1,160 matches
-
ea, încununarea eforturilor pentru reunirea familiei. O surprinse pe Marieta dând aprobator din cap. Drept e că fiecare se gândea la altceva: una - ca la o posibilă soluție de redresare a mariajului, cealaltă - ca la aducerea laolaltă a familiei de olteni dezrădăcinați prin destin de locurile de baștină, ca la o eventuală continuare armonizată a vieții trăite de toți înainte... Reaminti cum Artemie îi spusese lui cumnatu-său Costin, la un pahar de vorbă, că ar vrea să vină și el cu
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
aur poartă, / Noi cerșim din poartă-n poartă.” Șirul surprizelor nu se oprește, iar încărcătura emoțională care mă copleșește, ajunge la apogeul ei pusă în fața unei descrieri demnă de cei mai renumiți scriitori. Iar scriitorul,de data aceasta,este un oltean ce a știut să vadă sufletul moțului. „De undeva, din susul coastei care duce spre Piatră vânătă, peste păduri, peste poiene și peste susurul pâraielor se aude o chemare de bucium. O, Doamne al acestor locuri, nouă, nu puteai să
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
și pentru câte altele nu-i era recunoscătoare?! Îi era obligată unchiului și pentru că ținuse ca ai lui să vadă în familia Aurei și rude, și prietenii de care aveau atâta nevoie în orașul mare și străin niște dezrădăcinați, căci oltenii duși în lume, departe de satul lor, cam asta simțeau. La întărirea acestei legături contribuiseră și mama Mirei, și tatăl ei. Niciodată Aura nu avusese de reproșat ceva Marietei. Se vedeau des, iar când nu puteau s-o facă, își
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
cu dichisul ei apăsat balcanic, are legătură cu stadionul cum are... plăcinta cu arahida. Pe cînd taraf și scripcari la ureche? Continuînd să sugă încă din ugerul Ministerului Culturii, pe care l-a onorat cu indolențele și insolențele lui de oltean șmecher, Mărinică Sorescu deschide expoziții după expoziții în străinătate. Ce nu reușesc profesioniștii de marcă ai plasticii românești, în lupta dură cu piețele străine, reușește profitorul poet al glumițelor agreste. Nu mă poate abate nimeni de la raționamentul: așa cum e pictura
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încărcați de grele păcate, și masa de nevoiași, care printre vaiete și blesteme îndură necurmatele silnicii. Din ura mocnită crește „volbura mâniei” și din cătun în cătun se întinde un „duh al răzvrătirii”. Împotriva „câinilor de boieri” se ridică haiducii, olteni aprigi, care dau norodului speranța izbăvirii. Însă vremurile sunt încă potrivnice, și dacă legendarul Iancu Jianu șetrarul se dă prins până la urmă, resemnându-se să devină un gospodar potolit, slugerul Tudor, pornit să schimbe „rânduiala”, cade ucis mișelește. Epicul vioi
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
armatelor sale, el a reușit, pentru prima dată, să unească cele trei țărișoare (Țara Românească, Moldova și Transilvania ) Într-un singur stat. Pentru faptele lui de vitejie Împotriva cotropitorilor turci, poporul Îi păstrează o vie amintire: Auzit-ați de-un oltean, De-un oltean, de-un craiovean Ce nu-i pasă de sultan ? Auzit-ați de-un viteaz, Care veșnic șade treaz, Când e țara la necaz ? Auzit-ați de-un Mihai Ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a reușit, pentru prima dată, să unească cele trei țărișoare (Țara Românească, Moldova și Transilvania ) Într-un singur stat. Pentru faptele lui de vitejie Împotriva cotropitorilor turci, poporul Îi păstrează o vie amintire: Auzit-ați de-un oltean, De-un oltean, de-un craiovean Ce nu-i pasă de sultan ? Auzit-ați de-un viteaz, Care veșnic șade treaz, Când e țara la necaz ? Auzit-ați de-un Mihai Ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai” ? Spuie râul cel
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
constantă a proprietarilor tocmai a celor mari și înrădăcinați și ridicarea în locu-le a altor elemente nouă, cari sunt departe de-a avea calitățile celor vechi. ["D. ROSETTI VREA CA NEGUSTORII... "] 2264 D. Rosetti vrea ca negustorii, care, afară de puțini olteni, ardeleni și macedoromâni, sunt străini în țară, să fie politicește și social egali cu românii. Nu degeaba li se zice burtă verde. E costumul* bulgar. ["CU GHEȘEFTARI... "] 2264 cu gheșeftari ca Carada, cu eroi ca Candiano, cu oameni de onestitatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
situația era alta, revoltele fiind acolo sângeroase. Ralea arată și el diferențe între regiunile istorice. Astfel, ar fi două plus unu tipuri de adaptabilitate: cel prezent la moldoveni și basarabeni mai apropiat de cel oriental, mai pasiv, respectiv cel specific oltenilor și ardelenilor, mai activ. Muntenii ar reprezenta o categorie intermediară între celelalte două. Diferențele observabile și astăzi pe provincii istorice, deși sensibil estompate față de alte perioade, au rădăcini adânci. Dinicu Golescu trecând spre Brașov nu mult după începutul secolului al
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Local, spre deosebire de aria Buzău-Brăila și Arad-Bihor. Și ariile Gorj-Vâlcea, Brașov-Sibiu și București manifestă un interes mult mai ridicat decât media pentru relația cu cele două. Se păstrează așadar în mare paternul de la itemul anterior, dar se adaugă și elemente noi. Oltenii și cei din nord-estul Moldovei se declară interesați să mențină o relație activă cu administrația locală, dar în ce privește comportamentele efective de informare mediile au valori modeste. Al treilea item analizat relevant pentru implicarea în comunitate analizat se referă la opinia
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
caracter prin excelență eclectic. În etapa clujeană, paginile ei reunesc autori din toată România, între timp întregită, din toate generațiile și de orice formație. În sumarele ei, ardelenii Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Aron Cotruș, Emil Isac figurează alături de muntenii și oltenii Ion Pillat, Adrian Maniu, Nichifor Crainic, Gib I. Mihăescu, de moldovenii Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Demostene Botez, Al. O. Teodoreanu, Al. A. Philippide; sămănătoriști ca Ecaterina Pitiș, George Voevidca și Ion Buzdugan semnează în aceleași pagini cu simboliști și moderniști
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
un Dialog, aide-mémoire pentru cititor, între IOANA și al său alterego ION, poeta nu-și ascunde "dizidența față de meschinăria lumii literare craiovene" și nici "timiditatea provincială, pudoarea feminină exagerată", ceea ce ar justifica absența sa din peisajul editorial actual. Sfidând misoginismul oltenilor, Ioana Dinulescu a preferat să publcie cronici plastice și dramatice, activitate ce i-a fost recunoscută de Asociația Internațională a Criticilor de Teatru. În așteptarea apariției volumului de poezii predat la "C.R.", poeta ne introduce în climatul său de exil
Sarcasm pedepsitor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17142_a_18467]
-
T. Kirileanu și S. T. Kirileanu, Teodor T. Burada, Tudor Pamfile, Gh. Ghibănescu, N. Mateescu, Radu Marinescu, V. Radovici, bucovineanul Dimitrie Dan, ardelenii Nicolae Spirlea și Vasile Sala, muntenii Christea N. Țapu, Simion Crainic, M. T. Adameșteanu, I. G. Bibicescu, oltenii Teodor Bălășel, I. N. Popescu, C. N. Mateescu ș.a. Cei mai mulți aveau nevoie de un îndreptar metodologic privind culegerea producțiilor folclorice. În sprijinul lor, Artur Gorovei publică, după Paul Sébillot, încă din primele numere, un amplu chestionar, structurat pe mai multe
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
Constantin Zărnescu, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Starea poeziei, RL, 1978, 23; Constantin Poenaru, Un tânăr poet, R, 1978, 8; Mihai Mustățea, „Cineva mai tânăr”, ARG, 1979, 2; Regman, Noi explorări, 42-47; Popa, Clasici, 150-153; Ilie Purcaru, Carte cu olteni, Craiova, 1988, 130-133; Constantin M. Popa, Semn de carte, R, 1995, 1-2; Petria, Vâlcea, 363-364; Popa, Ist. lit., II, 657; Firan, Profiluri, II, 235-237. R. D.
SIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
unde accentul fals cade pe itinerariul de specializare a unor marinari, în timp ce, de sub crusta ideologică, se întrevăd descrieri reușite și documentate de medii sociale: „Țăranii de la Cara-Omer, neguroși, tăcuți, cu dolmane negre pe umeri, harabagii din Medgidia, sprințari și gureși; olteni dinspre Mangalia, iuți în mișcări, cu căciulile pe o ureche, certăreți și puși pe tocmeală, lipoveni uriași, cu bărbile ca niște mături, liniștiți, blânzi, umblând numai în grup; tătari tăcuți, turci negustoroși; oameni oacheși și volubili; greci zarzavagii, albanezi cu
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
timp o încercare de teorie a culturii române moderne și se vrea o replică la lucrările clasice similare, Spiritul critic în cultura românească de G. Ibrăileanu și Istoria civilizației române moderne de E. Lovinescu. Ca autor al unui roman istoric, Olteni în cetatea de scaun (1982), V. se oprește la domnia lui Matei Basarab, insistând și asupra personalității lui Udriște Năsturel, și se bazează, în reconstituirea epocii, pe documente, scrisori, cronici etc. A lăsat în manuscris alte două microromane, O iubire
VASILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
soră cu moartea (în centru se află dragostea, încheiată tragic, a unui bătrân filosof pentru o tânără femeie) și La fabrica de nisip. SCRIERI: Avangarda literară. Termeni și semnificații, București, 1972; Disocieri în teoria culturii și artei moderne, București, 1975; Olteni în cetatea de scaun, Craiova, 1982; Conceptul de originalitate în critica literară românească, București, 1988; Teoria literaturii, București, 1995; Introducere în teoria genurilor literare, București, 2000; M. Bahtin. Discursul dialogic, București, 2001. Repere bibliografice: Râpeanu, Interferențe, 243-245; Ulici, Prima verba
VASILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
grădina de la Copou elevii și elevele tuturor școlilor secundare din Iași, corurile mixte trebuind să interpreteze Imnul Regal, Marșul Regal și Cântecul Național sub conducerea directorului Conservatorului Ed. Caudella. În repertoriu mai existau și alte cântece patriotice (Tricolorul român, Doina Olteanului, Ridică-te Românie, Doina lui Rațiu, Imnul Vânătorilor, Marșul Cântăreților, Grădina, Imnul lui Ștefan-Vodă, Cornul) ce urmau să fie interpretate de corurile elevilor de la Liceul Național, Liceul Internat, Seminarul Veniamin, gimnaziile Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, Școala normală
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
a provinciei din sânul căreia iese”, asumându-și, ca modestă misiune, „încurajarea condeierilor olteni”. Fără a-și depăși condiția provincială, P.l. publică mai cu seamă versuri, între semnatari numărându-se Elena Farago, D.F. Ionescu-Ghindeni (foarte des, inclusiv la rubrica „Poeți olteni tineri”), Șt. Zamfirescu, Preda Savu, Dem. Bassarabeanu, C. Barcaroiu, Eugen Constant, Adrian Stănciulescu ș.a. Din sumar nu lipsesc, deși sunt sporadice, prozele scurte (schița Vioara fără coarde de Al. Cazaban ș.a.), articolele de critică și istorie literară (Vasile Conta și
POPAS LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288920_a_290249]
-
intens și mai subtil decât în scrierile lui Ioan Slavici și Ion Agârbiceanu, sensurile celor mai rezistente narațiuni concentrându-se în simboluri. Preludii ale creației romanești majore a lui P. includ nu atât povestirile din culegerea Fuga și romanul Vara oltenilor (1964; Premiul Uniunii Scriitorilor), îndatorate schematismului din epocă, cât unele nuvele. O caracteristică a acestora e dilatarea percepției realului până la fabulos și mitic. Cadrul multor întâmplări fiind satul din regiunea sud-vestică a țării în anii războiului și ai secetei, ele
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
din cea mai diversă și îndepărtată provenineță. În peisajul de stuf, mlaștini și ape există puțin pământ nou sigur. ION SIMUȚ SCRIERI: Fuga, București, 1958; Zilele săptămânii, București, 1959; Umbrela de soare, București, 1962; Fata de la miazăzi, București, 1964; Vara oltenilor, București, 1964; Somnul pământului, București, 1965; Dor, București, 1966; Duios Anastasia trecea, București, 1967; F, București, 1969; Prea mic pentru un război atât de mare, București, 1969; Acești îngeri triști, Cluj, 1970; Ploaia albă, București, 1971; Cei doi din dreptul
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
, Cristiana-Maria (21.II.1964, Negreni, j. Teleorman), poetă. Este fiica Ioanei (n. Mitrea) și a lui Stan Diaconu, tâmplar. A urmat Școala Generală din Negreni și a absolvit Liceul Agroindustrial din Olteni, județul Teleorman (1982). Este licențiată a Facultății de Științe Naturale și Agricole (1985) și a Facultății de Biologie (1995) din cadrul Universității din București. Funcționează ca profesor de biologie în județele Botoșani și Gorj, iar din 1993 în București, unde mai
PURDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289067_a_290396]
-
de sate în 30 de ani, București, 1978; Planuri în lut, Craiova, 1979; Marșul de August, București, 1980; Țara Loviștei - oameni și locuri, București, 1980; Geografii rebele, București 1984; Vorbesc țăranii, București 1985; Literatură și națiune, București, 1986; Carte cu olteni și neolteni care au consacrat Oltenia oltenilor, Craiova, 1988; Mausoleul bunicii Beps, pref. Marin Sorescu, postfață Paul Anghel, București, 1999; O expediție în „Sahara Olteană”, Craiova, 2001. Repere bibliografice: Gh. Ardeleanu, „Escale spre noi înșine”, F, 1966,10; Boris Buzilă
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
1978; Planuri în lut, Craiova, 1979; Marșul de August, București, 1980; Țara Loviștei - oameni și locuri, București, 1980; Geografii rebele, București 1984; Vorbesc țăranii, București 1985; Literatură și națiune, București, 1986; Carte cu olteni și neolteni care au consacrat Oltenia oltenilor, Craiova, 1988; Mausoleul bunicii Beps, pref. Marin Sorescu, postfață Paul Anghel, București, 1999; O expediție în „Sahara Olteană”, Craiova, 2001. Repere bibliografice: Gh. Ardeleanu, „Escale spre noi înșine”, F, 1966,10; Boris Buzilă, „Escale spre noi înșine”, „Romanian Review”, 1967
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
din ea cămașe”, un altul pare „un copil de trupă timid”, în vreme ce comeseanul lui stă „încruntat într-o atitudine de neînțeles Edgar Poe dâmbovițean”; cutare actor seamănă „și cu un intendent, și cu un șef peste plasatori, și cu un oltean cu cobilița pe umeri: hai la pere! Periliii! Pergamutiliii! - cu orice, numai cu o vedetă nu”. Lumea scenei revine în Teatru în bețe (1943) - suită de benzi desenate prilejuind lui Pamfil Șeicaru să scrie în cuvântul înainte (intitulat Neagu Rădulescu
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]