1,044 matches
-
de ani, măritată fiind. Cu toate acestea, în fiecare zi și în fiecare ceas, vreme de treizeci de ani, m‑am rugat Celui Preaînalt, zi și noapte. În sfârșit, după treizeci de ani, Dumnezeu a răspuns roabei sale, văzându‑i ocara. S‑a milostivit de nenorocirea mea și mi‑a dat un fiu. Tare m‑am bucurat de acest fiu și eu, și bărbatul meu, și toți cei din preajma noastră și i‑am dat slavă celui Preaputernic, din tot sufletul. L
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nelegiuirea, avariția, cupiditatea, pofta vor ajunge atât de mari, încât cei buni, dacă din întâmplare vor mai exista, vor ajunge pradă nebunilor și vor fi pretutindeni chinuiți de cei nelegiuiți. Numai cei răi vor propăși; oamenii de ispravă vor suferi ocări și vor fi pradă sărăciei” (7, 15). Lumea va cunoaște o escaladare a răului. Dreptatea se va micșora până la dispariție; patru vicii vor stăpâni întreaga lume: inpietas, auaritia, cupiditas și libido; cei bogați vor cădea în mâinile netrebnicilor; nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ochii fariseilor, un fals profet care pune la încercare credința poporului Israel. . „Iar în ziua în care Domnul te va odihni de osteneli, de chinuri și de amarnica ta robie în care ai fost, tu vei cânta cântecul acesta de ocară împotriva împăratului Babilonului și vei zice: «Cum s‑a sfârșit cu asupritorul și cum a încetat chinul nostru! Domnul a zdrobit toiagul celor fără de lege, sceptrul răilor apăsători! Iată pe cel care lovea popoarele fără încetare cu mânia lui și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pe care o exercita bărbatul asupra lor”31) în conformitate cu preceptele Bisericii (legea era foarte aspră cu mamele ce-și îndemnau fetele să se prostitueze: „Hotria ce se face cu voia părinților este mai rea și mai cu rușine și de ocară decât cea făcută între străini”32). Mamele văduve aveau datoria să-și însoare băieții și să-și mărite fetele (ca să nu mai vorbim de cumnații tineri, de care erau nevoite să se preocupe 33), chiar dacă uneori erau nevoite să-și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și nu numai leneșe, ci și guralive și iscoditoare, grăind cele ce nu se cuvine. 14. Vrem deci ca văduvele tinere să se mărite, să aibă copii, să-și vadă de case, și să nu dea potrivnicului nici un prilej de ocară. 15. Căci unele s-au și abătut, ca să se ducă după satana. 16. Dacă vreun credincios sau vreo credincioasă are în casă văduve, să aibă grija lor, ca Biserica să nu fie împovărată, ci să poată ajuta pe cele cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
alta nu este ca mine! Nu voi rămâne văduvă și nu voi ști ce este lipsa de copii!Ț” - Isaia, 47, 8 (despre căderea Babilonului) ori același proroc despre „slava noului Ierusalim”: „Nu te înfricoșa, căci nu vei rămânea de ocară; nu te rușina, căci tu vei uita rușinea tinereții tale și de ocara văduviei tale nu-ți vei mai aduce aminte” (Isaia, 54, 4). 42. Dicționar biblic, redactor principal J.D. Douglas, traducere în limba română de Liviu Pop și John
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ce este lipsa de copii!Ț” - Isaia, 47, 8 (despre căderea Babilonului) ori același proroc despre „slava noului Ierusalim”: „Nu te înfricoșa, căci nu vei rămânea de ocară; nu te rușina, căci tu vei uita rușinea tinereții tale și de ocara văduviei tale nu-ți vei mai aduce aminte” (Isaia, 54, 4). 42. Dicționar biblic, redactor principal J.D. Douglas, traducere în limba română de Liviu Pop și John Tipei, Oradea, Editura Cartea Creștină, 1995, p. 1333. 43. Vezi Dicționar biblic, ed.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu care trăise mai bine de cincisprezece ani și avusese atâția copii”121. Și Miron Costin își ia multe precauții, atunci când afirmă că Elisabeta, soția lui Ieremia Movilă, și-ar fi omorât cumnatul, pe Simion, dat cu ajutorul otrăvii: „La această ocară au sositŭ casa lui Ieremiei-vodă și poate hi pentru răutățile ei, că era o feméie răpitoare, precum spunŭ, și de vréme ce au otrăvit pe cumnatu-său, pre Simion-vodă (de va fi așea), și de frica lui Dumnedzău depărtată...” 122. Dar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Directorul de conștiințe care a fost Ioan Chrisostom ține minte zisele Apostolului (în I Timotei 5, 14) - „ Vreau ca văduvele tinere să se mărite, să aibă copii, să-și vadă de case, și să nu dea potrivnicului nici un prilej de ocară” - și crede că văduvele „ar trebui cu adevărat să poarte de grijă de ale Domnului, păstrându-și credincioșia”. Dar - continuă el, neomițând riscurile existente - „deoarece nu fac aceasta, este mai bine să se ferească de un rău și mai mare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Safta au trăit aice în țară cu multă vreme și după moartea lui Gheorghii Ștefan-vodă”. Plecând, Ilisafta a făgăduit că se întoarce, dar nu și-a ținut promisiunea; Vodă era de părere că soția sa „l-a făcut de toată ocara” prin acest gest, acoperit de o declarație vădit „protocolară”. Căci, în fapt, Doamna Safta își abandona soțul, iar Biserica îi încuviința gestul (Canonul 35 de Sfântului Vasile cel Mare, ocupându-se de „părăsirea bărbatului”, recomanda a „se ține seama de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Iată toate avuțiile și orice alta am perdut. Să nu ne perdem ancai sufletele! Stați tare, barbatesce, dragii mei, și nu begați sama de moarte; priviți la Christos Mântuitorul nostru, quate am rebdut pentru noi și cu ce moarte de ocara am murit! Credeți tare în acesta și nu ve mișcați, nici ve clăthiti din credentia pravoslavnica pentru viatie și pentru lume aceasta! Aduceți-vă amente de S. Pavel, ce dice: que nici sabie, nici în huldiala, nici moarte, nici altă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care-i mâncă toți banii și o părăsi”408. Opinia lui Iorga reproducea părerea contemporanilor, al căror purtător de cuvânt fusese, cu două secole mai înainte, Ion Neculce: „Care mai pe urmă au vinit și mai la mare osândă și ocară, c-au amăgit-o un grec, de s-au măritat după dănsul. Având è doi ficiori și patru fete, n-au socotit cinstea ei, că era mai mult bătrână decât tânără. Și după ce-au mărsu dup-acel grec, au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sau tescuire” ori, într-un întreg ciclu, Fanariote (din placheta Lapidare, 1981), dezgustul enorm al sentinței asupra universului detracat al dictaturii, ca în Timp de chiverniseli: „Timp de chiverniseli, înăcrit, dedat la pâră/ în carnea-ți dâlmoasă hălăduie strepezi/ scârnave/ ocări și lătrat/ prigoană prăpăd părăsire// aciuați de neunde intrigi meșteșugite împlinesc /turme de feți stârciți împerecheați cu vază// împilați încolțiți/ îngrămădiți îngrădiți încovoiați/ (actul e pur și înșirarea)/ scrâșnetul are gustul coclit al neputinței/[...]/ ne credem o stirpe înaltă -/ teama
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
anecdotă: „Imaginați-vă sărbătoarea din 23 august peste o sută de ani și că urmașii urmașilor noștri, sătui de paradă și explicațiile comuniste ale actului de importanță națională, o transformă în zi de doliu național. Bocetul nației devine plin de ocară la adresa înaintașilor: «Ce prostie ați făcut alungându-i pe nemți din țară!»”. Desigur că, povestită, gluma conținea câteva expresii mai piperate. Pe mine mă bucură că realitatea a fost mai rapidă decât fantezia mea și a împlinit profeția mai devreme
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bazează pe minciună, pe umanitarismul sec” (Literatură moartă). Intoleranța e îndreptată împotriva „tuturor străinilor suspecți cari vor să ne dea un anume fel de literatură departe de sufletul și flacăra aspirațiilor noastre” și cărora, în manieră eminesciană, li se adresează ocara „să vă mănânce câinii” (E. Ar. Zaharia, Invectivă). De altfel, nici numărul scos la București nu se arată mai tolerant. Articolul Greva studențească, semnat de Emil Gorescu, „student în filosofie și drept”, conține și un Post-scriptum în care autorul avertizează
ORION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288578_a_289907]
-
-o malițios „muză oficială a celei de-a treia Republici”. Sfidându-și mediul social, se recunoaște atee și voltairiana, îl agreează pe plebeianul Émile Zola, agită adeziuni radicale de stânga - în 1894 combate și ea de partea dreyfusarzilor, atrăgându-și ocara „Gavroche de Byzance” -, în 1914 compune poemul Moartea lui Jaurès, în memoria „apostolului” socialist asasinat, Léon Blum îi e prieten și, cu toate ca închină eroismului de la Verdun poeme imnice, face profesie de credință pacifista, iar în 1925 îl însoțește pe Paul
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
voi să nu dați acelora cinstea și boeriia, în fățărnicie; ci să o dați aceluia mai sărac, deaca iaste vrednic și harnic și-și va păzi dregătoria cu cinste. Că mai bun îți iaste săracul cu cinste decât boiariul de ocară.” Ideea este nu numai foarte curajoasă, ci și foarte modernă. Cărturarului nu i-o puteau sugera textele bizantinilor, la fel cum nu putea găsi acolo idei pentru discursul în favoarea demnității umane. Sufletul stăpânitorului trebuie să vibreze odată cu sufletul țării peste
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
o apariție ectopică, respinsă de „lumea bună” a Palestinei primului secol. Casa orbului din naștere este chiar drumul, iar din fâșia prăfuită el ia doar o margine. Pâinea cea de toate zilele a orbului - inutil pentru templu ori societate - era ocara. Chiar „apostolii îl certau să tacă” (Luca 18, 39). Stăruitor, acest personaj a devenit unul din miile de anonimi miluiți de Mântuitorul. Domnul îi vorbește și îl vindecă. Orbul știe parcă mai bine decât apostolii care este puterea dumnezeiască a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
răscumpărat de cel îmbrăcat, ca Dumnezeu, în hainele smereniei. Spovedania vine apoi de la sine, în fața tuturor. Cinstea lui Zaheu este de a fi gazdă Domnului, care i-a mișcat inima spre dragoste și pocăință. În Hristos, Zaheu primește hrană fără ocară, haine de nuntă neprihănite și bucuria netrecătoare a împărtășirii. Zaheu se învrednicește de chemarea apostolilor, frângând pâinea cu Domnul. După această euharistie, în inima lui domnește pacea. Promisiunea făcută celor nedreptățiți îl va feri de judecată. „Cel ce ascultă cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
SOLOMON - Lui Eminescu) * „Luptând acum pentru o viață bună În contr-acelor pe care-i urai Noi peste veac Îți dăm o caldă mână Să mergi cu noi, prietene Mihai. În contra celor ce stârnesc război Și din Apus ne-acopăr cu ocară, Prietene Mihai să mergi cu noi”. (Vasile NICOROVICI - Prietenului Mihai) Dar ce mai conținea numărul omagial al celei mai influente reviste literare? Două articole: Eminescu publicist de Nestor Ignat și Elemente realiste În proza lui Eminescu de Horia Bratu precum și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
elemente realiste din primele nuvele și nu i-a arătat scriitorului drumul drept și ușor către realism deplin. Ea s-a limitat la a combate latura naturalistă a creației lui, mergând până la a face un «caz» demn de hulă și ocară din Ana Roșculeț, nuvelă în care, dealtminteri, Preda e departe de a da măsura talentul său. Cred că urmarea a fost, din partea autorului, o preocupare deosebit de sârguincioasă, dar aproape exclusivă, pentru justa înțelegere a structurii social-politice din satul anilor 1950
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
multă vreme Însă, regina a rămas grea de la rege și, la vremea cuvenită, a născut un fiu. Când pruncii crescură un pic, se jucau foarte adesea Împreună. Și Iuda Îl necăjea pe fiul regelui cu repetate sâcâieli și vorbe de ocară, făcându-l să plângă adesea. Regina, care suporta greu lucrul acesta, știind că Iuda nu este [copilul] ei, Îl bătea și mai des. Dar nici așa nu l-a scăpat pe copil de sâcâială. În cele din urmă lucrul e
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
chef de scandal. Clatină amărât din cap: Nu condamn medicina în sine și nici profesia de medic. Resping însă lăudăroșeniile și pretenția la plată, dobândită pe seama unei vieți. Amenință cu mâna în aer. — Ba chiar, de multe ori, doctorul trece ocara pe seama pa ci entului, învinuit sărmanul că nu a respectat cu strictețe tratamentul, deși învață pe riscul nostru și și câștigă experiența tot pe pielea noastră. — Ia nu te mai agita atâta, îl mustră afectuos Livia. Se saltă în picioare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
e o rușine pentru căpetenie să-l întreacă soții în virtute, iar pentru aceștia este o infamie să fie mai prejos decât căpetenia lor. Rufus îl simte cum își vântură pumnul prin aer. — Mai mult, e o mișelie și-o ocară pe care o porți după tine toată viața să te-ntorci din luptă viu, după pieirea conducă torului. — Ho! Ce te-ai pornit așa? încearcă să-l domolească. — Să-ți aperi și să-ți ferești căpetenia, continuă îndârjit ger manul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lase borțoasă. Să-i facă copii. El nu e decât un pion în lupta ei pentru putere. Un pion pe care îl împinge tot timpul în față. Îl mână din urmă ca pe un servitor. Nu cu biciul sau cu ocara, cum face cu sclavii, ci cu gheața din suflet, cu focul orgoliului și al trufiei ce se ascund sub masca de soție supusă și ascultătoare. Găsește puterea să zâmbească. Halal nevastă! O soție adevărată trăiește prin soțul ei, pe când Agrippina
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]