3,519 matches
-
F2 .8 X4 .7 X5 Un al doilea exemplu este ilustrat în figura 8.13 unde un sistem cauzal este bazat pe factori oblici, în timp ce al doilea este bazat pe factori ortogonali. Ambele produc aceeași matrice a corelației pentru variabilele observate. În literatura de specialitate, tipul variabilelor modificabile se regăsește sub denumirea de problema rotației. Figura nr. 8.13: Modelul de analiză factorială cu un indicator comun celor doi factori după rotirea factorilor X1 .76 F1 .73 X2 .14 .14 X3
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
covariației de bază care ne interesează este sustrasă din variabile, putem alege între analiza matricei covariației sau a matricei corelației. Extragerea coeficienților inițiali Al doilea pas major în analiza factorială este găsirea numărului de coeficienți care să explice adecvat corelațiile observate (sau covariațiile) dintre variabilele observate. Calea tipică pentru acest stadiu este alcătuirea matricei relevante într-un program de analiză factorială și alegerea uneia dintre metodele de obținere a soluțiilor inițiale. Există mai multe metode de extragere a factorilor: (1) metoda
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
interesează este sustrasă din variabile, putem alege între analiza matricei covariației sau a matricei corelației. Extragerea coeficienților inițiali Al doilea pas major în analiza factorială este găsirea numărului de coeficienți care să explice adecvat corelațiile observate (sau covariațiile) dintre variabilele observate. Calea tipică pentru acest stadiu este alcătuirea matricei relevante într-un program de analiză factorială și alegerea uneia dintre metodele de obținere a soluțiilor inițiale. Există mai multe metode de extragere a factorilor: (1) metoda celor mai mici pătrate (the
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
care stabilește pentru date fără eroare că rangul matricei corelației ajustate produsă de k factor comun este k. Cu toate acestea, există două motive pentru care această teoremă nu este utilizată direct în analiza factorială. Primul este acela că datele observate reprezintă subiecte pentru multe erori de eșantionare aleatoare și, mai departe, o potrivire exactă între date și model nu poate fi gândită. Al doilea motiv este faptul că nu pot fi asigurați factorii comuni. Cea mai utilizată procedura de determinare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
coerentă și unitară la nivelul Uniunii. Or, în condițiile de astăzi, viziunea energetică este mai mult ca niciodată definită de interesele geopolitice și strategice ale politicii de dezvoltare și de securitate. Dacă așa se prezintă situația, primul lucru care trebuie observat este că politica energetică părăsește nivelul companiilor propriu-zise și trece la nivel național, respectiv regional, mai mult, se împletește strâns cu marile interese ale unei țări sau a unui grup de țări. Se cuvine să mai zăbovim asupra unei probleme
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
brainstormingul) 153 6. Metoda problematizării (instruirea prin problematizare) 155 a) Problema și situația-problemă - clasificări conceptuale 155 b) Cum se construiește și cum se rezolvă o situație-problemă? 160 7. Sinectica 163 8. Metoda focus-grup 165 9. Metoda acvariului sau a interacțiunii observate (fishbowl) 167 10. Metoda mozaicului (jigsaw) 169 11. Controversa creativă sau controversa academică 171 12. Metoda cubului 172 Capitolul II Metode de comunicare scrisă (Învățarea prin lectură) 174 1. Lectura activă - o metodă fundamentală de muncă intelectuală 174 a) Practica
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
interacțiunilor atât de diferite, eventual, din startul activităților intragrup cu diagrama interacțiunilor și influențelor reciproce realizate În urma exercițiului focus-grup, În caregrupurile participante, de acum integrate, depind direct unele de altele (Cazacu, 2003, p. 182). 9. Metoda acvariului sau a interacțiunii observate (fishbowl)tc "9. Metoda acvariului sau a interacțiunii observate (fishbowl)" Această metodă urmărește mai bine decât metoda focus-grup gradul de interacțiune și de influențare reciprocă dintre membrii grupului. Utilizarea ei „...asigură un mediu dinamic și permisiv de exprimare a unui
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu diagrama interacțiunilor și influențelor reciproce realizate În urma exercițiului focus-grup, În caregrupurile participante, de acum integrate, depind direct unele de altele (Cazacu, 2003, p. 182). 9. Metoda acvariului sau a interacțiunii observate (fishbowl)tc "9. Metoda acvariului sau a interacțiunii observate (fishbowl)" Această metodă urmărește mai bine decât metoda focus-grup gradul de interacțiune și de influențare reciprocă dintre membrii grupului. Utilizarea ei „...asigură un mediu dinamic și permisiv de exprimare a unui spectru larg de idei, opinii, soluții, argumente și contraargumente
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
reflecție individuală sau de echipă ori colectivă, viu reliefată În cadrul dezbaterilor constructive. Ca formă interiorizată a inteligenței, reflecția Îi este utilă fiecărui tânăr pentru a se putea detașa de cele citite, de cele auzite sau văzute, de cele Întâlnite și observate; pentru a putea să pătrundă În esență, În conținutul de idei și semnificații al studiilor parcurse, pentru a putea lua atitudine critică, În sensul formării unor opinii personale și judecăți de valoare față de mesajele care-i parvin pe atât de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
auditorii (revizorii) contabili care confirmă calitatea informației, asigurând astfel credibilizarea socială a informației contabile. Cercetarea contabilă pozitivă este curentul de cercetare care oferă perspectiva, pentru cercetător, Și care, plecând de la ipoteze, prin testarea empirică a acestora Și pe baza datelor observate, explică faptele Și evenimentele Și asigură identificarea comportamentelor previzibile. Validarea rezultatelor unui demers Științific, concretizate în teorii, principii, norme, nu mai ține de acceptarea comunităților Științifice, ci de observarea empirică. Plecând de la critica pozitivismului, care este acuzat că postulează convingerea
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
mai multor modele, fără a produce, în general, rezultate de aceeași consistență precum studiile din școala „eficacității școlilor”. Până la sfârșitul anilor ’70, cele mai multe studii de acest fel au pus în legătură diverse caracteristici ale profesorilor, cum ar fi comportamentul lor observat, cu performanțele elevilor. Alte teme importante în cercetarea din domeniu au fost evaluarea comparativă a strategiilor didactice deschise, flexibile și a celor structurate sau compararea eficacității învățării individuale și a celei cooperative. Metaanalize din anii ’80 indică următoarele caracteristici ale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
interacțiune în care așteptările credibile ale observatorului vor suscita un anume comportament din partea actorului, acesta din urmă confirmând inconștient, obiectiv, așteptările primului. Introdus în psihologie de către Merton (1948), acest concept avea inițial în vedere relația experimentator Ă subiect, observator Ă observat: examinatorul cu așteptări pozitive găsește Q.I.-uri superioare examinatorului cu așteptări negative în fata aceluiași subiect. Într-un studiu publicat în 1968, Rosenthal și Jacobson (13) au demonstrat că Ă la fel ca în cazul experimentatorilor Ă expectanțele profesorilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
subiecții folosesc o varietate de gesturi și expresii mimice sau alte manifestări emoționale. Pentru a realiza o observație reușită este important să decidem ce aspecte ne interesează mai mult, și apoi să stabilim o metodă simplă de înregistrare a comportamentului observat. Realizarea unei grile de observație, a unei liste de rubrici care să faciliteze înregistrarea și clasificarea datelor va contribui decisiv la selectarea unor aspecte semnificative. De exemplu, în legătură cu atenția unui elev, putem stabili inițial o listă de aspecte: capacitatea de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care să contribuie la formarea unei imagini unitare. Fișa școlară este un instrument cu ajutorul căruia putem sintetiza informația relevantă despre elev și obține o imagine autentică a acestuia. Este important să se stabilească o metodă simplă de înregistrare a comportamentului observat, iar observatorii trebuie să fie în acord cu ceea ce se întâmplă. De exemplu, categoria „prietenie” nu este prea folositoare pentru a fi observată, pentru că adesea este dificil să decizi dacă un act este sau nu prietenesc. Din această cauză observatorii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cromozomii neuronilor, alții consideră că se formează noi puncte de contact între celule. O altă problemă este aceea referitoare la modul în care putem găsi și evoca o anume amintire din „depozitul” uriaș al memoriei. În această privință sunt fapte observate încă de Aristotel. E vorba de ceea ce a fost denumit fenomenul asociației. Asociația este o legătură stabilită între procese sau stări psihice, în așa fel încât producerea uneia din ele atrage după sine, imediat, apariția celorlalte. Principala condiție a formării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cum lângă satul lor se află o ridicătură mare de pământ, ceea ce suscită imediat conceptul și denumirea corespunzătoare). W. Kintsch omite însă un factor de organizare a amintirilor: afectivitatea, relația unui obiect sau a unei ființe cu interesele, dorințele noastre, observată încă de W. Hamilton. Ne apare în minte și se află în legătură cu noi tot ceea ce are importanță, valoare pentru noi: pentru un afacerist sunt în relație toate eventualele surse de profit, pictorul își reamintește toate peisagiile care l-au impresionat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
logice, a judecății critice. Dar, după cum vom vedea atunci când vom studia gândirea, deducțiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcții sau ale unor operații imaginate. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. Această atitudine sceptică, observată atât la oamenii simpli, cât și la cei cultivați și-ar putea avea originea în existența unor indivizi cu imaginație bogată, dar comozi, leneși, care nici obligațiile serviciului nu și le fac cum trebuie, darămite să creeze opere de valoare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rafinat modelul lui Heider, insistând asupra atribuirilor interne. Teoria propusă de ei, a inferențelor corespondente, descrie maniera în care individul inferează o dispoziție (o trăsătură) a actorului (persoana care desfășoară comportamentul și asupra căreia se face atribuirea) pe baza comportamentului observat. Elementul central al unui astfel de demers este reperarea intenției actorului, iar pentru a stabili existența intenției, observatorul trebuie să știe dacă actorul este sau nu conștient cu privire la efectele acțiunii sale, și dacă este capabil de a produce aceste efecte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Amabile (1989, pp. 48-49) își rezumă părerile despre creativitate în contextul unei discuții despre modul în care se pot mări șansele de a crește copii care să gândească creativ. Ea prezintă următoarele stiluri de gândire, care se numără printre cele observate adesea la adulții și copiii creativi: 1) spargerea tiparelor, adică ieșirea din vechile noastre tipare de gândire în ce privește un anumit lucru; 2) evadarea din scenarii, care este aproape același lucru; 3) perceperea originală, adică modificarea propriilor obiceiuri. Mai mulți cercetători
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pe care medicii o deserveau. Medicii au devenit gardienii publicului larg nu doar În privința protecției Împotriva afecțiunilor, ci și a libertății de a alege viitorul soț sau viitoarea soție sau de a avea copii. Opțiunile indivizilor „sănătoși” erau la fel de atent observate și normate ca și cele ale populației „disgenice”. Astfel, politicile din domeniul sănătății publice nu Încercau doar să extindă responsabilitățile statului față de cetățenii săi, ci și să sporească autoritatea și puterea de control a statului față de sănătatea națiunii. Concluziile pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
organizației sau a instituției în sânul căreia sunt active aceste persoane. Este de la sine înțeles că nivelul de performanță al elitelor este relativ și trebuie deci apreciat în funcție de epocă și de context. Așa cum amintește Svalastoga atunci când se referă la situațiile observate, în unele țări în curs de dezvoltare, faptul că cineva știe să citească poate fi considerat drept un criteriu de apartenență la elită, atât timp cât aceștia reprezintă mai puțin de 10% din populație (Svalastoga‚ 1969, p. 15). Elitele prin poziție În ciuda
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe care conștiința ne-o impune, pînă la urmă, de a ni-l reaminti din cînd În cînd. Vorbind despre această funcție morală a conștiinței, Emil Cioran remarca: „Fiecare are propriul lui fel de a-și rata viața”. Trebuie Însă observat că, dacă În cazul lui Cioran limitele destinului său existențial au fost date de „luciditatea cronică” de care a suferit și care l-a făcut să simtă acut tragismul transparenței tuturor lucrurilor, alții, dimpotrivă, Își datorează eșecul existențial unei incapacități
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de faptul că, maximal, un raport de evaluare calitativ va include: - analiza detaliată a implementării programului; - analiza proceselor majore ale programului; - descrierea tipurilor de participanți și a diferitelor tipuri de participare; - descrierea modului în care programul a afectat participanții; - schimbările observate (sau lipsa lor), rezultate și impact; - analiza punctelor tari și a punctelor slabe, așa cum apar în viziunea persoanelor intervievate (fie participanți, finațator/i, informatori-cheie din comunitate) (Patton, 1987, p. 7). Metode calitative utilizate în evaluare În general, în evaluările bazate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
participativă și observație non-participativă. Gradul de participare poate fi înțeles cel mai adecvat ca variind într-un continuum care are la cele două extreme, de o parte, situația de participant total, de cealaltă parte, situația de separare completă de activitățile observate (rolul de observator extern, de „spectator”). Implicarea observatorului poate varia în procesul evaluării: obsevatorul extern se poate implica treptat în desfășurarea activităților, devenind el însuși un participant, sau de la situația de participant se poate detașa de obiectul observației sale. Fiecare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
tipuri de observație, majoritatea lor implică parcurgerea următorilor șase pași: se stabilește obiectul observării și unitățile comportamentale ce vor fi observate; se decide asupra modului de eșantionare a comportamentelor ce vor fi observate; se stabilește modul de înregistrare a datelor observate; se antrenează echipa de observatori pentru a completa unitar grila de observație; are loc observarea propriu-zisă; are loc codarea, analizarea și interpretarea rezultatelor observate. Obiectivul observării și unitățile comportamentale Obiectivul observației este dependent de obiectivul cercetării. Spre exemplu, dacă urmărim
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]