1,653 matches
-
Regulilor generale de tactică individuală, prezentate anterior, li se adaugă altele, specifice jocului În atac: varietăți de ritm În deplasarea și mișcarea În teren; asigurarea mingii (rămânerii În posesia mingii); sincronizarea acțiunilor proprii cu cele ale jucătorului cu minge; caracterul ofensiv al acțiunilor și folosirea oricărei situații favorabile pentru a arunca la poartă; alternarea procedeelor tehnice și a acțiunilor tactice. Acțiuni tactice individuale: demarcajul, pătrunderea, depășirea și recuperarea mingilor. a. Demarcajul Demarcajul este acțiunea prin care atacantul fără minge Încearcă să
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și din experiența loturilor naționale ale României, care evidențiază că o treime din golurile marcate au fost realizate pe contraatac. În sistemul 6:0, pe contraatac aleargă cei doi apărători laterali, a căror sarcină de apărare este de a activa ofensiv. Echilibrul defensiv este asigurat de jucătorii intermediari și centrali (stânga, dreapta). Pe posturi de apărători laterali există plasați jucători rapizi (extremele din atac). Învățarea contraatacului cu un singur vârf se realizează destul de ușor. Elevii sunt dispuși În coloană câte unul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
proprie de teren, atunci sarcina jucătorilor din valul 2 este mai ușoară prin faptul că pasarea nu este Împiedicată de nici un apărător. Situația devine mai grea, În cazul În care, În jumătatea de teren din apărare rămân apărători, care acționează ofensiv cu scopul principal de a Întrerupe desfășurarea contraatacului. Astfel trebuie ținut cont, că transportul mingii se realizează mai rapid prin pase decât prin folosirea driblingului. Driblingul va fi utilizat numai În situații limită. Pasarea rapidă și variabilă a mingii În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
să efectueze pasa lungă În condiții de siguranță, aceasta poate fi preluată de un intermediar. Nu este posibilă pasa lungă deci, se va continua cu o pasă rapidă, scurtă În adâncime sau pe diagonală. Dacă pe traseu apare un apărător ofensiv, care atacă posesorul mingii, atunci jucătorii fără minge trebuie să sprijine jucătorul cu minge asigurându-i eficiența pasei. În general, conducătorul de joc trebuie să fie În permanență punctul de sprijin. În faza de transport a mingii este indicat, ca
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
o sintagmă la alta de la societatea educațională la societatea cunoașterii accentul transferându-se de la proces la rezultatul său. De asemenea, s-a trecut de la o atitudine defensivă față de schimbarea tehnologică, în structura socială și a pieței muncii, la o perspectivă ofensivă și practică în fața provocărilor unei economii globale concurențiale. 2.3.3. Societatea educațională (learning society) și societatea cunoașterii (knowledge society) De fapt, poziția unei persoane în societatea educațională, potrivit Cartei Albe (1996), urma să fie determinată de relația de învățare
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
situații noi, de modificare a modului de abordare, atunci când modul anterior nu se dovedește eficient. Literatura de specialitate recomandă să se țină cont de decalogul inventatorului: 1. Țíneți permanent treaz spiritul de observație. 2. Exploatați la maximum și în spirit ofensiv orice sursă de informare. 3. Reflectați asupra veridicității oricărei informații, oricât de competentă și autoritară ar fi sursa. 4. Implicați-vă în rezolvarea problemelor!. 5. În orice împrejurare, fiți gata să recurgeți la note, schițe, la elemente de natură să
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
informații. Sursele se regăsesc de către specialistul interesat, din servicii specializate de cercetare bibliografică, identificare mixtă, utilizarea computerului (atenție la termeni). b. Ierarhizarea lucrărilor selectate, după volumul informațiilor utile și procurarea lucrărilor c. Consultarea propriu-zisă a lucrărilor, în spirit critic și ofensiv, trierea și sistematizarea finală a informațiilor. Putem face insemnări, note, schițe, pe hârtie sau suport electronic și în final un raport de cercetare privind imaginea globală asupra stadiului actual și a perspectivelor de dezvoltare în domeniu. Clasificarea zecimală internațională este
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
de către unul sau mai mulți indivizi împotriva unor victime arbitrar alese, exclusiv pentru a susține o putere, o voință de dominație, prin frică, prin teroarea ce devine imediat contagioasă pentru întreaga populație. Terorismul este deci, în sens primar, un sistem ofensiv întrebuințat de către un individ sau un grup mai mult sau mai puțin amplu, pentru a-și impune voința în fața unui întreg popor, ba chiar față de o întreagă civilizație, pentru a exercita o influență asupra istoriei. În această perspectivă, teroristul, fie
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Puțin este mai degrabă un pragmatic, el adoptând o viziune realistă asupra politicii interne și externe rusești. În analiza acestui "nou realism" putinian, Stanislav Secrieru observa că fata de realismul anilor '90, viziunea lui Puțin "a generat un program regional ofensiv și o abordare multivectorială la nivel global".36 Acest nou realism este poate cel mai bine conturat în primul document important de politică externă al administrației lui Puțin, Conceptul de Politică Externă al Federației Ruse. 3.3 Conceptul rusesc de
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Turkey's Bid to Raise Its Islamic Profile and Court Europe May Backfire", Arab News, 6 octombrie 2004. * Data debarcării Aliaților în Normandia din timpul Celui de al Doilea Război Mondial. În limbajul militar ea desemnează data declanșării unei operațiuni ofensive (n. trad.). 248 Joschka Fischer, citat în David Masci, "An Uncertain Road: Muslims and the Future of Europe", Forumul Pew pe tema religiei și vieții publice, Centrul de Cercetări Pew, decembrie 2004. 249 Indicatorii Dezvoltării Mondiale, Banca Mondială, 2003. 250
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
sunt întotdeauna raționale, ceea ce va deveni evident, dacă le vom raporta la ocaziile de câștig (nu neapărat material) pe care le sesizează în cadrul jocului organizațional (și social) sau la acțiunile celorlalți membri. • Comportamentul actorului social are întotdeauna două aspecte: unul ofensiv care presupune sesizarea și exploatarea ocaziilor de a-si ameliora situația; unul defensiv care are ca scop menținerea sau lărgirea marjei sale de libertate și, ca urmare, a capacității sale de acțiune. Nu există comportamente iraționale. Chiar și în spatele reacțiilor
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
fie și a fost recunoscută fără discuție: era suficient să se recitească istoria. Țara n-a fost niciodată cucerită de către turci; domnitorii nu și-au înstrăinat niciodată suveranitatea. N-a fost vorba, la origine, decât de un tratat de alianță ofensivă și defensivă, care impunea fiecăruia datorii reciproce și de o simplă protecție în schimbul unui tribut inițial foarte mic. Doar ca o consecință a vremurilor și a șubrezirii morale și militare a Principatelor și-a arogat Poarta dreptul de suzeranitate și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
trimise la 2 și 3 martie, să evacueze principatele Moldova și Țara Românească până la 30 aprilie. Țarul Nikolai I nici n-a răspuns acestei somații, iar la 11/23 martie, trupele ruse au trecut Dunărea în Dobrogea, dezlănțuind operații militare ofensive împotriva turcilor. În această situație, după ce la 12 martie încheiaseră un tratat de alianță cu Turcia, Marea Britanie și Franța au declarat război Rusiei țariste, respectiv la 27 și 28 martie 1854, rivalitatea ce opusese de decenii aceste puteri urmând să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
3. Divinația o hermeneutică populară? Jeanne Favret-Saada consideră vrăjitoria un limbaj, însă nu unul oarecare: "Vrăjitoria este cuvânt, dar un cuvânt care este putere și nu cunoaștere sau informație."288 Spre deosebire de vrăjitorie, care revendică puterea cuvântului (de unde și aspectul său ofensiv), divinația revendică cunoașterea prin cuvânt (fapt ce-i creează și reputația de practică nonagresivă). "Eu nu fac nici un păcat și nici un rău atunci când ghicesc. Vreau numai să ajut oamenii să cunoască mai mult din ceea ce-i așteaptă ca să se ferească
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dintre parteneri. GRECIA În Liban, în anii '70, onoarea familiei era apărată prin violență, însă și prin minciună. În introducerea unui simpozion care analiza mai multe societăți mediteraneene, Peristiany (1976: 23) se referă la "folosirea defensivă a înșelăciunii și folosirea ofensivă a ridicolului", secretivitatea fiind cea de-a doua strategie defensivă practicată de familiile care țin să-și apere onoarea. Atitudinile grecilor față de minciună, conformîndu-se acestei generalizări, au fost menționate în capitolul 1, pe baza descoperirilor lui Ernestine Friedl. Asemenea strategii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
s-a dus în oraș să înregistreze două femei care cîntau muzică bisericească. Gazdele ei s-au interesat imediat: "Ți-au cîntat și alte feluri de muzică?" Du Boulay a răspuns: "Bineînțeles că nu, doar erau în doliu". Printre minciunile ofensive sînt și acelea care atacă prin afirmații false. Victimele acestor atacuri erau mai ales fetele care doreau să se mărite; du Boulay a aflat că nu exista ocazie în care o viitoare mireasă să nu fie calomniată. Alte minciuni erau
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
datoria morală de a înșela, a păcăli sau a se certa cu străinii pentru a-și apăra rudele" (ibid.:74). În orice caz, după cum spune proverbul, "Dumnezeu vrea ca oamenii să mușamalizeze lucrurile" (ibid.:82). În sfîrșit, există și minciuni ofensive spuse în scop negativ. Guvernul era una din țintele principale ale acestui gen de minciuni, însă du Boulay oferă exemple de situații în care acestea apar și în interiorul comunității. Descoperirile lui du Boulay cu privire la insula grecească Euboea sînt descrise pe
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pretext pentru a prezenta intenții umane. Condiția subiectivă involuntară a reprezentărilor senzoriale devine În acest caz subiectivitate premeditată, iar imaginea realizată astfel ține mai mult de imaginație În sensul de fantezie. Obiectul reflectat suferă efectele de cîmp ale subiectivității umane ofensive și agresive și este serios și deliberat distorsionat. Imaginea În sensul de cadru sau decupaj din realitate Ce putem Înțelege deci prin sintagma paradoxală imagine reală? Este clar că e vorba de o contradicție În termeni: reale sînt lucrurile, imaginile
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
1998:254-7) susține că echilibrarea amenințării este o teorie degenerativă, un adaos ad hoc al teoriei care era incoerent cu afirmațiile sale de bază, dar care era necesar pentru "salvarea" ei de erorile teoretice inerente ale premiselor sale fundamentale. Realismul ofensiv și cel defensiv Predicțiile bazate exclusiv pe anarhie și polaritate sunt atât de indeterminate încât au rareori o valoare semnificativă. Dacă teoriile realiste se vor a fi de utilitate substanțială pentru analiști și decidenți, trebuie incluse și alte variabile nu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
felul ad hoc și incoerent în care Waltz face apel la motivații multiple, ci integrate riguros într-unul sau mai multe modele teoretice. Supraviețuirea și dominația pot fi văzute ca enunțări extreme ale orientărilor defensivă și expansionistă. Literatura despre realismul ofensiv și cel defensiv (vezi Lynn-Jones 1995; Labs 1997: 7-17; Zakaria 1998: 25-42; Taliaferro 2000/1; Snyder 2002) în fond readuce distincția realismului clasic dintre puterile de status quo și cele revizionste sau revoluționare și dezvoltă două teorii realiste diferite pornind
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
defensivi" (Mastanduno 1991:79, n. 13). Dimpotrivă, John Mearsheimer este de părere că "statele caută să supraviețuiască în anarhie maximizându-și puterea în raport cu alte state" (1990:12). Statele sale sunt "maximizatori de putere pe termen scurt" (1994/5:82); adică, poziționaliști ofensivi. După cum arată Fareed Zakaria, "cea mai bună soluție a problemei eterne a incertitudinii vieții internaționale este ca un stat să-și întărească controlul asupra mediului prin expansiunea persistentă a intereselor sale politice în afara granițelor" (1998:20). Această dezbatere internă între
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fi un război hobbesian al tuturor împotriva tuturor ceea ce nu este. Realismul pare să aibă nevoie de amândouă presupozițiile pentru a menține raza de acțiune la care cei mai mulți dintre realiști aspiră. Există cel puțin două modalități de a proceda. Realismul ofensiv și cel defensiv pot fi văzute ca tipuri de logică abstractă a interacțiunii, mai degrabă decât ca argumente substanțiale asupra naturii statelor (compară cu Snyder 2002:172). Predicțiile constrastante ale celor două modele pot fi folosite atât pentru a orienta
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
constrastante ale celor două modele pot fi folosite atât pentru a orienta politicile și analizele, cât și pentru a facilita cercetarea suplimentară a obiectivelor părților (prin deducerea intențiilor din comportamentul prevăzut pe bază teoretică). Cealaltă posibilitate ar fi includerea motivațiilor ofensive și defensive într-o singură teorie, care să explice când ar trebui să triumfe fiecare dintre orientări. The Tragedy of Great Power Politics (2001) a lui Mearsheimer poate fi citită ca o încercare de a explica de ce, când și în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teorie, care să explice când ar trebui să triumfe fiecare dintre orientări. The Tragedy of Great Power Politics (2001) a lui Mearsheimer poate fi citită ca o încercare de a explica de ce, când și în ce mod au prioritate motivațiile ofensive în comportamentul marilor puteri. Proces, instituții și schimbare Conceptualizarea explicită a motivațiilor statelor este doar una din numeroasele strategii posibile pentru îmbunătățirea preciziei și a sferei de aplicare a teoriilor realiste. În această secțiune examinăm conceptualizarea lui Glenn Snyder a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
referă la distribuția de amiciție și inamiciție, și deci nu este mai puțin sistemică decât distribuția de capacități. Nivelul sistemic al teoretizării nu se reduce la structură (care este doar unul din elementele definitorii ale sistemului). În mod similar, realiștii ofensivi și cei defensivi tratează de obicei motivațiile drept prezumate sau stipulate, identificând tipuri abstracte de actori și funcționând astfel tot la nivelul sistemului. În măsura în care anarhia și distribuția de capacități determină alegerea obiectivelor ofensive sau defensive, teoria poate fi chiar riguros
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]