3,917 matches
-
să fie la curent cu ”noutățile” fie că ele se chemau modă ori cunoștințe noi. Și, ca un iubitor de locuri natale binenteles că nu am putut uită locul unde m-am născut, Brezoiul, ori Râmnicu Vâlcea, Dragasaniul, Govora, Olanestiul, Ocnele Mari, Horezu, locuri minunate așezate într-o zonă la confluenta Ardealului cu Oltenia și Muntenia, toate acestea constituind un capitol aparte despre ”{mprejurimi”. Trebuie amintit că, deși era o stațiune mică, totuși abundență de cărți poștale se explică prin miracolul
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
2009 din partea Bibliotecii C.D.I.-ului Liceului Teoretic Brezoi; DIPLOMĂ DE ONOARE în 2010 din partea Ligii Scriitorilor din România filiala Vâlcea pentru prodigioasa activitate desfășurată pe tărâmul creației cultural-științifice; DIPLOMĂ DE ONOARE pentru participarea la concursul național de poezie „Vasile Militaru” (Ocnele Mari); DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ în 2013 din partea Forumului Cultural al Râmnicului, pentru contribuția adusă la dezvoltarea și promovarea culturii și literaturii locale; DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ în 2013 din partea Ligii Scriitorilor din România filiala Vâlcea pentru activitatea cultural-științifică și editorială; DIPLOMĂ
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
În a doua jumătate a anului 1949, Părintele Constantin Voicescu a fost mutat la Pitești. Se făceau trierile: studenții - la Pitești, intelectualii - la Aiud, muncitorii - la Gherla; elevii - la Târgșor, femeile la Mislea și Miercurea Ciuc. Ajunge la închisoarea-spital de la Târgu Ocna, în anul 1950, pentru că i s-a descoperit un TBC osos la genunchi. La Târgu Ocna erau adunați deținuții grav bolnavi de tuberculoză, ca să moară. Ajuns aici, scapă de focul "reeducărilor” de la Pitești Deținut la Jilava, Pitești, Tg. Ocna - unde
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
făceau trierile: studenții - la Pitești, intelectualii - la Aiud, muncitorii - la Gherla; elevii - la Târgșor, femeile la Mislea și Miercurea Ciuc. Ajunge la închisoarea-spital de la Târgu Ocna, în anul 1950, pentru că i s-a descoperit un TBC osos la genunchi. La Târgu Ocna erau adunați deținuții grav bolnavi de tuberculoză, ca să moară. Ajuns aici, scapă de focul "reeducărilor” de la Pitești Deținut la Jilava, Pitești, Tg. Ocna - unde se apropie de Valeriu Gafencu, "Sfîntul închisorilor". La 14 iunie anul 1954, a fost eliberat de la
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
Târgu Ocna, în anul 1950, pentru că i s-a descoperit un TBC osos la genunchi. La Târgu Ocna erau adunați deținuții grav bolnavi de tuberculoză, ca să moară. Ajuns aici, scapă de focul "reeducărilor” de la Pitești Deținut la Jilava, Pitești, Tg. Ocna - unde se apropie de Valeriu Gafencu, "Sfîntul închisorilor". La 14 iunie anul 1954, a fost eliberat de la închisoarea-penitenciar Târgu Ocna. La 31 octombrie 1954, se căsătorește cu Laura-Florentina Durac din Piatra Neamț, absolventă a Academiei Comerciale și a Facultății de Teologie
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
deținuții grav bolnavi de tuberculoză, ca să moară. Ajuns aici, scapă de focul "reeducărilor” de la Pitești Deținut la Jilava, Pitești, Tg. Ocna - unde se apropie de Valeriu Gafencu, "Sfîntul închisorilor". La 14 iunie anul 1954, a fost eliberat de la închisoarea-penitenciar Târgu Ocna. La 31 octombrie 1954, se căsătorește cu Laura-Florentina Durac din Piatra Neamț, absolventă a Academiei Comerciale și a Facultății de Teologie. În anul 1956, i se naște fiul, Mihai, viitor preot și el. În perioada anilor 1956 - 1958, urmează cursurile din
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
geotehnician la Institutul de Geologie. În anul 1957, i se naște prima fiică, Irina. La 30 octombrie anul 1958, este arestat, condamnat la muncă silnică pe viață (sentință comutată ulterior în 25 de ani muncă silnică), în cadrul "lotului mistico-legionar Tîrgu Ocna". Timp de șase ani este deținut la Jilava și Aiud ( la aceasta din urmă din februarie 1960). La 25 iunie anul 1964, este eliberat în urma Decretului de amnistie generală a deținuților politici. În anul 1964, se angajează ca muncitor la
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
întru pomenirea celor care au suferit în închisoare acolo, sub regimul comunist. La 11 septembrie anul 1997, este înmormîntat la Mănăstirea Cernica, alături de soția sa. În altă ordine de idei, iată ce mărturisea Părintele Constantin Voicescu despre închisoarea de la Târgu Ocna: „într-o seară am ajuns la Târgu-Ocna - era o seară de primăvară, cu miros de tei, luna pe cer. Ne așteptau niște indivizi bătrânei, din garda veche, cu niște puști d-alea mari. Noi, repede, învățați cu "banditule mișcă!", cu
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
cârpe de șters pe jos. "Doamne, când ne-am dat seama, le-am ascuns pe unde am putut. Prin crăpăturile zidurilor, prin hainele noastre. Eu am pus mâna pe un patrafir și l-am cusut în căptușeala paltonului. La Târgu Ocna, dată fiind iminența morții, ne lăsau să ne învelim și cu hainele noastre. Ei, l-am ascuns eu și, peste câțiva ani, am reușit să-l scot afară. De multe ori mi-am pus întrebarea: o fi vreo legătură între
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
din adolescență în închisorile lui Antonescu, pentru activitate în cadrul FDC (Frăția de Cruce). Așa încât greutățile copilăriei l-au „antrenat“ să suporte cu seninătate mizeriile detenției comuniste. Pentru Părintele Constantin Voicescu, cele trei perioade de detenție de la Pitești, Jilava și Târgu Ocna au reprezentat ani de umilință, de durere înnăbușită, trupească, dar mai ales sufletească. Doar în deșertul suferinței și al jertfei l-a putut întâlni și cunoaște mai bine pe Iisus Hristos, în slujba Căruia avea să-și pună mai apoi
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
fost un mare prieten, care m-a și salvat: ce-aș fi făcut atunci când m-au arestat a doua oară, în anul 1949... Mi s-a descoperit un TBC osos la genunchi și am fost trimis la închisoarea-spital de la Târgu Ocna. Când? În anul 1950, exact când ar fi trebuit să intru în focul „reeducărilor“. Ce-aș fi făcut, cum m-aș fi purtat? Rezistența omului torturat are limite, acolo s-a depășit imaginabilul. Nu știi de ce mare pacoste te scapă
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
fie asigurate cu șplinturi și sigilate; - se refac ochiurile și se înlocuiesc cuplele uzate. 6 X 19. Se verifică poziția sârmei, lanțului sau cablului față de pereții coturilor sau ai canalelor. - trebuie să nu frece de pereții coturilor, canalelor sau ocnelor. 6 X 20. Se verifică fixarea în fundații a cutiei de distribuție, coturilor de abatere și stâlpilor de transmisie. - trebuie să fie bine fixați în fundație. 6 X 21. Se verifică săgeata între doi scripeți. - săgeata maximă trebuie să fie
INSTRUCȚIUNI din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275450]
-
trecută am prins-o pe fânul din pod cu popa din satul vecin, mai dă-mi un deț, cere bătrânul, birtașului, mai bine stau aici și beau, că de merg acasă o omor cu zile și mă bagă ăștia la ocnă, pentru o curvă de muiere. Citește mai mult bătrânul a venitși s-a așezat pe scaun,a cerut o mahoarcăși un deț ce sliboviță,și aprins tăcut țigarași a început să pufăieîncet, încetscoțând rotocoale de fum,în crâșmăfiecare își vedea
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
în păpușoi,după ce săptămâna trecutăam prins-o pe fânul din podcu popa din satul vecin,mai dă-mi un deț,cere bătrânul, birtașului,mai bine stau aici și beau,că de merg acasăo omor cu zileși mă bagă ăștia la ocnă,pentru o curvă de muiere.... V. NOAPTEA ÎNSERĂRII, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2318 din 06 mai 2017. răsărit de pași în morminte de zgură, pământ amestecat cu gură de lup în trailerele infinitului finit, de pe șevaletul pictorului
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
deschise către moarte Nimeni rostul nu le știe, Colbul lumii se împarte În ce-a fost... și va să fie! Lumânările durerii Veșnic stau în rugi aprinse, Sfeșnicele disperării Sunt de lacrimă prelinse Ruginesc prin munți de sare Suflete încarcerate, Ocne mari, ucigătoare, Zăvorâte-s cu uitare. Voi, cei care aveți putere Să schimbați ades destine, Faceți loc de-o mângâiere Prin hârțoagele preapline. Nu uitați că nepăsarea E păcatul ce ucide, Lașitatea și sfidarea Porți spre viață vor închide. Haideți
PRIN SITA VREMURILOR de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377593_a_378922]
-
abruptului stâncos se găsește Schitul Pahomie. Toate aceste palate ale creștinismului ortodox românesc cu istoria lor sunt construite într-un cadru pitoresc care îți încântă privirile și-ți aduc liniște sufletească. Este necesar de amintit biserica din adâncul Salinei de la Ocnele Mari în care pereții acesteia îl constituie chiar masivul de sare în una dintre cavernele subterane. Urmând cursul bătrânului Olt, undeva pe munte, intrând prin localitatea Muereasca, descoperi două mănăstiri, una de femei și alta mai sus, de bărbați. Ultima
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
de handbal feminin din România. În centrul orașului se află Arhiepiscopia Râmnicului. Spre poalele Masivului Căpățânii turistul își poate continua pelerinajul către Olănești, oraș și stațiune cu numeroase izvoare cu ape minerale pentru tratament. Dar nu trebuie omis nici orașul Ocnele Mari cu cea mai mare salină din țară, care datează de pe timpul romanilor. Acolo este amenajat un fel de orășel subteran. În adâncul pământului, în imensa cavernă străjuită de pereții de sare, se află terenuri de sport, locuri de joacă
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
lume a banului și că actele caritabile se bat cap în cap cu afacerile. Tocmai de-aceea aș dori să se implice Guvernul României prin câteva dintre ministerele sale, astfel ca odată cu repunerea pe picioare a potențialului balneoclimateric din zonă (Ocna Șugatag, Coștiui, Crăciunești, Oncești, Poienile Izei, Glod, Botiza etc.), această clinică-sanatoriu să intre de îndată în rețeaua națională a așezămintelor de sănătate și - de ce nu? - turistice. Sunt convins că printr-o publicitate inteligentă, clinica în scurt timp ar fi luată
AL DOILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380505_a_381834]
-
că autorul aduce în atenție „viața carcerală a acestei mari personalități spiritualeˮ, recurgând la „o viziune spirituală care adâncește moral, spiritual, religios experiența și V. Gafencuˮ, închis la 20 de ani și care și-a sfârșit viața închis la Târgu Ocna. Luând cuvântul părintele Arsenie, starețul Mănăstirii Muntele Rece, scriitorul ce semnează cu pseudonimul Mihai Gălățanu, prefațator al volumului, a accentuat că I. Țene a pornit de la „ideea unui tânăr care pică într-o lume a demonismului și a totalitarismului comunist
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ AL FILIALEI CLUJ A LSR A INTRAT ÎN VACANȚĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379381_a_380710]
-
Cum n-am avut hârtie și cerneală,/ Am scris cu sânge-n Cer și pe pământ.// La căpătâiul vecului ce moare,/ Ne scuturăm de temniți și noroi,/ Cu lanțuri la mâini și la picioare/ purtăm și azi istoria după noi.”[Ocnele Mari, celula 12 izolare, Aprilie 1951] (Virgil Mateiaș, Drumețule, oprește-te și vezi... Ed. Eminescu, București, 1999)] Zăngănitul lanțurilor răsună în celule ca niște psalmi pioși, prelinși în mătăniile chiliei, ce se înalță ca o mulțumire adusă lui Dumnezeu: „Salvarea
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
slujba de cinstire și comemorare a Sfinților Închisorilor de la Târgu-Ocna, peste timp, Părintele Constantin Voicescu, la rândul său martir-mărturisitor amintea: „I-am prohodit după patruzeci de ani, pe cei care și-au sfârșit viața, ca deținuți politici, în penitenciarul Târgu Ocna și au fost aruncați aci, în gropi comune, fără slujbă, fără cruci. Parcă văd lada de la poartă... De multe ori cu doi de-ai noștri în ea; și chiar cu unul pe capac... Și după ce își deșerta morții, lada se
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
Parcă văd lada de la poartă... De multe ori cu doi de-ai noștri în ea; și chiar cu unul pe capac... Și după ce își deșerta morții, lada se întorcea înapoi și aștepta alții... Ne aștepta pe noi... Închisoarea de la Târgu Ocna a fost o oază într-un deșert al suferinței. Nu că aici nu ar fi fost suferință. Dimpotrivă. Durerea, boala cu toată hidoșenia ei, moartea erau la ele acasă.” (Părintele Voicescu, Un duhovnic al cetății. Ed. Bizantină, București-2002, p. 24
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
ostilitstesa, care se rostogoleau nemilos peste viață lor tihnită. Aceste sentimente reprobabile alternau uneori cu cele ale bunei înțelegeri și al spiitului de solidaritate cu localnicii. Compasiunea venea ca un balsam pe rana sângerândă a sufletului, căci și în Târgu Ocna, o parte a populației locale a arătat semne de caldă apropiere și înfrățire cu evreii, unii chiar demni să fie așezați lângă „Cei drepți între popoare”. Evenimentele se desfășurau în ritm alert. Norii negri ai primejdiei s-au abătut asupra
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
trenul morții” de la Iași și planul de deportare în lagărele din Trasnistria, adevărat loc de exterminare. Desfășurarea evenimentelor poartă cititorul pe mai multe planuri, adesea în cotrapunct, când luminate de razele calde ale farmecului și nevinovăției copilăriei petrecută în Târgu Ocna sau lumina izvorâtă din prezentarea unor semeni, când contrabalansată de întunericul urgiilor acelor vremuri. Dramatice sunt paginile evacuării din târgul natal și duși în orașul Bacău unde își vor duce cu greu zilele de azi pe mâine. Lumea trăită de
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
simt și trăiesc și acum jalea evreilor care se vedeau alungați, fără să știe de ce, de pe pământurile în care de sute de ani strămoșii lor trăiseră în pace și bună conviețuire cu oamenii locului. De ce ne dădeau afară din Târgu Ocna, orașul atât de drag în care am trăit o copilărie frumoasă, alături de părinții, frații și bunicul meu? În sufletul meu de copil, căruia-i plăcea să zburde cu prietenii prin Lunca Trotușului, am simțit că o întreagă lume s-a
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]