564 matches
-
unde avea obligația de a instrui copiii din cor în ale muzicii, de a scrie, de a repeta cu coriștii școlii și de a executa în fiecare săptămână câte o nouă cantată. Condițiile istovitoare de lucru, dar mai ales atitudinea obtuză și chiar răuvoitoare a conducătorilor orașului sau ai bisericilor (el va dirija și corul bisericii Sfântul Nicolae), de care depindea, și grijile familiale au înnegurat viața genialului muzician. În pofida greutăților și a climatului muzical cu totul impropriu unei creații de
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
cu 5 șiruri longitudinale de scuturi osoase: un șir impar dorsal, câte un șir lateral și lateroventral pe fiecare latură. Pielea acoperită cu scutele stelate de diverse mărimi. Capul este complet acoperit de plăci osoase zgrunțuroase. Botul scurt, lat și obtuz cu 4 mustăți pe fața inferioară. Mustățile sunt nefranjurate și circulare (rotunde) în secțiune, vârful lor nu atinge buza superioară. Gura mică, inferioară, dreaptă. Dinții lipsesc. Buza superioară puțin despicată la mijloc, iar cea inferioară întreruptă pe distanță mare. Înotătoarea
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]
-
găzduit Primăria municipiului Deva, după care a redevenit sediul Prefecturii Județului Hunedoara. Din 2007 aici se află și sediul Consiliului Județean, iar în același an au fost începute și renovările acestei clădiri. Clădirea în stil eclectic are forma unui unghi obtuz în formă de V, situându-se la poalele cetății din Deva, vizavi de parcul orașului. În raport cu axa centrală a clădirii, aceasta este perfect simetrică. Drumul spre intrarea principală duce pe sub loggia cu arcade. Dinspre partea centrală a clădirii, cu deschidere
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
caz particular, unghiul plan corespunzător diedrului poate avea măsura de 90°. Atunci, planele sunt perpendiculare. Din intersecția a două plane în spațiu rezultă o dreaptă și 4 unghiuri drepte (plane perpendiculare) sau două unghiuri ascuțite egale completate cu două unghiuri obtuze egale. Numim unghiul diedru cel mai mic unghi ascuțit măsurat între cele două plane date. Dreapta de intersecție este bine definită și poate fi determinată cu ajutorul geometriei descriptive sau a analizei matematice. Unghiurile formate depind de poziția unui al treilea
Unghi diedru () [Corola-website/Science/325448_a_326777]
-
și D poartă numele de unghiuri superioare. Avantajul folosirii patrulaterului Saccheri în demonstrația postulatului paralelelor este exprimarea în termeni clari a opțiunilor care se exclud în mod mutual atunci când punem problema: Unghiurile superioare sunt unghiuri drepte, unghiuri ascuțite sau unghiuri obtuze? După cum se dovedește, când unghiurile superioare sunt unghiuri drepte, acest patrulater este echivalent cu afirmația descrisă de postulatul cinci al lui Euclid. Atunci când unghiurile sunt ascuțite patrulaterul lui Saccheri ne conduce la geometria hiperbolică, și când unghiurile sunt obtuze, obținem
Patrulaterul Saccheri () [Corola-website/Science/323202_a_324531]
-
unghiuri obtuze? După cum se dovedește, când unghiurile superioare sunt unghiuri drepte, acest patrulater este echivalent cu afirmația descrisă de postulatul cinci al lui Euclid. Atunci când unghiurile sunt ascuțite patrulaterul lui Saccheri ne conduce la geometria hiperbolică, și când unghiurile sunt obtuze, obținem proprietăți ale geometriei eliptice. Saccheri însuși, a afirmat că se poate arăta contradicția dintre cazurile ungiurilor ascuțite și obtuze. Prima mențiune a patrulaterului lui Saccheri este făcută de Omar Khayyam(1048-1131) la sfârșitul secolului al XI-lea în volumul
Patrulaterul Saccheri () [Corola-website/Science/323202_a_324531]
-
cinci al lui Euclid. Atunci când unghiurile sunt ascuțite patrulaterul lui Saccheri ne conduce la geometria hiperbolică, și când unghiurile sunt obtuze, obținem proprietăți ale geometriei eliptice. Saccheri însuși, a afirmat că se poate arăta contradicția dintre cazurile ungiurilor ascuțite și obtuze. Prima mențiune a patrulaterului lui Saccheri este făcută de Omar Khayyam(1048-1131) la sfârșitul secolului al XI-lea în volumul I al cărții "Explicarea dificultăților întâlnite în postulatele lui Euclid". Spre deosebire de mulți alți matematicieni, care l-au precedat sau care
Patrulaterul Saccheri () [Corola-website/Science/323202_a_324531]
-
Două drepte convergente se intersectează și este imposibil pentru două drepte convergente ca ele sa fie divergente în direcția în care ele converg. Khayyam a considerat apoi cele trei cazuri în care se pot afla unghiurile superioare (drepte, ascuțite sau obtuze ) ale patrulaterului Saccheri și după ce a demonstrat un număr de teoreme despre acestea, a respins (în mod corect) cazurile obtuz și ascuțit bazându-se pe postulatul său și prin urmare a dedus postulatul clasic al lui Euclid. Abia 600 de
Patrulaterul Saccheri () [Corola-website/Science/323202_a_324531]
-
care ele converg. Khayyam a considerat apoi cele trei cazuri în care se pot afla unghiurile superioare (drepte, ascuțite sau obtuze ) ale patrulaterului Saccheri și după ce a demonstrat un număr de teoreme despre acestea, a respins (în mod corect) cazurile obtuz și ascuțit bazându-se pe postulatul său și prin urmare a dedus postulatul clasic al lui Euclid. Abia 600 de ani mai târziu Giordano Vitale a expus ceva în plus față de Khayyam în cartea sa "Euclide restituo" (1680, 1686), când
Patrulaterul Saccheri () [Corola-website/Science/323202_a_324531]
-
alungit. Acesta începe sub rostrul corpului calos, se îndreptă inițial anterior, apoi se reflectă în jurul genunchiului și trunchiului corpului calos, și se îndreaptă posterior până la partea posterioară a trunchiului corpului calos. La acest nivel, el se curbează sub un unghi obtuz, și se îndreptă în sus și înapoi (formând ramura marginală), spre marginea superioară a emisferei, pe care o intersectează la aproximativ 4 cm posterior de mijlocul acesteia și de șanțul central și produce adesea pe ea o crestătură, vizibilă pe
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
curând, fiorul. Filmul devine o lungă înșiruire de festivități, discursuri, cântece patriotice și baluri, întreruptă, din când în când, de superbe piese folclorice în interpretarea Sofiei Vicoveanca. Protagonistul e frumos și rece ca un arhanghel, iar Toma Caragiu zugrăvește un obtuz comisar de poliție habsburgic. Secv. rapel: hora din Stupca, explozie de energie populară spartă de poterașii trimiși cu arcanul.”" Regizorul Gheorghe Vitanidis a primit în 1973 Premiul pentru regie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Ciprian Porumbescu" (ex-aequo
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
îngust, mai rar de o lățime medie, și prezintă, la unele specii, o carenă laterală moderată sau carene perechi bilaterale sau șanțuri ventrale și dorsale. Capul este moderat alungit și rotunjit sau scurt, înalt și foarte comprimat. Botul ascuțit sau obtuz. Falca inferioară proeminentă sau subîntinsă. Ochii mici sau mari, acoperiți cu o pleoape adipoase mai mult sau mai puțin dezvoltate. Dinții fălcilor sunt pluriseriați sau în benzi, mici sau minusculi, uneori cu un rând de canini mari recurbați. Dinții de pe
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
cute tegumentare care acoperă fantele branhiale externe, dinți de formă lamelară, slaba diferențiere a intestinului și absența cloacei. Spre deosebire de strămoșii lor din era mezozoică, care aveau corpul turtit dorsoventral, holocefalii actuali (himerele) au corpul fusiform alungit mai îngroșat și mai obtuz în regiunea capului și mai subțiat spre coadă, care este lungă și lățită ca o panglică. Corpul holocefalilor se aseamănă cu acela al rechinilor, cu deosebirea că capul lor este mai turtit lateral, prelungit într-un rostru nu prea lung
Holocefali () [Corola-website/Science/330393_a_331722]
-
vicepreședintele Curții, Gheorghe Crețu, membrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Nicolae Damaschin, un pădurar din localitate, Ion Stepanchevici, și alte persoane. Potrivit unui martor ocular, vânătorii, șapte la număr, s-au aranjat în două linii care se intersectau sub un unghi obtuz. Participanții se aflau la o distanță de circa 70 de metri unul față de celălalt. Sorin Paciu, dotat doar cu un aparat de fotografiat, se află în spatele lui Ghenadie Sajin. Vânătorii aveau voie să tragă doar în zonă din față sau
Cazul „Pădurea Domnească” () [Corola-website/Science/328764_a_330093]
-
veche Aspro) cunoscuți în limba română ca fusari, este un gen de pești teleosteeni perciformi din familia percide răspândiți în apele dulci din Europa.. Au corpul alungit, fusiform, necomprimat lateral. Capul este turtit dorsoventral, botul este proeminent, lung, ascuțit sau obtuz. Pedunculul caudal este lung, necomprimat lateral. Ochii sunt mici și privesc în sus. Gura este mică, inferioară, semilunară, slab protractilă și este prevăzută cu dinți mărunți, uniformi, dispuși în formă de perie; caninii lipsesc. Marginea posterioară a opercularului slab zimțuită
Zingel () [Corola-website/Science/335411_a_336740]
-
corpul gros, moderat alungit, ușor comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi mari, persistenți. Linia spatelui și a abdomenului este rotunjită. Linie laterală curbată în sus în porțiune anterioară. Pe ea se află 33-40 solzi. Capul alungit, relativ mare, cu bot obtuz. Gura terminală mică. Dinții faringieni dispuși pe 2 rânduri. Ochii sunt mari, cu un diametru mai mare decât lungimea botului. Marginea înotătoarei dorsale este dreaptă sau ușor rotunjită. Înotătoarea anală cu marginea exterioară ușor convexă sau aproape dreaptă. Înotătoarea caudală
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
în secțiune transversală, ușor comprimat lateral; înălțimea lui maximă reprezintă 21-31% (în medie 25,12%) din lungimea lui. Abdomenul între înotătoarele ventrale și anus este rotunjit. Capul mare, reprezintă 17-24% (în medie 21,14%) din lungimea corpului. Botul scurt, rotunjit, obtuz și iese deasupra gurii. Lungimea botului este de 25-42% (în medie 35,5%) din lungimea capului. Fruntea plată și proeminentă, profilul superior al capului fiind aproape drept. Lărgimea frunții reprezintă 31-42% (în medie 36,40%) din lungimea capului. Gura în
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
gros decât corpul, ușor comprimat dorsoventral; el este mai lat decât înalt, lungimea sa reprezintă 25,5-29,5% din cea a corpului. Capul seamănă, oarecum, cu cel al zglăvoacei, și este aproape în întregime lipsit de solzi. Botul este rotunjit, obtuz, lungimea lui reprezintă 7,9-9,15% din cea a corpului și 27-34% din cea a capului. Cele două perechi de nări (anterioare și posterioare) sunt mari, marginile lor sunt prelungite prin câte o răsfrângere a pielii în formă de pâlnie
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
laterală (numărați vertical până la începutul înotătoarei ventrale) este de 7. Aceasta se poate reda prin formula 58 (8—9/7) 68. Marginea posterioară a osului preopercular este netedă, nezimțuită. Osul opercular, fără țepi ascuțiți, are în partea posterioară două prelungiri obtuze. Aparatul opercular cu 7 radii branhiostegale și o pseudobranhie normal dezvoltată. Coloana vertebrală are 39-41 vertebre. Papila urogenitală este prezentă. Vezica înotătoare este absentă. La asprete tubul digestiv este foarte asemănător ca formă și mărime cu cel al speciilor genului
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
fusiform, larg răspândiți pe litoralul mărilor tropicale și subtropicale, mai rar în ape dulci. Pești de mărime medie sau mare (30-120 cm). Capul este masiv și turtit dorsal. Ochii sunt parțial acoperiți de o pleoapa adipoasă, rostrul este scurt și obtuz. Gura este mică, terminală sau subterminală; premaxilarele sunt protractile. Acești pești au dinții mici, ascunși, așezați pe cele două fălci ca perii dintr-o perie sau sunt fără dinți. Mecanismul oral și branhial de filtrare-hrănirea este format dintr-un organ
Mugilide () [Corola-website/Science/330455_a_331784]
-
Lipsește în Asia Mică. În România se găsește în zona superioară a râurilor și chiar mai jos. Are corpul alungit, subcilindric (aproximativ cilindric) și acoperit, în afară de abdomen, cu solzi foarte fini și mici. Capul este gros cu ochii mici, botul obtuz și scurt și gura mică, semiinferioară. Înotătoarea dorsală, cu baza scurtă, începe în urma înotătoarei ventrale și este plasată mai aproape de coadă decât de cap. Înotătoarea anală începe cu puțin în urma înotătoarei dorsale și ca înălțime este aproape egală cu aceasta
Boiștean () [Corola-website/Science/331079_a_332408]
-
și sectorul de vărsare al afluenților Săpânța, Iza, Rona, Mara, Vaser, Novăț, Cosău și Vișeu . Are o lungime obișnuită de 15-18 cm, lungime maximă de 25 cm. Corpul este alungit, fusiform, puțin comprimat lateral; capul aproximativ conic, botul rotunjit sau obtuz. Profilul dorsal al corpului slab convex, la unele exemplare rectiliniu, din zona cefei până la inserția dorsalei. Gura este mică, subterminală. Dinții faringieni sunt dispuși pe 2 rânduri (formula 2.5—5.2 sau 2.5—4.2). Înotătoarea dorsală cu
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]
-
("Canthus rostralis") este unghiul (sau muchia) format de fețele superioare și laterale ale botului la reptile și amfibieni, care se întinde de-a lungul unei linii de la vârful botului până la ochi. Acest unghi poate fi obtuz sau ascuțit și se prezintă uneori sub forma unei muchii mai mult sau mai puțin evidente, foarte ascuțite sau ușor rotunjite. La amfibieni cantusul rostral se întinde de la vârful botului până la colțul anterior al ochiului, iar la reptile de la vârful
Cantusul rostral () [Corola-website/Science/334077_a_335406]
-
este un pește dulcicol bentopelagic, cu o lungime de 6-12 cm, din familia ciprinidelor. Are corpul fusiform, acoperit cu solzi mijlocii. Gâtul și pieptul lipsite de solzi până la marginea posterioară a bazei înotătoarelor pectorale. Pedunculul caudal înalt. Capul masiv, botul obtuz și fruntea bombată. Gura inferioară, orizontală, în formă de potcoavă; buza inferioară este întreruptă la mijloc; la colțurile gurii, câte o mustață ce ajunge până sub marginea posterioară a ochiului sau trece puțin de acesta. Fruntea cu un scurt șanț
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
puțin mai convex decât cel ventral. Capul este mare, cu gura largă terminală sau subterminală, și prevăzută cu dinți ascuțiți pe premaxilar, maxilar, palatin, dentar, limbă, placa și manubriul prevomerului. Toți dinții sunt puternici și îndreptați înapoi. Botul scurt și obtuz, falca superioară o depășește puțin pe cea inferioară. Înotătoarea dorsală scurtă cu marginea dreaptă, iar înotătoarea anală ușor concavă. Înotătoarele pectoralele și ventralele scurte și rotunjite. Înotătoarele ventralele se inserează în urma mijlocului înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală slab excavată la adult
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]