2,575 matches
-
o stâncă de pe care se arunca un personaj cu spadă, iar În partea opusă, În perspectivă, Araratul, cu Arca Împotmolită pe culme. În partea de sus, În colțuri, doi nori luminați fiecare de câte o stea, trimițând asupra turnului raze oblice, de-a lungul cărora levitau două figuri, un bărbat gol Încolăcit de un șarpe, și o lebădă. Sus, În centru, un nimb având deasupra cuvântul «oriens» cu caractere ebraice imprimate Îngroșat, din care ieșea mâna lui Dumnezeu ținând, legat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cu seriozitate. Degeaba îi ziceam: Zuza, fă-te comodă, stai și tu mai lejer. Nu, ea prefera o atitudine politicoasă, îndatoritoare dar rece. Într-o primăvară am cunoscut-o pe mama Sabinei. Maria Firidă era o femeie mare, cu ochi oblici și suflet de afacerist. Abia ieșită la pensie, ferecase frigiderul cu un lanț gros și îl somase pe bărbatu-său: ori dai pensia în casă, ori mănânci la crâșmă. Fire blajină, capul familiei încercă să vadă cum e să trăiești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ale girofarurilor. Ușile sunt din geam masiv, securizat, nu pot fi tăiate sau sparte, mai adaugă acesta, grav. Mă tem că vom asista la finalul poveștii. Che sera, sera! Peste încă un minut, pe sticla ușilor alipite, se preling razele oblice ale unei lanterne, răsună câteva ciocănituri puternice, apoi erupe un glas gros, răgușit de la răcnete, de la țigări proaste, tebeciste și de la tărie. Glasul șmirgheluit aparține, cu certitudine, lui nenea Sandu Chituc, șeful veșnic interimar de la celebra Secție de Sud-Est (cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și 7,1% în volum). Unitatea arhitectonică a smalțului este prisma formată din cristale de hidroxiapatită. Unirea între prisme se realizează prin forme mecanice retentive și substanță organică ce învelește fiecare prismă sub formă de teacă. Prismele de ordinul milioanelor, oblice pe suprafața dintelui, sunt inegale unele neajungând la înclinate. Aceasta întrepătrundere de la suprafața dintelui dau aspectul de smalț noduros. Pentru a oferi rezistență mecanică, grupurile de prisme au orientări diferite, care se pot vedea pe secțiunea longitudinală a dintelui la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
conține ligamentele dento-alveolare, și lichidul parodontal care-l umple joacă rol de amortizor hidraulic. Ligamentul alveolo-dentar este format din fascicule de fibre colagenice care structural s-au grupat în: -fibre transseptale - cement - cement, între doi dinți vecini; -fibre alveolare marginale oblice - cement - corticala limbusului alveolar extern; -fibre intraalveolare - orizontale - cortico-cementare, oblice - de sus în jos, cele mai numeroase fiind de la corticala la cement și radiale în zona apexului. În desmodonțiu se mai găsesc celule osteoblaste, cementoblaști, osteoclaști și celule epiteliale. Sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
rol de amortizor hidraulic. Ligamentul alveolo-dentar este format din fascicule de fibre colagenice care structural s-au grupat în: -fibre transseptale - cement - cement, între doi dinți vecini; -fibre alveolare marginale oblice - cement - corticala limbusului alveolar extern; -fibre intraalveolare - orizontale - cortico-cementare, oblice - de sus în jos, cele mai numeroase fiind de la corticala la cement și radiale în zona apexului. În desmodonțiu se mai găsesc celule osteoblaste, cementoblaști, osteoclaști și celule epiteliale. Sunt de asemenea prezente numeroase vase sanguine și limfatice alcătuind plesnii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocluzali sunt mai bine exprimați decât cei vestibulari și orali (externi), fapt realizat de panta ocluzală a crestei transversale (esențiale). Crestele intercuspidiene unesc cuspizii între ei și sunt la rândul lor împărțite, după criteriile descrise, în creste transversale și creste oblice. Crestele transversale unesc doi cuspizi situați față în față, ele constituind practic continuarea crestelor cuspidiene esențiale. Crestele oblice unesc doi cuspizi diametral opuși (mezio palatinal cu disto vestibular). Aceste creste intercuspidiene, prin faptul că unesc versanții cuspidieni ocluzali, se mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
transversale (esențiale). Crestele intercuspidiene unesc cuspizii între ei și sunt la rândul lor împărțite, după criteriile descrise, în creste transversale și creste oblice. Crestele transversale unesc doi cuspizi situați față în față, ele constituind practic continuarea crestelor cuspidiene esențiale. Crestele oblice unesc doi cuspizi diametral opuși (mezio palatinal cu disto vestibular). Aceste creste intercuspidiene, prin faptul că unesc versanții cuspidieni ocluzali, se mai numesc “creste ocluzale”' și se deosebesc crestele marginale. Crestele marginale sunt proeminențe de smalț liniare plasate la extremitățile
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
prezente șanțuri longitudinale, vizibile mai ales în treimea mijlocie. Caracteristici pentru individualizare: -coroana este mai rotunjită, mai scurtă și mai îngustă meziodistal decât a incisivului central; -unghiul incizo-mezial este mai ascuțit, cel incizo-distal mai rotunjit; -marginea incizală este mai accentuat oblică spre distal și colet; -fața palatinală este mai concavă în cele două treimi incizale; -pe fața palatinală, supracingular, există foramen caecum; -marginea de colet este mai sinuoasă pe toate fețele; -rădăcina este conică, efilată, aplatizată mezio-distal, cu vârful angulat, orientat
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
incisivului central mandibular, dar are dimensiuni, mai mari. Particularitățile morfologice sunt: -lungimea coroanei este mai mare; -unghiul disto-incizal este puțin rotunjit comparativ cu cel al incisivului central; -fața distală are dimensiuni mai reduse decât cea mezială; -marginea incizală este ușor oblică dinspre mezial spre distal și dinspre incizal spre colet. Rădăcina este mai voluminoasă, cu apexul înclinat spre vestibular sau spre distal. Caracteristici pentru identificare: -dimensiuni coronare și radiculare mai mari decât ale incisivului central mandibular; -marginea incizală nu formează unghiuri
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și mai convexă. Relieful feței ocluzale a molarului 1 maxilar este reprezentat de cuspizii: mezio-palatinal mai mare ca mezio-vestibular, mai mare ca disto-vestibular mai mare ca disto-palatinal. Cuspidul mezio-palatinal este unit cu cel disto-vestibular printr-o creastă de smalț -”creasta oblică de smalț”, ce rezultă din unirea crestelor esențiale de smalț ale celor doi cuspizi. Aceasta este angulată (160 grade), cu deschiderea unghiului spre mezial. Crestele esențiale de smalț ale cuspizilor sunt ușor convergente și mai aproape de marginea mezială, rezultând pante
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
la nivelul fosei centrale și se termină cu șanțul de pe fața vestibulară (în foseta vestibulară). Între cele două șanțuri (mezio-central și disto-vestibular) se face un unghi de 95 grade. Al treilea șanț este disto-palatinal, situat între cuspidul mezio-palatinal și creasta oblică de smalț. Se termină prin șanțul de pe fața palatinală. Relieful feței ocluzale este completat de cele trei fose, dintre care două principale și una secundară. Fosele principale (mezială și distală) sunt delimitate de crestele marginale, iar cea secundară (centrală) este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
-șanțurile vestibular și palatinal mai puțin adânci; -fosa distală poate fi mult mai redusă rezultând un șanț în locul ei; -fața ocluzală are cuspizii disto-vestibular și disto-palatinal mult mai reduși, uneori cel disto-palatinal lăsând impresia că este pe cale de dispariție; -creasta oblică de smalț este mai puțin proeminentă și în multe cazuri nu există; -nu are tuberculul lui Carabelli. Rădăcina: rădăcinile - tot trei, dar mult mai adunate; între rădăcina mezio-vestibulară și palatinală există o lamă de cement. MOLARUL 3 MAXILAR (fig. 49
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cuspid vestibular, cu mărimi ce descresc dinspre mezial spre distal. Marginea cervicală este mult mai redusă dimensional, mai puțin ondulată, având două mici convexități și o prelungire spre spațiul interradicular. Marginile proximale sunt divergente spre ocluzal. Marginea mezială este ușor oblică, convexă spre ocluzal, rectilinie spre cervical. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Fața vestibulară a molarului 1 mandibular are cel mai complex relief dintre fețele laterale ale dinților. Prezintă două șanțuri verticale: unul mezial, mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
care se nasc în mișcarea de lateralitate a mandibulei; -forțe orizontale consecutive, rezultate din descompunerea pe pantele cuspidiene ale forțelor verticale de presiune. Ele sunt tangențiale sau cu dispoziție radiară. Rezultă că dinții puternic cuspidați vor culege cu precădere forțe oblice și orizontale, ale căror rezultante sunt traumatizante pentru dinte și suportul său parodontal. O a doua consecință constă în aceea că, la impactul arcadei mandibulare cu cea maxilară, forțele radiare ar determina împingerea spre vestibular a dinților maxilari și spre
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
etc.) și pe de altă parte tipurile 5 și 6, ale agriculturii de întreprindere din Banat și din sud-est”. Restul sînt forme diverse de „agricultură eterogenă”, combinînd mica exploatare individuală cu asociații mai mici sau mai mari, ce se întind, oblic, din Satu Mare pînă la Giurgiu. „Pe această eterogenitate spațială se vor desena probabil clivajele viitorului”, conchid autorii. În final, o concluzie : „Două aspecte majore însoțesc «reîntoarcerea la țară». Pe de o parte, noile peisaje agrare sînt arhaice, necesită enorm de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a părut ieri. Și apoi, la vale totul merge mult mai ușor. Ajung așadar la timp, fac un duș și îmi aștept familia cu o cafea fierbinte pe verandă. Soarele tocmai s-a ivit pe culmea din față și luminează oblic masa. În timp ce beau primele înghițituri, îmi aduc aminte și ultimele cuvinte ale cîntecului lui Brel, ceva în felul următor, parcă : J’arrive, bien sûr j’arrive, mais j’ai jamais rien fait d’autre qu’arriver !... Rătăcit printre obiecte Ce
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
orizontali, țesuturilor moi și elementele osoase. Secțiunea frontală normală prin jumătatea anterioară a ochiului ne arată globii oculari, țesuturile moi și țesutul osos din jur. O secțiune frontală situată mai posterior prezintă cele patru perechi de mușchi drepți, ambii mușchi oblici superiori, nervii optici și țesuturile moi. Secțiunile frontale luate foarte posterior prezintă gaura optică la nivelul vârfului fiecărei orbite. Numeroase tumori orbitare determină aspecte caracteristice la tomodensitometrie: -tumori ca: hemangiomul cavernos, neurilenomul și histiocitomul fibros, au o configurație rotundă bine
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
superioară a tarsului, separă pielea pretarsală în jos, aderentă la planurile profunde, de pielea preseptală, mai laxă. Dedesubtul pliului palpebral superior, fibrele ridicatorului pleoapei vin să adere la mușchiul orbicular și la fața posterioară cutanată tarsală. Pliul palpebral inferior, orientat oblic în jos și în afară, este situat la 6 mm de marginea liberă palpebrală, subliniind partea inferioară a tarsului. Mușchii orbiculari ai pleoapei (protractori) sunt mușchi superficiali (același titlu ca și mușchii feței) și provin din al doilea arc brahial
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
1. Sistemul arterial Arterele sunt formate din două sisteme: a. Un sistem orbitar profund format din: ramurile terminale palpebrale superioare, frontale, suborbitare și lacrimale ale acestui sistem; provin din artera oftalmică. Artera palpebrală superioară are originea pe trohleea mușchiului marele oblic, care perforează septul, deasupra ligamentului lateral intern, dă două arcade: - arcadă supratarsală, care se anastomozează cu ramura temporo-palpebrală a arterei lacrimale și dă ramuri ascendente, descendente, perforante și fine; - o arcadă pentru marginea ciliară, plasată la 2-3 mm de marginea
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
maxilarului superior (fie a nervului suborbitar), în vecinătatea orificiilor, pe care aceștia le străbat, pentru a trece de la baza craniului în regiunea facială [101]. Anestezia nervului nazal. Se caută cu indexul mâinii stângi, în unghiul supero-intern al orbitei, scripetele marelui oblic și se înfinge apoi un ac de 3,5 cm pe marginea sa internă [104]. El este împins de-a lungul peretelui orbitar, pe care îl urmează dinainte îndărăt, fără ca vârful să piardă contactul cu acesta. Pe parcurs, se injectează
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
Se înfinge un ac de 4,5 cm lungime prin piele, la un deget (10-12 mm) înăuntrul unghiului infero-extern al orbitei, în plan anteroposterior, și se urmărește apoi cu vârful său planșeul osos al acestuia. El este îndreptat mai întâi oblic în jos și îndărăt, și, pe măsură ce se împinge în profunzimea țesuturilor, devine mai orizontal, rămânând mereu în contact cu planșeul osos. La un moment dat, acul pătrunde în țesuturi moi (membrana sfenomaxilară). El se introduce atunci în totalitate, vârful său
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
ținând cont și de posibilitățile ulterioare de afrontare. Incizia va fi perpendiculară pe tegumente și nu oblică, într-un sens sau altul, de aceea poziția lamei bisturiului trebuie să fie perpendiculară pe tegumente, căci, în cazul în care ar fi oblică, ar determina defecte de afrontare cu cicatrici late inestetice. Direcția inciziei (de la stânga la dreapta) are trei timpi: pătrunderea cu vârful, secționarea cu tăișul și terminarea secționării tot cu vârful. Ea trebuie să aibă aceeași lungime în toate straturile și
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
tensiune sau cu o tensiune cât mai mică, de aceea, în unele cazuri este necesară suturarea prealabilă a planurilor profunde cu un fir resorbabil, eliminându-se astfel spațiile dintre planul superficial și cel profund. Planul de suturat poate fi vertical, oblic sau angular. Cele două margini trebuie să coincidă, astfel ca suprafețe omoloage să fie unite corect. Sutura nu trebuie să fie nici inversată (marginile răsucite înăuntru și invizibile), nici eversată (marginile răsucite în afară și invizibile), și nici să se
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
o mai bună repartizare a liniilor de forță, diminuând numărul nodurilor. Există trei grupe de surjet: - surjet cu punct simplu, care comportă mai multe variante în raport cu modul cum se trece acul; - surjet cu segmentul superficial radiar, când acul traversează foarte oblic planurile profunde și iese vertical la punctul de ieșire; - surjet cu segmentul oblic, când acul traversează planurile profunde perpendicular pe linia de sutură; - surjet cu puncte isoscele, când acul pătrunde oblic în planurile profunde ca în primul caz, dar se
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]