708 matches
-
transformat într-o dragoste profundă. - Pe Brâncuși nu l-ați cunoscut. - Am omis să vă spun ceva din biografia mea: un unchi al meu era Petre Ciorăneanu, fost prefect al Poliției Capitalei sub ocupația germană, senator țărănist și director al oficiosului P.N.Ț. "Dreptatea". - Aveau de ce să vă ducă la canal! Dar cine v-a fost reazem în toți anii aceștia? - Credința în Dumnezeu. - Grozăviile prin care ați trecut totuși nu v-au înrăit. - Nu, nu mi s-a întâmplat nimica
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
XX, este unul din cei mai de seamă gazetari din prima jumătate a veacului. Alături de Lucian Blaga, Adrian Maniu și Gib Mihăescu întemeiază revista "Gândirea" în anul 1921. Este fondator al ziarelor Cuvântul și Curentul în 1928; director al ziarului oficios România în 1938 și al revistei România literară, 1938- suprimate în 1940; membru al Academiei Române, din 1955. Se afirmă ca romancier cu romanul "Întunecare". Obține Premiul național pentru literatură în 1931 și Premiul de Stat pentru dramaturgie în 1952 pentru
Personalitatea zilei: Cezar Petrescu by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80639_a_81964]
-
sînt țigani, bandiții sînt tot țigani etc. Chiar așa?!!! Prima întrebare provocată de această confuzie e cine a dat ordin sau a "sugerat" Poliției să facă astfel de precizări etnice? Din cîte am observat, aceste precizări au fost întrebuințate de oficiosul PRM, România Mare, pentru campaniile sale antițigănești și îndeobște pentru atacurile sale xenofobe. Nu știu cît de întîmplător, un fost general de Poliție, faimosul "Tata Nițu", a candidat pentru funcția de primar al Capitalei din partea PRM. De asemenea, nu știu
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
parte din populație simpatizează cu cei care, la Cogealac, au pus mâna pe pistol și au tras”. Cum ar veni, prin ricoșeu, EvZ ține cu Videanu. Despre faza cu Tabără, nicio vorbă în EvZ, așa că trebuie să citesc din nou oficiosul împreună cu alt ziar, cum ar fi Puterea. Aici scrie că polițiștii au propus NUP în dosarul Tabără, deci fapta (violul) nu prea există. Afacerea ar fi, de fapt, o răzbunare a familiei fostei iubite, care s-a supărat că realizatorul
Ziare, la zi: Gândul îl suspectează pe Videanu de Alzheimer () [Corola-journal/Journalistic/27983_a_29308]
-
Al Turciei astăzi prietene, de bună seamă. Dar acesta e alt subiect. De mare interes ar fi, cred, strângerea mai departe în volume a textelor politice de mai târziu ale lui Vladimir Streinu, acelea apărute în „Dreptatea“ până ce, în 1947, oficiosul P.N.Ț. a fost suprimat de regimul comunist. E o sugestie pe care îmi îngădui să le-o fac editorilor cărții de față. O carte care ar putea să devină, astfel, prima dintr-o serie.
Vladimir Streinu, altă ipostază by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3501_a_4826]
-
Surse din arcul guvernamental au confirmat DeCe News că Puterea va activa un plan de salvare în tandem, PDL-Băsescu, bazându-se pe lăcomia udemeriștilor și pe lipsa de alternativă a UNPR. Prima mișcare o reprezintă sacrificarea premierului Boc. Chiar și oficiosul Puterii, Evenimentul Zilei, ia pentru prima dată în serios ipoteza înlocuirii lui Boc cu un tehnocrat. Scenarii ale ”schimbării de Guvern” au mai fost prezentate de presă, dar acestea nu s-au concretizat, din considerente pragmatice. Echilibrul între grupările din
Planul de salvare în tandem Băsescu-PDL începe cu înlocuirea lui Boc () [Corola-journal/Journalistic/46210_a_47535]
-
Cronicar Oficiosul GDS CONTEMPORANUL. IDEEA EUROPEANĂ din martie 2010 se înfățișează neașteptat de bine, redactorul-șef Aura Christi reușind să scoată revista din acea matcă plicticoasă și monomană în care aproape fiecare pagină era chemată să graviteze în jurul operei directorului publicației, Nicolae
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6429_a_7754]
-
șuvoi de acuze revărsate asupra lui Nicolae Manolescu și Mircea Dinescu, din cuprinsul căruia Cronicarul, oricît s-ar strădui, nu poate înțelege un singur lucru: prin ce ingenioasă deducție a reușit Aura Christi să tragă concluzia că România literară este oficiosul Grupului pentru Dialog Social? „Te pomenești că România literară a devenit treptat, și sigur, «organul suprem» al «unicului partid de comentatori»", GDS, care dă note, taie și face tot ce se cuvine" etc, într-o interminabilă cascadă de injurii care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6429_a_7754]
-
cu logosfera, în care poeții, și nu intriganții, fac legea. Câștigă cel care, cum se spune, are cuvintele la el. În aceeași cheie trebuie citită și secvența în care același Veșmințeanu îl demite, la puțin timp după înfrângere, pe directorul oficiosului partidului său pentru o culpă nici mai mult nici mai puțin decât stilistică: ziarul e slab din pricina lipsei de ținută lingvistică (p. 426). În al doilea rând, Artemis... refuză moralismul facil (în care alunecă adeseori romanele cu substrat politic). De
Zăpezile de-acum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3110_a_4435]
-
exemplar din Una sută una poeme, cu adnotările Dvs., că ați scris acest articol din proprie inițiativă. Profesorul meu, Mircea Zaciu, în Jurnalul său, a intuit exact manevra, afirmând: „Toate aceste conjecturi au putut să circule liber după 1968-1969, întreținute oficios, pentru ca procesul Arghezi să fie redus ad personam, scoțându-se din cauză „«partidul» și «sistemul». Vina ar fi fost exclusiv a unui funcționar abuziv, ba chiar o răfuială între scriitori (A. Toma - Arghezi)” (Mircea Zaciu, Jurnal, vol. I, însemnările din
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
girarea unor materiale de inspirație fascistă, reunite în volumul Naționalistul. Un alt membru al PRM, care face parte din administrația locală a județului Cluj, a publicat, înainte de Hogea, un volum antisemit. Asta pentru a nu mai menționa atacurile xenofobe din oficiosul PRM, România Mare al cărui redactor șef este și președintele partidului cu același nume. Cine va răsfoi colecția revistei va descoperi însă și atacuri antiNATO și împotriva Statelor Unite, atacuri apărute în momente de criză. Atacul lui CVTudor împotriva președintelui Iliescu
Ce ar putea ascunde "dezvăluirile" lui CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15864_a_17189]
-
grabă, căci era nevoie de ea în contextul (geo)politic al vremii. Se decide să fie dată... anonimă. Nu-și asumă nimeni răspunderea, deci Slavici îi cere lui Iacob Negruzzi să fie discret: „Broșura va apărea în aprilie, dar nu oficios, ci anonim. Te rog dar - este zis între noi”3. Apare și o variantă în franceză, limba cu cea mai largă circulație (diplomatică) în epocă. Efectul este puternic, cu ecouri atât în Austro-Ungaria sau în alte state, cât și la
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
gafele făcute de tinerii martorii ai lui Stere și de către acesta (vizitarea potențialului arbitru), dar insistă mai ales asupra "acoperirii" lor cu "minciuni". Articolul se încheie cu o referire la scrisorile publicate de C. Stere și martorii săi în presa oficioasă, în care este acuzat că "vroiește a se deroba, a fugi, de frica, se vede, a teribilulșuiț matamor Sterea nihilistul". Scorțescu declară că pînă atunci avusese cinci "afaceri de onoare" și că "de două ori a fost pe teren, însă
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
Grigore N. Macri, ce răspunde la întrebarea dacă a fost solicitat de directorul "Evenimentului" să fie arbitru și relatează contactele avute cu tinerii Scarlat Rosetti și State Dragomir. Conflictul nu s-a încheiat aici. Concomitent cu trimiterea scrisorilor ziarelor centrale oficioase, martorii lui C. Stere au convocat o întrunire a studenților pentru 1 octombrie. În ziua respectivă, George Scorțescu inserează în paginile "Evenimentului" notița Pentru studenții ieșeni 28, în care reamintind simpatia arătată studenților, afirmă din nou că în "afacere" el
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
această propunere. Prezentă în amîndouă cotidianele citate, deputata PRM Daniela Buruiană a afirmat că partidul său și PSD-ul lui Adrian Năstase ar fi căzut de acord că nu trebuie zdruncinată încrederea populației în Biserică. Să nu citească deputata PRM oficiosul acestui partid ROMÂNIA MARE în care patriarhul Teoctist a atacat fără menajamente și fără teama că aceste atacuri ar putea zdruncina încrederea cititorilor în Biserică? În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu scrie un editorial intitulat Ce ascund mahării Bisericii din care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
orașului, Coriolan Băran, fostul prefect de Timiș - Torontal, Coriolan Baltă, fost primar etc. Mirii au plecat în călătorie de nuntă cu trenul de Arad spre Viena și Berlin (aici urmau trei luni de miere). O știre scurtă apărea și în oficiosul Partidului Național Țărănesc, „Banatul”, care se încheia astfel: „Cu acest prilej au fost în orașul nostru, pe lângă dl Al. Vaida - Voevod, și d. Prof. Mihail Șerban și V.V. Tilea, foști miniștri, precum și mai mulți prieteni ai familiei”.
Agenda2005-51-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284523_a_285852]
-
zbor, cu cuțitul!” (pp. 74 - 75) O altă șarjă, de toată frumusețea, construiește Florin Iaru în Estetica și agentul termic (pp. 125 - 126). Un anume Costică (probabil uitatul, astăzi, Constantin Sorescu), fost coleg de facultate al autorului, apoi articlier la oficiosul Securității, Săptămâna, e pus cu botul pe labe în doi timpi și trei mișcări. Scena e de neuitat. Nu spun de ce. Spun în schimb, fără rețineri, că Florin Iaru e nu numai un excelent poet, ci și un prozator pe
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]
-
sare și piper la adresa lui „gură cască” „omu politicu”, tipărită, unde credeți?, în „Convorbiri literare” în 1867. Până și ortografia revistei junimiste era la data aceea îngrozitoare. Cam toate gazetele vor publica de-a lungul vremii texte asemănătoare, mai cu seamă oficioasele partidelor, de la „Viitorul” liberal la „Scânteia” comunistă. Și, desigur, efemerele foi satirice, câtă frunză, câtă iarbă, de la „Moftul român” al lui Caragiale încoace. Nu au, evident, a face cu literatura. Iar ca reflex al unor atitudini politice sunt „datate” și
Lirică electorală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5070_a_6395]
-
celorlalți seninătatea pe care ți-o dă credința, sensul creștin și eroic pe care îl capătă viața atunci cînd ești gata, în orice clipă să renunți la ea". Are dreptate Sebastian cînd califică, în jurnal, acest articol drept legionar? În oficiosul legionar Buna Vestire la 14 octombrie 1937, omagiind pe generalul Gh. Cantacuzino-Grăniceru, șeful Partidului legionar "Totul pentru Țară" care a decedat, Mircea Eliade scria: "Îmbrățișînd idealurile Legiunii, generalul Cantacuzino a recunoscut în noua sa familie spirituală, aceeași iubire de libertate
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
Alhambra piesa Steaua fără nume de M.Sebastian, - iar în paranteză: Spre a nu irita cenzura, numele autorului este înlocuit cu pseudonimul Victor Mincu". Am fost totuși bucuros să găsesc în cele două dicționare cuvîntul "capodoperă", de care istoria literară oficioasă nu făcea risipă, aplicată unui roman atît de special, deși e greu să accepți inexactitățile și formulările prostești. Unele se explică prin inevitabila ipocrizie a socialismului național ceaușist. Mai trist era faptul că această capodoperă nu se bucura de tratamentul
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
de pe sticle: Dumnezeule! Coniac armenesc de zece ani la prețul celei mai ieftine jumătăți de vodcă de-acasă! Nu resist nici eu tentației: oricum mai îneci amarul necumpărării unui casetofon sau unor blugi valutari... La orele 12 suntem așteptați la oficiosul - lunar - al scriitorilor, "La nueva gaseta." Ne primește Luis Marre, secretarul de redacție. Poet. Directorul, vestitul Nicolas Guillen, ne roagă să-l scuzăm că nu ne întâlnește personal, se simte cam rău, de altfel n-a mai dat pe la redacție
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
tânăr, - vei subzista... ai posteritatea... Mersi am incercat sa glumesc dar prefer actualitatea, cât e posibil... Mă bucur, iarăși, ca prețuirea Dvs. vine din partea unor profesioniști grei ai scrisului. Încât, nici nu-mi mai pasă mie acum de vreo ignorare,... oficios statală, ori altă... Scriitor sunt, nimic altceva, - și nu am a ma teme decât de părerea confraților de anvergură. Tăria mea s-a bazat, vrând nevrând, pe o anume fire independența, de la Sud, aproape sălbatică în ascunzișurile ei, inconfortabila, antipatica
IN LOC DE PREPELEAC by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/13742_a_15067]
-
huligan Toma Vlădescu (fost colaborator la degradantele Calendarul, Sfarmă Piatră ale lui Nichifor Crainic și Porunca Vremii a lui Ilie Rădulescu) împotriva piesei Mioara a lui Camil Petrescu. Și a ținut să-și facă publică decizia indignată, inserînd în ziarul oficios Viața (director Liviu Rebreanu) următoarea notiță: "Binevoiți, vă rog, să înștiințați pe cititori că dat fiind genul de polemică publicat în revista Duminica împotriva unui scriitor de calitatea dlui Camil Petrescu, indiferent de cîtă simpatie sau antipatie ar putea să
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
Veronica Porumbacu, unul despre Ana Pauker. Dacă în intervalul 1944-1947 numărul poeziilor publicate în Veac nou era apropiat de 100, între 1948-1954 vor fi mai puțin de 20. Pastișă (controlată) a liricii sovietice, poezia românească nu era un subiect-țintă pentru oficiosul asociației ARLUS decât în măsura în care era utilizată argumentativ, ca dovadă a "însănătoșirii" materiei și expresiei poetice românești postbelice. Așadar, portofoliul era atent selectat, toți cei publicați având fie un trecut ilegalist, fie un prezent satisfăcător: A. Toma, George Talaz, Ștefan Tita
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
în grabă mâinile de șorțurile murdare și înhață câte un exemplar din Adevărul. Funcționarii înghit cu noduri ultima îmbucătură de corn și se caută de mărunțiș. E o larmă nemaipomenită, mai rău ca în ’916, în ziua mobilizării generale. Dreptunghiurile oficiosului guvernamental sunt agitate ca niște steaguri, cu miile de găuri făcute de plumbii ciudați ai lui Gutenberg. Capitala e cu sufletul la gură. Astăzi nimeni nu mai știe exact la cât se termină orele de serviciu, când și-a fixat
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]