1,007 matches
-
mărginesc șanțurile adică a unei sau alteia din burjonii faciali. La începutul lunii a doua, morfogeneza feței continuă cu modificările dezvoltării aparatului olfactiv. Epiblastul, ce cuprinde partea inferioară a burjonului frontal la nivelul marginii stomodaeumului, se compactează în două placarde olfactive, ce devin fosele nazale. Marginile gutierelor se vor compacta și vor proemina în afară pentru formarea a doi burjoni nazali laterali și mediali, separați de un șanț la nivelul liniei mediane a burjonului frontal. Configurația definitivă a feței se realizează
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
acestui masiv fiind legată de dezvoltarea rinencefalului. Mai târziu, burjonii laterali nazali se reunesc cu burjonii maxilari, ștergând șanțul oblic al feței cu formarea masivului lateral. În continuare, burjonii maxilari se dezvoltă și se unesc cu masivul median dedesuptul gutierelor olfactive, ce sunt transformate în două canale, fosele nazale primitive deschise spre exterior prin cele două narine. Se produce o sudură prin afrontarea învelișurilor epigastrice, defectele acestor suturi stând la originea fantelor labiale (buza despicată). Unirea burjonilor la nivelul regiunii paraaxiale
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
planuri. Unghiul ascuțit dintre ramura medială și laterală devine obtuz. (4,5,12,15) Fantele labio palatine Fantele labio-palatine rezultă dintr-un defect de sudură a burjonilor faciali secundari (nazali, interni și externi) și a burjonilor maxilari (superiori) de sub gutierele olfactive. Fantele labiale interesează din față în spate buza superioară, pragul narinar, gingia și palatul primar. Buza superioară se formează din sudarea directă a burjonului maxilar (superior) cu masivul median intermaxilar. Fantele labiale divid buza în partea centrală și în partea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
specia în sine ofer] o justificare pentru un statut moral superior este arbitrar și nefolositor. Criteriul senzitivit]ții Unii filosofi consider] c] senzitivitatea este criteriul primar al statutului moral. Senzitivitatea este capacitatea de a avea experiențe, spre exemplu, vizuale, auditive, olfactive sau alte experiențe perceptuale. Dar capacitatea de a avea experiențe pl]cute sau dureroase pare s] aib] o relevant] deosebit] asupra statutului moral. Este un postulat plauzibil al eticii utilitariste acela c] pl]cerea reprezint] un bine intrinsec, iar durerea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etapă ontogenetică (Dacey și Travers, 2002). Exercitarea consecventă a unei profesii în funcție de specificul ei poate contribui la rafinarea unei anumite capacități senzoriale, ce se concretizează prin apariția unor discriminări subtile la nivelul celor cinci analizatori (vizual, auditiv, tactil, gustativ și olfactiv). Pragul diferențial progresează pentru toate categoriile de senzații. În plus, unele profesii (cele de constructor, salvamontist etc.) sau diverse ramuri sportive (parașutism, gimnastică, alpinism etc.) determină o evoluție în ceea ce privește simțul echilibrului. Progresele intelectuale sunt evidente ca un corolar firesc al
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evidentă la bărbați decât la femei. Complexul gustativo-olfactiv se angajează și el pe o pantă descendentă. Și anume, după 50 de ani, scade capacitatea individului de a repera stimulii de intensitate redusă, indiferent dacă ei sunt de natură gustativă sau olfactivă. Se conservă însă abilitatea de a diferenția gusturi pronunțate, respectiv mirosuri de intensități diferite. Din păcate, sensibilitatea la durere se augmentează după vârsta de 45 de ani, ceea ce, implicit, diminuează confortul existențial al persoanei, având în vedere că incidența și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
etapă ontogenetică (Dacey și Travers, 2002). Exercitarea consecventă a unei profesii în funcție de specificul ei poate contribui la rafinarea unei anumite capacități senzoriale, ce se concretizează prin apariția unor discriminări subtile la nivelul celor cinci analizatori (vizual, auditiv, tactil, gustativ și olfactiv). Pragul diferențial progresează pentru toate categoriile de senzații. În plus, unele profesii (cele de constructor, salvamontist etc.) sau diverse ramuri sportive (parașutism, gimnastică, alpinism etc.) determină o evoluție în ceea ce privește simțul echilibrului. Progresele intelectuale sunt evidente ca un corolar firesc al
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evidentă la bărbați decât la femei. Complexul gustativo-olfactiv se angajează și el pe o pantă descendentă. Și anume, după 50 de ani, scade capacitatea individului de a repera stimulii de intensitate redusă, indiferent dacă ei sunt de natură gustativă sau olfactivă. Se conservă însă abilitatea de a diferenția gusturi pronunțate, respectiv mirosuri de intensități diferite. Din păcate, sensibilitatea la durere se augmentează după vârsta de 45 de ani, ceea ce, implicit, diminuează confortul existențial al persoanei, având în vedere că incidența și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la nivelul retinei (nivelul receptor); ea este definitivată la nivelul celorlalte componente ale analizatorului vizual. In ceeace privește capacitatea de transmisie a informației, s-a calculat că analizatorul viual transmite cel mai mare flux de informație în raport cu ceilalți analizatori (auditiv, olfactiv, gustativ), acesta fiind de circa 4*108 biți într-o secundă. Acest fapt justifică caracterizarea retinei ca fiind un “țesut nervos prin care creierul și-a creat un mod de a privi lumea din afară”, el comportându-se ca un
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
relațiile cu ceilalți. C. Efectul obținut este de natură internă, efect stimulatoriu senzorial. AUTOSTIMULARE Copilul emite comportamente care îi produc în mod automat senzații plăcute de tip kinestezic (legănat, învârtit), tactil (frecarea degetelor unele de celelalte, lovirea palmelor de corp), olfactiv (mirositul diferitelor obiecte), auditiv (foșnitul unei hârtii), gustativ (băgatul obiectelor în gură). Este mai ușor de intervenit asupra primelor două ( A si B ) pentru că acestea sunt întărite de consecințele externe pe care le primește copilul; dacă îi oferim altă consecință
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
Realizează percepția stimulilor tactili * Realizează diferențierea stimulilor tactili * Avertizează eventualele pericole Echilibrul (sistemul vestibular) Funcții: * Reglează echilibrul Senzații musculare (senzații proprioceptive) Funcții: * Reglează tensiunea mușchilor în corp, astfel încât aceasta este adecvată activității pe care dorim să o realizăm. Mirosul (sistemul olfactiv) Gustul (sistemul gustativ) Funcții: * Realizează perepția stimulilor olfactivi si gustativi * Avertizează în legătura cu eventualele pericole Când organele senzoriale funcționează normal înseamnă că există o conlucrare continuă a tuturor organelor senzoriale. Probleme în integrarea senzoriala( I.S. ) Deficiente în I.S. pot
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
Avertizează eventualele pericole Echilibrul (sistemul vestibular) Funcții: * Reglează echilibrul Senzații musculare (senzații proprioceptive) Funcții: * Reglează tensiunea mușchilor în corp, astfel încât aceasta este adecvată activității pe care dorim să o realizăm. Mirosul (sistemul olfactiv) Gustul (sistemul gustativ) Funcții: * Realizează perepția stimulilor olfactivi si gustativi * Avertizează în legătura cu eventualele pericole Când organele senzoriale funcționează normal înseamnă că există o conlucrare continuă a tuturor organelor senzoriale. Probleme în integrarea senzoriala( I.S. ) Deficiente în I.S. pot apărea la toata lumea, atât la persoanele cu
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
un singur organ senzorial este prelucrat în mod instinctiv. * Evitarea perceperii directe: perceperea directă conduce rapid spre suprasolicitare. * Închiderea sistemului senzorial: pentru a diminua sau înlătura bombardamentul senzorial * Compensează perceperea nesigura a unui organ senzorial cu alți analizatori: tactil și olfactiv mai ales. * Rezonanța: se pierde intr-un stimul/este fascinat de un stimul senzorial. Probleme de I.S. existente la persoanele cu autism exemple Hipersensibilitate tactila * Atingerile îl dor, preferă să atingă el pe cineva sau ceva * Accepta atingerea doar a
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
penetrabilitate cât mai bună prin membrana bacteriană; indice terapeutic cât mai mare (raportul dintre doza letală 50% și doza eficientă 50%); să formeze soluții stabile și ușor de manevrat; să posede o acțiune rapidă și durabilă; să corespundă estetic și olfactiv. 1.3.2. CLASIFICAREA ANTISEPTICELOR Din punct de vedere al acțiunii toxice față de celulă antisepticele sunt: citofilactice, care respectă integritatea celulelor vii; citotoxice, care distrug celulele vii expuse direct acțiunii antisepticului. Din punct de vedere chimic și terapeutic substanțele antiseptice
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
preferat (sau o esență naturală) și folosiți-o de câte ori vă apucați de studiu, dar numai cu această ocazie. în ziua examenului, luați flaconul cu parfum sau esență; deschizându-l cu ocazia testului ce-l aveți de trecut veți stimula legătura olfactivă cu ceea ce ați studiat. Ingenios, nu? Aveți grijă să nu vă transformați într-o drogherie ambulantă! În plus, pentru a stimula memoria, puteți adopta o alimentație fără grăsimi gătite sau zaharuri rafinate, preferând zaharurile lente (fructele nu prea dulci de
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
în scopul realizării obiectivelor -cadru și a obiectivelor de referință, din programele școlare. Codurile folosite de profesori în comunicarea didactică sunt: cuvântul, imaginea, sunetul, mișcarea, pauzele logice și psihologice, intonația, stările afective etc. Canalele de comunicare sunt analizatorii: vizual, auditiv, olfactiv, gustativ. În situațiile școlare de instruire, sursele comunicării pot fi: mesajul didactic și educațional al profesorului, manualul școlar, reviste, cărți, atlase, hărți, materiale didactice, filme didactice, imagini proiectabile, truse de laborator, video-text și video-disc, lecții televizate sau radiodifuzate . . Profesorul conduce
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
preferat (sau o esență naturală) și folosiți-o de câte ori vă apucați de studiu, dar numai cu această ocazie. În ziua examenului, luați flaconul cu parfum sau esență; deschizându-l cu ocazia testului ce-l aveți de trecut veți stimula legătura olfactivă cu ceea ce ați studiat. Ingenios, nu? Aveți grijă să nu vă transformați într-o drogherie ambulantă! În plus, pentru a stimula memoria, puteți adopta o alimentație fără grăsimi gătite sau zaharuri rafinate, preferând zaharurile lente (fructele nu prea dulci de
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
ideea că actul comunicării este mult mai complex decât s-ar crede, limbajul verbal fiind completat de cel nonverbal și paraverbal. Se acceptă marea diversitate a codurilor utilizate (sunet, cuvânt, imagine, gest, cinetică etc.), împreună cu multitudinea canalelor (auditiv, vizual, tactil, olfactiv etc.) Așa cum arată Tudor Vianu în Dubla intenție a limbajului și problema stilului, “ Cine vorbește comunică și se comunică”. O face pentru alții, dar și pentru sine. Transmite o informație despre un anumit aspect exterior, dar și despre sine. Componentele
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
descompunerea cărbunilor de pământ sau a substanțelor organice care conțin sulf. Toxicitate. Hidrogenul sulfurat este la fel de toxic ca și HCN . La lucrul cu H2S trebuie avută foarte multă grijă (Se lucrează numai la nișă) pentru că el atacă și paralizează nervii olfactivi, deci după o scurtă expunere, el nu va mai fi sesizat după miros. Ca antidot în intoxicațiile cu H2S se inspiră aer curat sau cantități foarte mici de Cl2. 3. Partea experimentală Proprietăți fizice În condiții obișnuite, H2S este un
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
descompunerea cărbunilor de pământ sau a substanțelor organice care conțin sulf. Toxicitate. Hidrogenul sulfurat este la fel de toxic ca și HCN . La lucrul cu H2S trebuie avută foarte multă grijă (Se lucrează numai la nișă) pentru că el atacă și paralizează nervii olfactivi, deci după o scurtă expunere, el nu va mai fi sesizat după miros. Ca antidot în intoxicațiile cu H2S se inspiră aer curat sau cantități foarte mici de Cl2. 3. Partea experimentală Proprietăți fizice În condiții obișnuite, H2S este un
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Copiii din eșantionul experimental au dovedit mai multă inspirație în compozițiile plastice realizate, datorită faptului că au avut posibilitatea să participe în mod activ și la alte activități unde au perceput forme și suprafațe, s-au folosit de simțurile vizual, olfactiv, tactil,etc. Fiecare dintre copii a ales culoarea după cum a simțit, manifestând înclinație pentru culorile calde, vii, le-au combinat în mod plăcut, dând dovadă de spirit creativ, de originalitate, de imaginație. Am remarcat la copiii din grupa experimentală o
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
produși, funcționează În mod ciclic, repetându se după 6 luni, când intră din nou În călduri. Particularități și deosebiri, sub aspect anatomic și fiziologic, la câini, priviți În ansamblul speciei canis familiaris, se constată și În legătură cu aparatele care privesc simțurile: olfactiv, auditiv și cel al văzului. Sub aspect olfactiv, câinii sunt neîntrecuți În perceperea mirosului de la distanțe mari, dar cea mai mare acuitate a lui se constată la câinii din rasele Ciobănesc german și Ciobănesc Cehoslovac, care sunt aproape de neegalat În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
6 luni, când intră din nou În călduri. Particularități și deosebiri, sub aspect anatomic și fiziologic, la câini, priviți În ansamblul speciei canis familiaris, se constată și În legătură cu aparatele care privesc simțurile: olfactiv, auditiv și cel al văzului. Sub aspect olfactiv, câinii sunt neîntrecuți În perceperea mirosului de la distanțe mari, dar cea mai mare acuitate a lui se constată la câinii din rasele Ciobănesc german și Ciobănesc Cehoslovac, care sunt aproape de neegalat În această privință. Aceste rase depășesc cu mult capacitatea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
câinii sunt neîntrecuți În perceperea mirosului de la distanțe mari, dar cea mai mare acuitate a lui se constată la câinii din rasele Ciobănesc german și Ciobănesc Cehoslovac, care sunt aproape de neegalat În această privință. Aceste rase depășesc cu mult capacitatea olfactivă a omului. Ceea ce este mai uimitor constă În Însușirea lor de a deosebi, pe baza mirosului, cu o neîntrecută precizie, un obiect sau un bun de altul, cât și mirosul unui om de al celuilalt, fără să le asocieze cu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
unor persoane cu a căror voce este familiarizat. Utilitatea acestei Însușiri este dată de faptul că din timpul dresajului poate reține cu ușurință, o perioadă Îndelungată de timp, toate mirosurile ce i-au fost date spre adulmecare, Înmagazinate În registrul olfactiv, care are la bază milioane de celule nervoase specifice, ce servesc pentru detectarea mirosului. Identificarea omului după miros este dată de o serie de reacții biochimice ce au loc la nivel celular În organismul fiecăruia, care se materializează În final
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]