7,257 matches
-
tradițională în raport cu ei e absolut nemotivată și penibilă. Am motive să cred că școala bulgărească a fost, în timpul comunismului, cât de poate de serioasă. în orice caz, nu mai proastă decât cea românească. Prin urmare, vom fi capabili să furnizăm Occidentului sute de mii, dacă nu chiar milioane de tineri pentru funcționarea complicatului mecanism social și economic de dincolo de cortina de fier. Mă întorc și întreb: există în România o cât de vagă preocupare similară? Se gândește vreun politician la "profilul
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]
-
țară îngrozitor de îmbătrânită, că raportul între populația activă și pensionari este de unu la unu! Dacă mai adăugăm la asta rata îngrijorătoare a șomajului, avem definiția perfectă a unei țări intrate într-un deficit cronic de vitalitate. Comparați agitația din Occident, unde îmbătrânirea e înăbușită... în fașă, ca să zic așa, cu graba lui Iliescu de după 1990 de-a scoate la pensie oameni de cincizeci-cincizeci și cinci de ani! Firește, gândul său era să creeze securiștilor și activiștilor de partid o ieșire
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Carol I constata în jurnalul său, cu o stupoare neconsolată măcar de vreo explicație verosimilă, cum regatul pe care îl conduce reușește sistematic, într-un mod extrem de bizar, să se discrediteze ca imagine în Occident. Era vorba, desigur, despre o percepție dacă nu nedreaptă, cel puțin incorectă a României peste hotare - chiar și în ce privește acele fapte pentru care ea ar fi trebuit mai degrabă lăudată, sau chiar admirată. Cum reușește românul - prin ce masochism travestit
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
în Dumnezeu, fericire și suferință, moralitate și știință. Pe de altă parte, Revel nu face un secret din dezamăgirea provocată, cu ani în urmă, de hotărîrea fiului său, care promitea să devină un eminent om de știință, de a părăsi Occidentul pentru a deveni practic altcineva în îndepărtatul și (pe atunci încă) misteriosul Tibet. Ceea ce nu înseamnă că, așa cum au insinuat unele publicații franțuzești, ar fi existat o ruptură între cei doi. Nici măcar o vremelnică înstrăinare, ne asigură filozoful. Mai curînd
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
și filozofia occidentală ne-au înșelat așteptările. Concluzia filozofului la această discuție este că budismul, deși neconvingător în plan metafizic, reprezintă sub aspect pragmatic și etic o alternativă demnă de luat în seamă la filozofia așa cum o cunoaștem noi în Occident. Revel și-ar dori o revitalizare etică a filozofiei, o redescoperire a misiunii ei originare, aceea de a ajuta ființa omenească să se înțeleagă mai bine pe sine însăși, pe ceilalți și lumea în care trăim. Jean-François Revel, Matthieu Ricard
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
consecințe mult mai greu de prevăzut. În această privință, Cronicarul n-ar fi la fel de categoric. În acest joc vicios victima inocentă e alegătorul, care încă nu s-a lecuit de propriile sale vise irealizabile, ceea ce pentru un român cu experiența Occidentului poate și nu poate fi o dovadă că alegătorul român aleargă după himere.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
și televiziune. Textul unei melodii care face ravagii icnește istambulic-mobilizator: "încă-un pic/ Dă din buric". Vulgaritatea de cort și nostalgia vieții în deșert s-au înstăpânit pretutindeni ca un blestem. Te și umflă râsul: fetițe ce se îmbracă din Occident, cântă și vorbesc ca la Kabul și, mai nou, Pnom Penh (pronunțat, desigur, "pom-pen"!) Mergi la plajă și rămâi șocat de "naturalețea" cu care copile de vârsta școlii generale expun o nuditate agresivă, făcând din "topless" alfabetul vieții publice și
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
Simon Magul, la începutul secolului III, Tertulian i-a preschimbat pe magi în regi/crai. Iconografia a înlocuit cușmele lor frigiene cu coroane. Abia în anul 520, la Bizanț, un mozaic menționează în dreptul lor trei nume, stabilizate până la urmă în Occident de Venerabilul Beda (672-735) în formule asemănătoare cu cele bizantine, adică Gaspard, Melchior și Batlhazar. Ei dau și numele romanului dumneavoastră care vorbește de fapt de patru magi. Se regăsește aici oare o tradiție consacrată în literele franceze de Dumas
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
legal să circule, aceste hardughii ale morții, care în țara lor n-ar încălca legea nici să le picuri cu ceară, aici, pe tărâmul renumit pentru frățietatea perfectă între polițiști și borfași, camioanele ce vin dinspre Asia și merg spre Occident își fac de cap nederanjate de nimeni. Toate acestea se întâmplau într-o sâmbătă, când, după cum anunțau ziarele, nouă milioane de italieni urcaseră în mașini, ducând cu ei, în ataș, bărci cu motor, biciclete, skate-board-uri, rulote și alte însemne ale
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
măsură. De cine e finanțată "Románia Orientale"? Revista e proprietatea Universității "La Sapienza" din Roma care o plătește în întregime. Apărînd sub egida Universității, are un statut de seriozitate academică și chiar e așa. Nu știu dacă mai există în Occident și altă revistă de românistică în afară de a mea. Ce mă necăjește e că "Románia Orientale" e prea puțin difuzată și am decis să mă ocup de acum înainte și cu treaba asta, fiindcă editorul e cam leneș și e păcat
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
francez, - înaintea lui Gide, - scrisese nu prea convenabil, tot despre ruși, și anume marchizul de Custine (Arnolphe, Louis, Lenor)... Amîndoi, homosexuali. Replica activiștilor ruși era că nu întîmplător, aceștia, - așa și pe dincolo... Și că din partea unor stricați veniți din occidentul putred, nici nu puteai să te aștepți la altceva... Sînt sigur că atît Gide, cît și marchizul de Custine, dacă ar mai trăi, ar fi de partea lui Ernst Nolte și a cărții sale ce a făcut și face atîta
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
planetă, și în special din Europa, asta, care va fi o Europă unită, se pare, ar vrea să aducă istoria cu începere de la 1945 încoace? Eu am această impresie din ce în ce mai acut. Și o am, pentru că am și experiența viziunii din Occident. Ați mai auzit vorbindu-se foarte mult despre Evul Mediu, despre marile acțiuni de păstrare a valorilor spirituale europene? Ați mai auzit ca în Franța, sau Italia, să se vorbească despre cruciade, despre cucerirea locurilor sfinte? La noi, în afară de biserică
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
o scenografie (pe care autorul a avut grijă să o schițeze) și mai ales cu sarabanda schimburilor de replici, care evocă "marea trăncăneală" (pentru a folosi sugestiva sintagmă inventată de Mircea Iorgulescu) din timpul comunismului. Comunismul pe înțelesul celor din Occident Scenariul cinematografic De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia? este inspirat din romanul Dincolo de Groenlanda. Romanul cuprinde povestea unei iubiri imposibile, ca aceea dintre Luceafăr și Cătălina. Protagoniștii sunt o profesoară elevată, Milena, și un muncitor de pe un șantier, Manu
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
Prologului, două ne aruncă în față o găleată de apă rece - adica de proza versificata și retorica: Când râii fac planuri cum au a reține/ în barbare lanțuri popolul gemând." Cinci alte versuri schițează un peisaj convențional gotic, abundent în Occidentul european cu câteva decenii înainte de Bolintineanu (1819 ori 1825-1872). Iar ultimele două stihuri sunt o simplă frază "de trecere" în povestire, introducând un personaj: Într-una din peșteri în munte râpos/ Un om oarecare intra curagios." Poetul folosește greșit, din
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
an mai tîrziu, în România a avut loc o nouă mineriadă, care a dus la căderea guvernului Roman și la marea ruptură din FSN-ul de atunci. În urma acestor aventuri, România a avut nevoie de ani buni pentru a convinge Occidentul că nu e guvernată de mineri. În schimb la ultima mineriadă, mitul invincibilității legiunilor conduse de Miron Cozma s-a spulberat. În prezent, dl. Iliescu se află în opoziție. Așadar nu poate fi acuzat de nici o "afacere" oficială. Și cred
O nouă tăcere a SRI-ului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17048_a_18373]
-
pactului de la Varșovia! Gângavului din Scornicești i se rezervase în planurile Kremlinului un cu totul alt rol. Avea, de altfel, să-l îndeplinească cu strălucire: să fie canalul de scurgere (când de comunicare, când de intoxicare) spre chinezi și spre occident! Să nu ne mai mirăm că imaginea de astăzi a României arată asemeni unui drapel devenit zdreanță. Cu un astfel de trecut, eroic doar când stăm de vorbă între noi și când n-are cine să ne spună, verde-n
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
creem epopei și mituri istorice iar pe Proust să așteptăm cîteva secole pentru a-l citi și a-l înțelege "organic"... Problema fondului și a formei a fost pusă de reacțiunea noastră la descoperirea tardivă a Europei, în speță, a Occidentului. După "evoluția firească" a organicismului și astăzi ne învăluiam în pravile, în cronici și astăzi eram preistorie. Este o notă bună pentru adaptabilitatea și spiritul de orientare al nostru că am putut sări din preistoria tuturor secolelor de întunerec în
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
din secolul XX participă la această expoziție. Am crezut necesar să avem colaborarea elvețienilor, a spaniolilor, a românilor etc. În ce privește România, aveam ocazia să prezint lucrări de Brâncuși, și mi-am spus că, în loc să arătăm mereu ceea ce avem noi în Occident din opera lui (de exemplu, la centrul Pompidou din Paris, la Tate Gallery, care posedă ea însăși una dintre cele mai frumoase sculpturi), ar fi mai bine - pentru că sunt mai puțin cunoscute și pentru ca românii să fie prezenți în expoziție
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
reprezentanții Fondului Monetar Internațional și ai Băncii Monetare amenință că nu vin în România! Sau formulele de eludare a românilor de la tot felul de avantaje pe care celelalte țări din zonă le-au dobândit de mult: de la suspendarea vizelor pentru Occident la diversele "oleoconducte" și piețe zonale, de la acorduri culturale la facilități economice. în continuare, pentru intelectualul român modalitatea cea mai frecventă de a se impune în Occident e fuga și renunțarea definitivă la calitatea de român. Această imagine e, din
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
celelalte țări din zonă le-au dobândit de mult: de la suspendarea vizelor pentru Occident la diversele "oleoconducte" și piețe zonale, de la acorduri culturale la facilități economice. în continuare, pentru intelectualul român modalitatea cea mai frecventă de a se impune în Occident e fuga și renunțarea definitivă la calitatea de român. Această imagine e, din multe puncte de vedere, falsă. A fost suficient să arunci o privire de Paști la televizor pentru a te convinge că românul se mulțumește cu foarte puțin
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
avut nevoie" este de la sine cel mai evident: s-a scris îndelung despre el, fără nici un efect, dar și fără să se încerce o justificare. Tăcere absolută! Liberalii au și ei militanți de seamă, membri valoroși întorși în țară din Occident: și aceștia rămîn fără o întrebuințare cuvenită. Desigur, se poate merge înainte și fără acești "repatriați" (care însă nu și-au "pierdut" niciodată patria!), dar cît ar fi fost de folositoare prezența lor în structurile de conducere ale Statului nostru
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
proaspătă, democratică, europeană (de care ne apărăm, pentru a se păstra competența magistrală veche și, bineînțeles, posturile și fotoliile). "Nu se întorc ei acasă" - declara, cu ani în urmă, un decan de facultate - "pentru că nu-și lasă salariile bune din Occident"... Iată, însă, unii s-au întors "acasă", sperînd să-și regăsească un rol util. Curînd ei au fost nevoiți a face cale întoarsă: intraseră în țesutul intern de intrigă individualistă care domnește în țară. 2) Bineînțeles, există dorința "să se
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
îl sprijină. Cei care vor să știe cîte acțiuni ar putea cîștiga România, în calitate de candidată la intrarea în NATO, de pe urma acestei poziții inflexibile, nu-și pun o altă întrebare. Ce altceva poate face un stat care împărtășește din convingere valorile Occidentului? Una dintre problemele României în relațiile ei cu Occidentul a fost tocmai aceea a convingerii cu care Puterea a susținut aceste valori. Iarăși nu intru în detalii, fiindcă am făcut-o de nenumărate ori pînă acum. România nu se poate
Urgențe mai noi și mai vechi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15822_a_17147]
-
observăm ce se întâmplă cu majoritatea absolvenților, ajungem la concluzia că sunt prea mulți. Un paradox ce descrie, mai bine decât oricare altul, starea de înapoiere a țării: cu peste jumătate din populație rămasă (împinsă) în mediul rural, vom ajunge Occidentul la kalendele grecești! Cele vreo cincisprezece mii de sate și comune ale României abia dacă absorb vreo șaptezeci-optzeci de mii de oameni cu diplome, în timp ce facultățile au ajuns să livreze anual între două și trei sute de mii de absolvenți. Din
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
lui opus de a fi - în cronica la I.L. Caragiale, Momente. Momente, schițe, amintiri, ediție realizată de Ion Vartic, Biblioteca Apostrof. Cercetează cu calm și moderație motivele pentru care un scriitor și eseist ca Norman Manea este mai cunoscut în Occident decît în țara din care a plecat, în cronica la Despre clovni: dictatorul și artistul, carte apărută în 1992 în SUA, publicată în 1997 și la noi, care cuprinde și controversatul eseu despre episodul legionar, de tinerețe, al lui Mircea
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]