar lua parte în persoană la campanie, atunci și voievodul nu e dator decât să trimită o trupă auxiliară la oștirea crăiască. Dar atât în cazul întîi cât și într-al doilea Mircea va îngădui oștirii ungurești trecere liberă prin țara sa, înlesnindu-i proviziile trebuincioase pe cheltuiala regelui. 2. Cât ar rămânea Sigismund ori oastea sa de espediție în câmp
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asemenea; dar daca Sigismund n-ar lua parte în persoană la campanie, atunci și voievodul nu e dator decât să trimită o trupă auxiliară la oștirea crăiască. Dar atât în cazul întîi cât și într-al doilea Mircea va îngădui oștirii ungurești trecere liberă prin țara sa, înlesnindu-i proviziile trebuincioase pe cheltuiala regelui. 2. Cât ar rămânea Sigismund ori oastea sa de espediție în câmp tot atâta să stăruie acolo și Mircea ori trupa sa auxiliară; regele dând drumul oștirii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oștirii ungurești trecere liberă prin țara sa, înlesnindu-i proviziile trebuincioase pe cheltuiala regelui. 2. Cât ar rămânea Sigismund ori oastea sa de espediție în câmp tot atâta să stăruie acolo și Mircea ori trupa sa auxiliară; regele dând drumul oștirii sale, Mircea are voie s-o facă asemenea, dar numai cu îngrădirea ca să ție gata un contingent îndeajuns dintre oamenii săi pentru apărarea contra inamicului și ocuparea orașelor, castelelor și ținuturilor ce s-ar cuceri, dând nu mai puțin garnizoanelor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor proprie. Cu această ocazie banul Ioan de Maroth se distinse într-așa fel încît a fost crezut vrednic de o deosebită răsplătire. Regele sili pe lângă aceasta și pe populația acelui olat să i se supuie; intimidat însă de sosirea oștirii de căpetenie a turcilor și rechemat prin boala mortală a soției sale Maria, carea curând după aceea și muri, el încheie campania cu puțină dobândă și se întoarse acasă mai mult fericit decât glorios. Dezamăgirea și supărul lui Mircea pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
campanii, ce-l espunea acum pre dânsul armelor turcești, degenerară în acte de dușmănie. Hotărî să silească pe rege la continuarea războiului cu turcii, puse deci pe neașteptate o cursă în calea regelui ce se-ntorcea fără nici o bănuială cu oștirea sa prin partea Valachiei ce se ținea de banatul Craiovei, îl atacă dușmănește cu săgeți otrăvite și cu alte proiectile omorâtoare și, la trecerea lui în Ungaria, îl puse într-o stare atât de grea încît trupele crăiești au fost
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trecerea lui în Ungaria, îl puse într-o stare atât de grea încît trupele crăiești au fost silite să răzbată puind la mijloc întreaga lor bărbăție. Vitejia și precauțiunea palatinului Nicolae de Gara au contribuit mai cu samă la mântuirea oștirii ungurești și au aflat deplină recunoaștere crăiască. Dușmănia produsă prin încetarea campaniei se stinse la reînceperea cruciatei din anul următor. Nouă și mare campanie contra turcilor. Curând după astea muri soția lui Sigismund, Maria (1395), și el trebui să-și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
treizeci de mii de oameni, dintre care însă multe slugi și neluptători, pe când inamicul strânse la sine o putere tot atât de mare, încît în privirea numărului amândouă părțile erau de-o samă de tărie. Puind temei pe numărul, tăria și avântul oștirii sale, tras el însuși de tarea încrederea în biruință a francejilor, iuți de fire, regele se lăuda că nu se teme deloc de sultanul osmanilor pentru că se bizuie de-a sprijini cu sulițele armiei sale chiar bolta cerului de ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și respinseră sfatul cuminte al pățiților generali ungurești, cari dădeau cu socoteala ca trupelor sprintene a avangardelor turcești să li se opuie în luptă asemenea trupe sprintene dintr-ale lor și anume cele moldovenești și muntene, iar cu părțile de oștiri grele și bine armate să lovească fruntea și sâmburele oamenilor vrăjmașului, pe ieniceri și pe spahii. Fiii Franței, cei mai mulți dintre dânșii, răspunseră cu răstire precum călărimea franțuzească nu poate sta nici într-un chip în coada pedestrimei ungurești și că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Laskowicz, la cea stânga valachienii sub Mircea și moldovenii. În linia întîie de bătălie se orânduiră francejii, setoși de luptă, așteptând cu nerăbdare semnalul atacului. În partea osmană avantrupa o forma oaste sprintenă de asabi, apoi în centru era sâmburul oștirii, spahiii și ienicerii, pe când la aripele amândouă se postară deosebiții aliați și vasali, mai cu samă creștini, între care despotul Serbiei cu 5000 de oameni. Planul de bătaie al oștirii creștine era izvodit fără de nici o socoteală și pus la cale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
forma oaste sprintenă de asabi, apoi în centru era sâmburul oștirii, spahiii și ienicerii, pe când la aripele amândouă se postară deosebiții aliați și vasali, mai cu samă creștini, între care despotul Serbiei cu 5000 de oameni. Planul de bătaie al oștirii creștine era izvodit fără de nici o socoteală și pus la cale nepotrivit cu scopul, căci nu se socotise nici feliul de-a fi al dușmanului, nici poziția locului, nici calitatea propriilor luptători, pe când conducerea armatei turcești escela prin unitatea ideei conducătoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
descurajat, după care amândouă flancurile armatei aliate rămaseră descoperite și fără apărare. Cu toate acestea centrul se ținu multă vreme vitejește și-i respinse la început cu izbândă pe ieniceri, dar în urmă totuși fu biruit de atacurile furtunoase ale oștirii osmane, conduse cu isteție și reînnoite cu îndărătnicie, căci dușmanul cuprinse cu braț de fier trupele crăiești, la care-l ajută în mod esențial și despotul Serbiei cu cei 5000 de oameni ai săi, intrați în luptă tocmai în momentul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nici cu una, nici cu alta și războiul cu Turcia, neputîndu-se ocoli, deveni o tristă realitate. La anul 1398 Baiazid, pornit de răzbunare contra lui Mircea și dîndu-i vina inițiativei dușmăniilor contra turcilor, trecu Dunărea, irupse cucerind în fruntea unei oștiri puternice în Valachia, pustii rău țara și o despopulă, târând cu sine în robie pe locuitori. Mircea strânse asemenea puteri considerabile, porni femeile și copiii la deplină siguranță înlăuntrul înaltului lanț de munți despre marginea Ardealului, el însuși evită de la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
robie pe locuitori. Mircea strânse asemenea puteri considerabile, porni femeile și copiii la deplină siguranță înlăuntrul înaltului lanț de munți despre marginea Ardealului, el însuși evită de la început orice bătălie la larg, ci se ținea numai pas cu pas de oștirea inamică în coastele ei, alegîndu-și drumul prin codri de stejar, numeroși și greu de atacat, cari petreceau pe atunci țara în toate laturile și-l acopereau îndeajuns. Lipindu-se astfel cu îndărătnicie de pașii dușmanului, aproape de el și totuși departe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]