1,092 matches
-
Că locul a rămas ...vacant/Din cauza ursitoarelor distrate,/Care, în loc să pună norocul pe Timp/ L-au pus pe .... Kant” Julian Radu, Ultimul doge... Ușor de recunoscut în nota ironică dar în deplină concordanță cu stihul vioi și ludic un poet oltean, unul dintre aceia care chiar merită a fi mult mai bine cunoscuți. „Cafea scumpă și proastă este,/compartimentele sunt pline de sărăcie, nu vezi nici un controlor;/poate privește unul de undeva, dacă urcă cineva.../ Nu urcă decât frigul, ori căldura
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
țâță Lângă mâță. Oțul mamii, cel frumos, Te dași din copaie jos . Oț în sus și oț în jos, I‐ a ieșit în creștet moț. Oț voinic și iscusit Fără bâtă și cuțit. Foaie verde leuștean, M‐a făcut muica oltean. și, cobzare, spune drept, Muica m‐ a făcut deștept. * “ Joi ( 9mai n. n. ), la orele 2 după amiază, a încetat din viață în București gingașul poet al Baladelor și Idilelor care farmecă tinerețele visătoare și îndrăgostite ale cititorilor de literatură. Îl
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
la cei din Caracal le-a venit ideea ca să construiască un metrou și în orașul lor. Bineînțeles, că pe timpul acela orice mișcă în țara asta, în materie de construcții, trebuia să aibă aprobarea și binecuvântarea celui mai tovarăș, dintre tovarășii olteni, ai tuturor timpurilor, așa că o delegație din Caracal, s-a prezentat la București pentru a-și expune proiectul. Metroul din Caracal a fost aprobat, numai că mai trebuia rezolvată o singură piedică, de natură tehnică, ce să facă pe parcursul construcției
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
conducători europeni au recunoscut deschis acest lucru. Nu multe personalități ale lumii se pot lăuda că au mers prin Londra, în trăsură cu regina Marii Britanii. Nici măcar unii președinți ai SUA, nu a avut privilegiul pe care l-a avut micul oltean de la Scornicești. Dar nu asta este important pentru poporul acesta, ci lipsa unei istorii adevărate. Fără o istorie cu exemple ilustre, nu se poate educa spiritul unui popor și ne vom trezi că ajungem, ca niște orfani părăsiți, scuipați și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
fi și Popowski, dar mă deranjează terminația poloneză - or fi și polonezi ortodocși? - Sâââânt, sunt, trei-patru: doi bieloruși și un ucrainean. Și o jumătate de rus... - Sau Popazian pe armenește, Popazu pe grecește, Pap Înungurește - să nu uităm: Popete, pre oltene(ș)te... - Mai bine să nu mai căutăm, mai bine să nu știm - cine nu știe poate pretinde că se trage În linie dreaptă din... - ... stră-tații noștri, cei din legiunea a V-a... Ia te uită: tot la Macedonenii noștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu cimitirul și s-a uitat, și s-a uitat îndelung la el. Chiar când se uita, pe cărarea care venea din sens opus, peste vârful dealului, a apărut un sătean, care o luase și el pe scurtătură spre satul Olteni, fiindu-i mai la îndemână decât drumul care șerpuiește la ieșirea din sat, până sus, deasupra, de unde se întinde domol câmpul spre Valea Lohanului. Aproape dând nas în nas cu străinul, îi dădu bună ziua. Străinul i-a răspuns cuviincios, scoțându
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
că așa stau lucrurile, ci încerc doar să înțeleg ceva, așa, pentru mine... Muică, sîntem neam de hateri ! M-a costat o sticlă de vin copyright-ul la acest titlu, dar a meritat. El îi aparține colegului meu Bogdan Iancu, oltean vizionar de vocație. E o perlă de „glocalizare”, ademenind globalul în patul localului pentru a vorbi despre vecinul național. Dar vorba lungă, sărăcia omului ! Să trecem deci la subiect. Subiectul era în acest caz unul recurent, care mă nedumerește de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de genul celui care i-a scos din sărite pe francofonii din Québec, și nici nu intenționez să militez pentru o „Oltenie liberă” sau alt soi de dezmembrare a nației. Nu este nici o măgliseală a oltenilor. Și nici măcar nu sînt oltean ! Păi ? Păi, mă gîndeam, pur și simplu, răsfoind acest dicționar, la vorba de duh a lui Conea despre țara noastră care era „plină de țări”. La faptul că limba română o fi ea „un miracol” prin unitatea sa latină transcarpatică
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nostru istoric Nicolae Iorga, în anul 1933: „A murit cel mai mare poet francez, care era despre partea tatălui o româncă” (...) „De la înaintașii români a avut acea moștenire de poezie care, prin bunica ei, soția lui Dumitrachi Bibescu, bun gospodar oltean, îi venea din neamul, atât de înzestrat literar al Văcăreștilor” „Pentru nu știu ce cuvinte spuse într-o clipă de capriciu Î...Ă, s-a aruncat împotriva ei (...) învinuirea că și-a renegat nația.” („învinuirea” fusese făcută de poetul Octavian Goga, într-
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
Am venitără și io la rubrica cu microfonul deschis cu mașina cu cineva la Prea Sfânta și zic io hai să-l văz pe ăla, hi hi hi, care ăi fi tu, că, adică matale, că Tucă e altu, mai oltean și cu bretele și zic io să văz și cu breteaua aia de pământ la domnu jurist, că doar n-ai fi matale, că și ăla, hâ hâ hâ, e dat în... mânca-te-ar norocu ca câinele purecii, amin
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
întâlnim cu un tânăr aburcat pe un cal: Mai e mult până la Spasca? Nu. Și i-am arătat cu degetul ce era de arătat dar, ghiontit de ceva lăuntric, am mai zis: Dar de unde ești de nu cunoști împrejurimile? Sunt oltean, dom 'le. Și sunt numit la Spasca în locul unui învățător fără diplomă, Brumă. Calul l-am rechiziționat și dacă n-ajung să-l dau înapoi, în loc de post am să am de-a face cu postul de jandarmi. Mergeți cu Dumnezeu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de unul dintre băieți. Stă și acum pe rafturile memoriei la loc de cinste. Dar iată și Turnul Severin, portul. Aici refugiații suntem așteptați de reprezentanții Inspectoratului școlar Ismail, și el în refugiu, inspectorul Teodorescu și învățătorul Ștefan Armeanu, amândoi olteni și buni prieteni cu familia noastră. Am trecut să dormim pe un alt vapor care pleca a doua zi în cursă. Dimineața, ajutați de doi ofițeri în rezervă, desigur că tot învățători, ne-am suit într-un vagon de marfă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Moscova, un oraș foarte mare și deosebit de frumos. De asemenea, în acest oraș mi-a plăcut mult civilizația și doamnele foarte elegante. Aici am întâlnit un coleg simpatic cu un caracter foarte frumos, o inimă extrem de bună și altruistă caracteristică oltenilor. Acest coleg se chema căpitanul Cașotă Gheorghe, care mi-a făcut o plăcută impreșie ,m-amș apropiat de el imediat făcându-mi-l prieten, având chiar paturile alăturate în dormitor și stând în aceea și bancă în clasă. Toate problemele le
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
1895 apar, de asemenea - sub patronajul lui Alexandru Bogdan-Pitești -, primele expoziții de pictură ale „independenților” din România și primele reviste de artă deschise fenomenului modern. Revista Literatorul a lui Alexandru Macedonski și satelitele ei „francofile” (Revista ideii, Revista literară, Revista olteană, Revista orientală. Révue franco-roumaine, Revista contimporană, Liga ortodoxă ș.a.), dar și numeroase publicații mai eclectice (Revista modernă etc.), găzduiesc producții estetizante autohtone sau traduceri din simbolismul european. Efemera revistă Linia dreaptă (1904) a lui Tudor Arghezi marchează deopotrivă revolta anticlericală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
se serveau...); Pag. 614: „Budha recomanda celor câtorva sute de milioane de adepți...” (Buddha... celor câteva...); Pag. 620:„... unde am văzut lumina zilei, În brațele Babei Ilinca și a Babei Stana...” (... și ale Babei Stana); Pag. 621: „Filosofia și pedagogia olteană este o filosofie a personalismului energetic” (Filosofia și pedagogia oltene sunt o filosofie și pedagogie ale personalismului energetic). În continuare, vom reproduce jigniri cumplite, de care este plină până la refuz mizerabila carte a lui Petre Pandrea. Pag. 26: „Stelian Popescu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
milioane de adepți...” (Buddha... celor câteva...); Pag. 620:„... unde am văzut lumina zilei, În brațele Babei Ilinca și a Babei Stana...” (... și ale Babei Stana); Pag. 621: „Filosofia și pedagogia olteană este o filosofie a personalismului energetic” (Filosofia și pedagogia oltene sunt o filosofie și pedagogie ale personalismului energetic). În continuare, vom reproduce jigniri cumplite, de care este plină până la refuz mizerabila carte a lui Petre Pandrea. Pag. 26: „Stelian Popescu, cel mai corupt”; Pag. 41: „... acefali cu cămăși verzi”; Pag
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
blană și-l târnosea. Ieșea tot praful din el, pînă-l sângera. Sătul, se fudulea privindu-i cum se încaieră pentru ciozvârta rămasă. Plecau pe urmă mai departe. Mahalaua creștea spre Filantropia, și-ntr-acolo apucau, pe sub gardurile negre, pe la grădinile oltenilor, pișîndu-le verzele putrezite, apoi se întorceau spre groapă, coborând pe drumul îngust. Se lăsau pe malul gârlei, unul după altul, hămesiți. Gunoierii descărcau sus, pe mal, camioanele, și din fundurile lor se rostogoleau resturi grase. Zăvozii se năpusteau scormonind. Aveau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
oprea departe, mirosea și, cu ochii lui ageri, își alegea potaia. O târcolea înfiorat, cu coada ridicată, mârâind. Se apropia și lătra scurt. De sub colții albi scotea limba lui lungă și băloasă, urla aproape de cățeaua înspăimîntată și se lingușea. Vinețiii oltenilor se repezeau și ei și se încăierau. Dulăul nu se juca. Rânjea o dată cu ochii aprinși și se zvârlea spre ceilalți. Trupurile se încolăceau, se înnodau, zvâcnind scurt, și măturau pământul. Își căutau beregățile, aprigi. Tot al lui Gogu era mai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
organismul autorului. Într-o povestire de Marin Preda, cu puțin înainte de cotitura de la 23 august, lângă Ploiești, nemții plasează un pistolar, așa, aiurea, să vegheze la o baterie românească dacă tunarii luptă cu elan. Și ce să vezi? Un tunar oltean se oftică pe acest gest și îl ucide pe neamț lovindu-l în cap cu un tub de obuz. Comandantul, în loc să își facă datoria, organizează un plebiscit: îl predăm sau nu pe criminal? Colegii de baterie îi strâng neamțului ucis
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Nu se pot face glume despre o anumită comunitate socială sau națională cu membrii comunității sau cu cei cărora anumite clivaje socioprofesionale le sînt necunoscute (după cum noi nu rîdem la bancurile cu saxoni ale germanilor, la fel glumele noastre cu olteni sau ardeleni nu pot fi receptate de alte popoare care nu cunosc profilul moral al acestor locuitori). Deci glumele legate de specificul național nu sînt înțelese dacă nu avem anumite cunoștințe despre mentalitatea celor în cauză (infra VIII): viii) La
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
axa medii de rezidență să apară diferențe în identificare, datorate diferențelor uriașe rural-urban în termeni structurali din România. 22 Vezi Capitolul 1. 23 În luna mai, anul 2007. 24 Teliu, Stupini Prejmer, Sebeșul de Sus, Șura Mare, Jibert, Mohu, Bogata Olteană, Cuciulata, Crihalma, Bucium, Dejani, Toderița, Bazna, Dârlos, Ernea, Merghindeal, Veseud, Ighișu Vechi, Cârța, Colun, Săcădate, Vale, Săcel, Sângâtin. 25 Mărimea eșantionului este de 655 subiecți, cu o eroare standard de ± 3,9 % (la o probabilitate de 95 %). 26 Mărimea eșantionului
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
D. Pencioiu (1869-1936), avocat în Baroul Dolj (1899), primar al orașului Craiova în timpul ocupației germane din Primul Război Mondial, putem spune că înainte de a deveni doctor în drept la Bruxelles s-a afirmat că editor, alături de Traian Demetrescu, al "Revistei Oltene", ca traducător din opera poetica a lui Heine, precum și că un atent critic literar al prozei eminesciene; a mai fost colaborator al publicațiilor periodice "Ramuri", "Românul Liberal" sau "Evenimentul Literar"20. Să mai amintim aici pe avocatul din Baroul Vlașca
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
fiind considerați fără notorietate 29. Desigur că noi am putea să mai adăugăm în lista pe ministrul liberal al Justiției din 1896-1897, Ștefan Șendrea 30 ori pe deputații conservatori de Craiova, Ullyse Boldescu (1850-1908), care fusese și primar al urbei oltene 31, respectiv de Brăila, Anastase Simu (1854-1935)32 ori pe edilul de Târgu Jiu din 1905 Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) sau pe mai puțin cunoscuții politicieni ai dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (îi identificăm aici, cu rezerve
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
deputați, senatori, primari ai urbelor de provincie etc.). Din această categorie îi amintim aici pe conservatorii Petre Lazaroneanu, Anastase Simu, Christodul Suliotis, Luca Zelescovici de la Brăila, pe deputații conservatori de Craiova, Ullyse Boldescu (care a fost și primar al urbei oltene), ori pe edilul de Târgu Jiu din 1905, Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) sau pe mai puțin cunoscuții politicieni ai dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (Emil Vulpe și Mihail Rodocalat). Unii dintre aceștia s-au remarcat și în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
-l dispersează. Așa se explică de ce unele depresiuni intramontane sunt mai reci decâr culmile și versanții însoriți ai munților din jur...În Depresiunea de pe Jiul superior (Petroșani) liliacul înflorește, în medie, cu 22 zile mai târziu decât în depresiunile subcarpatice oltene. Se explică de ce terenurile arabile dețin aici doar 1,1%, pe când pajiștile naturale ocupă 40,4%, iar pădurile 52,4%. și asta în condițiile încare depresiunea are o altitudine de doar 560 metri. Dar versanții abrupți din jurul depresiunii, Parângul, Retezatul
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]