760 matches
-
Comunele: Albești Bancă Bogdana Bogdanita Bogdănești Costești Deleni Lipovat Muntenii de Jos Viișoara 6. Circumscripția electorală nr. 6 Codaiesti Comunele: Boțești Codaiesti Danesti Miclesti Solești Tanacu Tăcută Văleni 7. Circumscripția electorală nr. 7 Vutcani Comunele: Crețești Hoceni Hurdugi Lunca Banului Oltenești Pădureni Rosiesti Stanilesti Vutcani 8. Circumscripția electorală nr. 8 Zorleni Comunele: Alexandru Vlahuță Băcani Grivița Ivești Perieni Tutova Vinderei Zorleni 9. Circumscripția electorală nr. 9 Murgeni Comunele: Berezeni Blagesti Epureni Falciu Gagesti Malusteni Murgeni Suletea Vetrisoaia 10. Circumscripția electorală nr.
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Băcești 1.270. Bălțeni ● - 1.271. Codăești ● - 1.272. Delești - ● 1.273. Dimitrie Cantemir ● 1.274. Dragomirești ● - 1.275. Drânceni - ● 1.276. Duda-Epureni ● 1.277. Dumești - ● 1.278. Găgești ● - 1.279. Ivănești - ● 1.280. Miclești ● - 1.281. Murgeni ● - 1.282. Oltenești ● 1.283. Oșești - ● 1.284. Pogana ● - 1.285. Poienești ● - 1.286. Puiești ● - 1.287. Pungești ● 1.288. Rebricea ● ● 1.289. Roșiești ● ● 1.290. Solești ● - 1.291. Stănilești - ● 1.292. Tanacu - ● 1.293. Tătărani ● - 1.294. Tutova ● - 1.295. Văleni - ● 1
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Bunești-Averești ridicat ● - 926. Coroiești ridicat ● - 927. Crețești ridicat ● - 928. Dănești ridicat ● - 929. Deleni ridicat ● - 930. Duda-Epureni ridicat ● - 931. Dumești ridicat ● - 932. Epureni ridicat - ● 933. Fălciu ridicat ● - 934. Gârceni ridicat ● - 935. Lunca Banului ridicat ● - 936. Miclești ridicat ● - 937. Murgeni ridicat ● - 938. Oltenești ridicat - ● 939. Oșești ridicat ● - 940. Perieni ridicat ● - 941. Pogana ridicat ● - 942. Pungești ridicat - ● 943. Rebricea ridicat ● - 944. Solești ridicat ● - 945. Ștefan cel Mare ridicat ● - 946. Șuletea ridicat ● - 947. Tătărani ridicat ● - 948. Todirești ridicat ● - 949. Tutova ridicat ● - 950. Viișoara ridicat ● - 951
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
S.A. TULCEA 652. VITICOLA AEGYSSUS - S.A. TULCEA 653. VITICOLA - S.A. SARICA NICULIȚEL Județul Vaslui 654. AGRISEM - S.A. FĂLCIU 655. AGRO OVINEX - S.A. VETRIȘOAIA 656. AGRO PROD VITIS - S.A. IVĂNEȘTI 657. AGROCOMPLEX - S.A. BÂRLAD 658. AGROINDUSTRIALA - S.A. LAZA 659. AGROMIXT - S.A. OLTENEȘTI 660. AGROZOOTEHNICA - S.A. TODIREȘTI 661. CYPRINUS - S.A. VASLUI 662. HORTICOLA - S.A. VETRIȘOAIA 663. MIXT AGROZOOTEHNICA - S.A. VASLUI 664. PODGORIA - S.A. POGANESTI 665. POMICOLA - S.A. BÂRLAD 666. PRODAGRO - S.A. ZORLENI 667. PRODINCOM - S.A. VASLUI 668. SERE SOLARII - S.A. BÂRLAD 669. VIDISAMP
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134887_a_136216]
-
Drânceni (de fapt, în satul Ghermănești) sunt tâmplari - Alexandrache Vasile, Manolache Vasile, Moraru Petru, Ene Dănuț, dogarul Onofrei Georgel, cojocarii Trofin Jan, Ignat Vasile, Dinică Neculai și practicantul unei vechi meserii, fântânarul Burhuc Costel. Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cromatice stânjenitoare pentru impresia artistică de ansamblu. în ciuda anumitor tentative organizatorice, pe fundalul nepăsării autorităților locale, după moartea meșterului, olăritul a dispărut la Dumești. La fel s-a întâmplat la Fălciu, Lipovăț etc. Un caz deosebit a fost la Zgura - Oltenești, unde exista, prin familia Iacob, o succesiune de generații de olari, totul încheindu se atunci când, în furia colectivizării, comuniștii le-au confiscat atelierul. Cel mai important centru, atât din punct de vedere istoric, dar și ca posibilități contemporane de confecționare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Asociației Literare din 1845. Beau vin! Beau de Drăgășani, De Sărata, de Sătești. D-Odobești! Beau de Cotnar! Beau! Beau vinuri românești! Beau vin străin! Porter beau! Madera; Borto! Tocai Mii butilci Porto! Șampaniu! CORNELIU VĂLEANU (n. 16 iunie 1939, comuna Oltenești (Cordeni) Vaslui) Studii: Facultatea de Filologie București, Co laboreaz ă cu versuri la ziarul „Rulmentul” Bârlad, la Sportul popular, Scânteia tineretului, Viața studențească. În anii 1970 - 2008, profesor de limbă română, membru activ al Cenaclului de epigrame Academia Liberă „Păstorel
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
1968. La câteva zile după această înfrângere este instalată o nouă conducere a F.R.F. Rapid București cucerește în acest an pentru prima dată titlul de campioană. Tot pentru prima dată în istoria fotbalului românesc titlul de golgeter ia drumul plaiurilor oltenești, fiind câștigat de Ion Oblemenco (Universitatea Craiova). Ca o consecință a scăderii rezultatelor fotbalului românesc pe plan internațional, în 7 iulie 1967, are loc ședința de lucru a Biroului F.R.F., în care, printre alte măsuri, profesorul Angelo Niculescu este numit
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
înapoi... La noi se dansează din bătrâni: hore sărite, hore strigate, cu bătăi, cum este Cârligul sau Bugeacul, Balta, Mocăncuța care-i adusă de ciobanii din zona Sibiului. Conțești este la interferența cu Oltenia. Dansurile noastre se asimilează cu ustemele oltenești iuți. Am studiat doi ani la Școala Populară de Artă, am fost și instructor coregraf...” “Primul hectar l-am luat pe câteva vedre de vin și de țuică” Gata cu urzicile țigăncilor, cu ardeii și castraveții. Trebuia să încerce o
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
care să ofere răspuns întrebării " Cum ar arăta lumea fără România?". Și cum ar arăta? Păi uite așa: fără Brâncuși, fără mănăstirile pictate din Bucovina, fără cele din lemn din Maramureș, fără bisericile fortificate saxone din Transilvania sau fără culele oltenești. Ce ar mai lipsi? Cimitirul vesel din Săpânța și Dragobetele (obiceiul fugăritului prin pădure al fetei pe care vrei să o ceri de logodnică stârnind frisoane în audiența "sabinelor" septentrionale). Din prezentare nu au lipsit nici imaginile celei mai monstruoase
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
săi. Versurile cioplite cu dalta În stânca rezistentă a materii verbale, realizează prima oară o viziunea lirică a celui mai mare poet al țărănimii noastre, trăitor o viață Întreagă la oraș, dar aspirând mereu spre universul moral al spațiului etnic oltenesc, Întrucât ipostazele lui sufletești nu se puteau mai bine regăsi altundeva. Și dacă opera În totalitate Îngăduie și alte interpretări, ca acelea al „Florilor de mucegai”, structura dominantă a viziunii poetice rămâne aceiași. Poetul Testamentului e un spirit justițiar, un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ruga nu e nici exclusiv etnică (așa cum era, de exemplu, kirchweich-ul șvabiloră, fiindcă rareori populația satului e integral românească. Sub masca ei de sărbătoare câmpenească modernă, e totuși o manifestare comunitară tradițională. E o sărbătoare vie - mai vie decât călușul oltenesc, de exemplu - și are o funcționalitate clară, fiindcă, așa cum am spus, satele fără rugă sunt sate pe moarte. Atâta timp cât există rugă, există și comunitatea, iar ruga reafirmă existența și coeziunea ei. Tot astfel, hora de început, prima horă, este o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
iulie 2007, Editorial) * În vara lui 2009, de fapt în august, președintele Traian Băsescu, a participat la o întâlnire cu fermierii din județul Vaslui, organizată exemplar de cel mai important om de afaceri, Adrian Porumboiu. Ferma de vaci de la Târzii Oltenești era perfect pusă la punct, inclusiv cu muzica liniștitoare pentru mulgătoarele care să dea mai mult lapte. Ad-hoc s-a organizat o grădină de vară cu spațiu închis, cu scaune pentru aproximativ 300 de persoane. Câțiva fermieri, printre care și
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
și ani mi-a dat de gândit. Avea o bibliotecă măricică, alcătuită numai din cărți românești noi, precumpănitor literare, îngrijite și curate, dintre care îmi amintesc de Actele vorbește de I. Peltz, titlu citit incorect de mine (neștiutor de graiul oltenesc) ca Actèle vorbește, adică o femeie cu acest nume presupus francez. Deoarece nu mă despărțeam de Opere de Mateiu Caragiale, în ediția de la „Fundații“ a lui Perpessicius, mi-a dăruit cartea (poate și altele) și mi-a promis să-mi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Școala de la Iași are valoare prin absolvenții ei pe care eu i-am văzut la lucru ca profesori ingineri electromecanici în Licee din Iași, din Suceava, din Roman , din Câmpina . Pedagogi de referință, profesioniști recunoscuți. Școala de la Iași are frumusețe „oltenească”, pentru că , așa cum „ “mărgelele” „ lui Brâncuși se înșiră pe o „inimă” de fier spre infinit, așa și „școlile ieșene” se înșiră pe apa milenară a Bahluiului aducându-și prinosul lor la „Marea de cunoștințe” științifice ale lumii. Școala de la Iași știe
VALENŢELE ŞCOLII DE LA IAŞI. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Gheorghe Manolea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1004]
-
N-am cunoscut niciodată identitatea persoanelor - complici ai călăuzei? - care locuiau acolo. Un acoperiș foarte jos, în mijlocul unui luminiș retras, un luminiș fermecat, luminos, tăcut, unde doar vântul șopotea lovind frunzele de geamuri. Toamna românească, frunzele și vântul din satele oltenești ne-au însoțit la întoarcere, ca un cortegiu familiar, funebru și consolator în același timp. Ajunși cu capul plecat în București, ne-am reluat viața, ascunzând aventura noastră ratată. Speram că șterseserăm până în adâncurile sufletelor noastre toate urmele misterioasei noastre
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
păcatelor sale o face Făt-Frumos în Valea Plângerii, unde, cum a intrat, "s-a topit și s-a făcut pământ". ("Cântecele și poveștile Oltului", în Folclor din Muntenia și Oltenia, vol. VII, București, 1979.) Deosebirile dintre basmul muntenesc și cel oltenesc sunt, în primul rând, la nivelul motivelor. În primul rând, în basmul oltenesc, Făt-Frumos nu trebuie să o caute pe Ileana Cosânzeana, căci ea este deja soția lui; el caută doar nemurirea. Apoi, finalul e în strânsă legătură cu concepția
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a topit și s-a făcut pământ". ("Cântecele și poveștile Oltului", în Folclor din Muntenia și Oltenia, vol. VII, București, 1979.) Deosebirile dintre basmul muntenesc și cel oltenesc sunt, în primul rând, la nivelul motivelor. În primul rând, în basmul oltenesc, Făt-Frumos nu trebuie să o caute pe Ileana Cosânzeana, căci ea este deja soția lui; el caută doar nemurirea. Apoi, finalul e în strânsă legătură cu concepția omului arhaic, despre pedepsirea depășirii limitei, despre legi și forțe mai presus de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
puterile omului, pe care "ești nebun de le-nțelegi", despre supunere la legea generală. Concepția e, de altfel, optimistă: moartea e integrare în spațiul cosmic și e aceeași pentru toți: Așa v-a dat vouă Dumnezeu". Eroul basmului din varianta oltenească ajunge la această înțelegere, chiar dacă tardiv, a lumii și legilor ei, și se convinge de deșertăciunea actului întreprins de el: "Ce mai îmi folosește mie Tinerețe fără bătrânețe... dacă n-am pe nimeni pe lume?" Basmul muntenesc are o profunzime
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și pe frumoasa zână, doamna palatului Tinereții fără bătrânețe..., "cu care se și însoți nu după multă vreme", așadar iubirea se însoțește cu nemurirea) cât și la nivelul formei; astfel, mesajul nu mai este explicit și moralizator ca în varianta oltenească, ci deschis interpretărilor. Basmul muntenesc integrat de către L. Șăineanu, în ciclul "Tipul zânelor promise", în care mai includea încă patru variante: "I. varianta ardeleană - Ileana Constânțeana, II. varianta ardeleană - Lina Rujulina, III. varianta ardeleană - Floarea și Florea, IV. varianta ardeleană
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
adică acolo unde intrau mărfurile în țară) și în interiorul țării (ca vămile „de pe plaiuri”, la Câmpulung, Târgoviște, Calafat, Slatina, Jiu). Catolici bulgari, unguri, sași, italieni, croați, alungați de vitregiile vremii din țările lor de baștină, s-au stabilit pe pământurile oltenești, datorită prosperității economice și regimului politic. În 1644 la Craiova erau negustori și militari catolici de etnie maghiară, bulgară, sârbă, croată, înscriși în registre ca familii „contribuabile”. Misionarul dal Monte amintea în raportul său că acești catolici s-au stabilit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
asigurat stima și dragostea studenților și colegilor săi. A fost un dascăl de elită, de aleasă noblețe sufletească și modestie. Grigore Răileanu - prof. dr. docent (1913-1966ă Prof. Grigore Răileanu s-a născut la data de 20 mai 1913, în comuna Oltenești, jud. Vaslui și s-a pierdut la 12 mai 1966. Cursurile primare le-a urmat în comuna natală, cele liceale la Liceul ,,Cuza-Vodă” Huși, iar cele universitare la Iași. Prin calitățile sale intelectuale, prin deosebita sa putere de muncă și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
constituie faptul că de îndată ce în cursul inferior al acestuia coasta începe să aibă hârtopuri bogate în izvoare cu apă bună de băut, iar deasupra ei codrul se întinde mereu, satele apar imediat (Crețeștii de Sus și de Jos, Budeștii, Curtenii, Olteneștii, Târziii, Pâhna, Satul Nou etc.ă, spre deosebire de cursul inferior al Crasnei unde fenomenul se petrece invers, ca o consecință imediată a întreruperii și dispariției pădurii, reducerii hârtopurilor și a coastei, alături de o sărăcie din ce în ce mai simțită a apei potabile, izvoarele fiind
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
luminozitate a cerului (v. Tab. 2, coloanele 7-12ă. La precipitațiile atmosferice (v. Tab. 3ă deosebirile între cele două localități sunt accentuate mai ales în anotimpul de vară, luna August fiind aproape de două ori mai ploioasă la Vatra Dornei decât la Oltenești (la câțiva kilometri spre NE de Rădiuă. Acelaș lucru se poate spune și despre anotimpul iarnă, Vatra Dornei având în Decembrie, Ianuarie și Februarie un număr dublu de zile de ninsoare și un strat de omăt de două ori mai
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
NE de Rădiuă. Acelaș lucru se poate spune și despre anotimpul iarnă, Vatra Dornei având în Decembrie, Ianuarie și Februarie un număr dublu de zile de ninsoare și un strat de omăt de două ori mai gros ca cel de la Oltenești. Observații asemănătoare se pot face și privitor la mișcarea aerului din cele două regiuni (v. Tab. 4). Astfel, pe când la Gheorgheni calmul atmosferic lunar niciodată nu coboară sub 58%, luna Ianuarie având chiar un procent de 83 (cu vânturi foarte
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]