582 matches
-
face parte din frame, cel de al doilea nu este propriu etapei În care se găsește schema. În termenii lui Grice (subcap.3.7.), putem spune că nu se respectă maxima de relevanță (privită ca raport Între frame/schema și ocurență. Rumelhart, Încercând să explice coerența, din perspectiva interpretului, a unui set de propoziții care aparent nu au nici o legătură una cu cealaltă - dar sunt produse Într-un anumit frame observă că, În timp ce propozițiile sunt receptate, “schemele sunt activate, evaluate, Îmbunătățite
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
recurență strictă"; (b) meta-regula de progresie: "dezvoltarea lui [a textului trebuie] să fie însoțită de un aport semantic reînnoit constant"; (c) meta-regula de non-contradicție: "dezvoltarea lui [a textului trebuie] să nu introducă nici un element semantic exprimat sau presupus de o ocurență anterioară sau deductibilă din aceasta prin inferență"; (d) meta-regula de relație: "trebuie ca faptele pe care le denotă [un text] în lumea reprezentată să fie legate" (Reboul & Moeschler, 2010, p. 59). Așadar, atât în comunicarea interpersonală, cât și în cea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Acesta este cel mai convingător motiv pentru ca persoanele implicate în afaceri să renunțe la bunul-simț și să caute explicații științifice pentru problemele lor legate de performanța umană la locul de muncă. Nici un om de știință nu va accepta o singură ocurență drept dovadă de tip cauză-efect a faptului că aceleași rezultate se vor obține și data viitoare. Cu toate acestea, oamenii de afaceri adoptă în mod constant politici și proceduri pe care le-au văzut funcționând la o altă firmă, acceptând
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
punctul de vedere al informației substanțiale (factuale) furnizate. Df.2: Numim structură neutrală pragmasemantic orice structură-ocurență S care, într-un context comunicativ dat, satisface integral Maximele Conversaționale subordonate Principiului Cooperării (Grice, 1975). Df.3: Numim structură marcată pragmasemantic orice structură - ocurență S care, într-un context comunicativ dat, produce o transgresare (aparentă sau reală) a oricăreia dintre Maximele subordonate Principiului Cooperării. 4. În examinarea fenomenelor de care ne ocupăm vor intra în discuție o serie de trăsături constitutive și/sau funcționale
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
cu ajutorul acestuia. 4.1.2. Tiparul pragmasemantic al unui corector-tip constă în tipul, numărul și forța inferențelor pragmatice (implicaturilor4- convenționale sau conversaționale generalizate) pe care le generează, ca urmare a utilizării sale într-un enunț-tip (deci în oricare ocurență particulară). 4.1.2.1. Fiecărui conector îi sunt specifice (dacă îi sunt asociate) anumite implicaturi convenționale (neanulabile); de exemplu, toți conectorii biplani (declanșatori de presupoziții) au, ca implicatură convențională, asumpția că respectiva presupoziție se verifică (este acceptată de interlocutori
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Robert Schuman pentru economie primară, drept sau științe politice, dar și jurnalism, pe o perioadă de cinci luni și al căror deadline este 1 februarie 2008 ("Cotidianul", 19.XII.2007). 5.2.2.5. Se poate observa, din profuziunea de ocurențe prezentate, că dar și conectează intrapropozițional, constituenți nonpropoziționali; utilizarea interpropozițională e rarisimă și impune o adaptare formală: predicatul propoziției introduse se interpune obligatoriu între dar și și - ca în: (34) În ultimii ani, interesul românilor față de medicamentele care se dau
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
2. Subordonatele condiționale introduse prin dacă pot fi coordonate copulativ, prin juxtapunere sau joncțiune. Coordonarea copulativă (cu și conjuncțional sau prin juxtapoziție) impune interpretarea condiționalelor coordonate drept o condiție cumulativă pentru realizarea principalei; conectorul poate fi omis de la a doua ocurență în sus: (6) Dacă mă rogi, (și)(dacă) am timp, (și)(dacă) nu intervine altceva, o să mă duc (7) Dacă chiar vrea, se străduiește și are noroc, s-ar putea să reușească. 2.3. Coordonarea disjunctivă se realizează prin joncțiune
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
sau imaginar ("Good news, no news"); acest tip de discurs fiind și cel mai influent, tendințele pe care le manifestă au cele mai mari șanse să se generalizeze. 1 Vezi GALR II: 767−777; Stati (1990). 2 Utilizăm distincția tip/ocurență (engl. type/token) în accepția sa consacrată: un element-tip este o entitate lingvistică privită drept componentă a codului (fie ea unitate ori construcție), purtătoare a unei virtualități de utilizare determinată de proprietățile sale definitorii; un element-ocurență este o unitate
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
inegalitățile se adâncesc. Știința face progrese revoluționare atât în ceea ce privește cunoașterea universului, cât și în cea a vieții, dar religiozități de tot felul nu au fost niciodată mai pregnante. Toate aceste contradicții se pot vedea și citi în mini-scenariile și în ocurențele locale, unde privirea antropologică este susceptibilă, mai mult ca oricare alta, să afle logica internă, determinanții externi și semnificația generală. Bibliografie Althabe, G. și Selim, M., Démarches ethnologiques au présent, L'Harmattan, Paris, 1998. Augé, Marc, Pour une anthropologie des
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Genette , Seymour Chatman și Porter Abbott care definesc narațiunea fie ca act al povestirii adresat de către un narator unui naratar, fie ca relatare verbală a unei secvențe de evenimente trecute. În aceste definiții, condiția de existență a unei narațiuni este ocurența actului verbal de spunere a poveștii de către un agent numit narator. Conținutul semantic al acestui act de vorbire trebuie să fie o suită de evenimente care au avut loc deja, fie în fapt, fie în lumea imaginativă. Această concepție asupra
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
erou mitic sau vicisitudinilor pe care le traversează eroul sau pot fi asociate unor aspecte procesuale ca începutul, mijlocul sau încheierea narațiunii melodice. În poemul Tasso,care are patru teme Lamento, Strepitoso, Tasso, PastoraleTarasti crede că relațiile tonale între diferitele ocurențe ale aceleiași teme muzicale au funcții narative ilustrate prin tranziția de la începutul în C minor la F diez major și revenirea în final la același C minor. Tarasti consideră, de asemenea, că narativitatea muzicii este o trăsătură latentă care se
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
la consultarea unei baze de date. Aceștia ocupă suplimentar spațiu pe disc și pot chiar încetini execuția unor interogări de acțiune cu efect asupra conținutului tabelelor, cum ar fi INSERT, UPDATE sau DELETE, deoarece indexul asociat se actualizează la fiecare ocurență modificată a datelor. Figura 4.28 ilustrează declararea și selectarea tipului de index pentru cheia primara CNPAngajat, aferentă tabelului Angajat. Dacă utilizatorul selectează opțiunea Yes (No Duplicates) fiecare valoare introdusă a cheii primare trebuie să fie unică. Atunci când se selectează
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
subnațional", este, așa cum o mărturisește autorul, ,,un studiu al însuși statului francez". Într-adevar, probabil că înțelesul cel mai apropiat al intențiilor profesorului Loughlin este tocmai acela al explorării procesului de eficientizare a serviciilor pe care puterea publică franceză în ocurența de nivel local și regional trebuie să le ofere cetățeanului. Aceste servicii au nevoie să fie fondate, în mod obligatoriu, pe identificarea celor mai propice structuri teritoriale dotate cu resursele necesare pentru dezvoltarea colectivităților ce le compun. Nu putem neglija
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și cel metodologic Dimensiuni ale analizei semiotice a limbajului politic. Ceea ce merită reținut, ca și caracteristici ale demersului analitic, din această primă parte care amorsează cercetarea, este punctul de plecare teoretic, deosebita claritate cu care este circumscris limbajul politic, în ocurențele sale discursive, raportate la funcțiile și efectele acestora, pe de o parte, și la competențele discursive ale locutorilor, pe de altă parte. Pentru punctul de plecare metodologic general, reținem sublinierea calității de sistem a obiectului cercetat și dispunerea palierelor analizei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic este configurat de funcțiile pe care le îndeplinește și de interferențele pe care le înregistrează cu alte tipuri de lexic, în special cu cel juridic-administrativ și cu cel publicistic. Analiza semantică debutează cu stabilirea unui inventar lexical, cu indicarea ocurențelor fiecărei unități lexicale în parte, pentru reconstituirea ulterioară a distribuției lor. Semnificația fiecărui cuvânt este reconstruită în cadrul contextului lingvistic imediat, al așa-numitelor colocații, și are ca premisă ideea că sensul cuvintelor depinde de un univers de discurs deja constituit
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
embleme: ele permit ideologiilor să se autodesemneze și să-și definească referenții, să-și indice originile și relațiile de înrudire, și, ca și în cazul emblemelor, apar peste tot, ajungând să sufoce de multe ori discursul. Lexicometria scoate în evidență ocurențele, dar nu trebuie neglijată nici analiza termenilor in absentia, a cuvintelor refuzate sau trecute sub tăcere, a specificităților negative. Absența devine, în cazul limbajului politic, la fel de semnificativă ca și prezența, constituindu-se în marcă lexicală a ideologiilor adverse. Pe această
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ceea ce este transmis în mod implicit, adică implicaturile. Grice definește clasa implicaturilor în negativ, ca fiind "ceea ce este transmis minus ceea ce este spus"142 și distinge două tipuri principale de implicaturi: implicaturile convenționale, determinate de anumite itemuri lexicale sau de ocurența anumitor construcții lingvistice; implicaturile conversaționale, având originea în maximele de cantitate, de calitate, de relevanță și de modalitate pe care ar trebui să le respecte locutorii. "Implicaturile convenționale ale unei aserții sunt stipulate în mod arbitrar, în timp ce implicaturile conversaționale pot
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
jurnalistului față de evenimentele prezentate. Astfel, preferința gazetarului pentru un cuvânt sau altul din seriile sinonimice conduce la indexarea manifestării discursive și la definirea caracteristicilor ideologice ale scrisului jurnalistic. În acest sens, remarcăm preferința jurnalistului pentru cuvinte precum: absolut (263 de ocurențe), act (268 de ocurențe), acțiune (124 de ocurențe), activitate (229 de ocurențe), adevăr (399 de ocurențe), administrație (288 de ocurențe), afacere (358 de ocurențe), a declara (280 de ocurențe), național (325 de ocurențe) ș.a. Dincolo de constantele tematice, pe care le
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Astfel, preferința gazetarului pentru un cuvânt sau altul din seriile sinonimice conduce la indexarea manifestării discursive și la definirea caracteristicilor ideologice ale scrisului jurnalistic. În acest sens, remarcăm preferința jurnalistului pentru cuvinte precum: absolut (263 de ocurențe), act (268 de ocurențe), acțiune (124 de ocurențe), activitate (229 de ocurențe), adevăr (399 de ocurențe), administrație (288 de ocurențe), afacere (358 de ocurențe), a declara (280 de ocurențe), național (325 de ocurențe) ș.a. Dincolo de constantele tematice, pe care le semnalează ponderea acestor termeni
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
un cuvânt sau altul din seriile sinonimice conduce la indexarea manifestării discursive și la definirea caracteristicilor ideologice ale scrisului jurnalistic. În acest sens, remarcăm preferința jurnalistului pentru cuvinte precum: absolut (263 de ocurențe), act (268 de ocurențe), acțiune (124 de ocurențe), activitate (229 de ocurențe), adevăr (399 de ocurențe), administrație (288 de ocurențe), afacere (358 de ocurențe), a declara (280 de ocurențe), național (325 de ocurențe) ș.a. Dincolo de constantele tematice, pe care le semnalează ponderea acestor termeni în vocabularul publicisticii eminesciene
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din seriile sinonimice conduce la indexarea manifestării discursive și la definirea caracteristicilor ideologice ale scrisului jurnalistic. În acest sens, remarcăm preferința jurnalistului pentru cuvinte precum: absolut (263 de ocurențe), act (268 de ocurențe), acțiune (124 de ocurențe), activitate (229 de ocurențe), adevăr (399 de ocurențe), administrație (288 de ocurențe), afacere (358 de ocurențe), a declara (280 de ocurențe), național (325 de ocurențe) ș.a. Dincolo de constantele tematice, pe care le semnalează ponderea acestor termeni în vocabularul publicisticii eminesciene, subliniem preocuparea jurnalistului pentru
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la indexarea manifestării discursive și la definirea caracteristicilor ideologice ale scrisului jurnalistic. În acest sens, remarcăm preferința jurnalistului pentru cuvinte precum: absolut (263 de ocurențe), act (268 de ocurențe), acțiune (124 de ocurențe), activitate (229 de ocurențe), adevăr (399 de ocurențe), administrație (288 de ocurențe), afacere (358 de ocurențe), a declara (280 de ocurențe), național (325 de ocurențe) ș.a. Dincolo de constantele tematice, pe care le semnalează ponderea acestor termeni în vocabularul publicisticii eminesciene, subliniem preocuparea jurnalistului pentru cultivarea unui lexic modern
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și la definirea caracteristicilor ideologice ale scrisului jurnalistic. În acest sens, remarcăm preferința jurnalistului pentru cuvinte precum: absolut (263 de ocurențe), act (268 de ocurențe), acțiune (124 de ocurențe), activitate (229 de ocurențe), adevăr (399 de ocurențe), administrație (288 de ocurențe), afacere (358 de ocurențe), a declara (280 de ocurențe), național (325 de ocurențe) ș.a. Dincolo de constantele tematice, pe care le semnalează ponderea acestor termeni în vocabularul publicisticii eminesciene, subliniem preocuparea jurnalistului pentru cultivarea unui lexic modern, adecvat specificului limbii române
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ideologice ale scrisului jurnalistic. În acest sens, remarcăm preferința jurnalistului pentru cuvinte precum: absolut (263 de ocurențe), act (268 de ocurențe), acțiune (124 de ocurențe), activitate (229 de ocurențe), adevăr (399 de ocurențe), administrație (288 de ocurențe), afacere (358 de ocurențe), a declara (280 de ocurențe), național (325 de ocurențe) ș.a. Dincolo de constantele tematice, pe care le semnalează ponderea acestor termeni în vocabularul publicisticii eminesciene, subliniem preocuparea jurnalistului pentru cultivarea unui lexic modern, adecvat specificului limbii române și necesităților de exprimare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acest sens, remarcăm preferința jurnalistului pentru cuvinte precum: absolut (263 de ocurențe), act (268 de ocurențe), acțiune (124 de ocurențe), activitate (229 de ocurențe), adevăr (399 de ocurențe), administrație (288 de ocurențe), afacere (358 de ocurențe), a declara (280 de ocurențe), național (325 de ocurențe) ș.a. Dincolo de constantele tematice, pe care le semnalează ponderea acestor termeni în vocabularul publicisticii eminesciene, subliniem preocuparea jurnalistului pentru cultivarea unui lexic modern, adecvat specificului limbii române și necesităților de exprimare a noilor realități ale timpului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]