762 matches
-
de lemn Încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un oltean cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, Învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe săptămână servesc meniuri tradiționale și vorbesc pitoresc ca În Ardeal, moale ca În Moldova, precipitat ca oltenii după caz. În anumite zile ale anului se Întâlnesc la biserică sau În campusuri, la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
A-B. Așezări aparținând acestei faze de dezvoltare sunt situate în vatra orașului Huși și în localitățile din jur: comuna Pădureni (așezarea de la Dealul Popii), satul Râșești, așezarea de la Purceaua (com. Drânceni), Bunești-Averești (Dealul Muncelului), Valea Teiului (com. Tătărăni), Târzii, Oltenești, Văleni. Referindu-ne la materialul colectat din majoritatea așezărilor cercetate, putem constata abundența ceramicii provenind de la vasele uzuale de diferite forme și mărimi: pahare, polonice, vase de provizii, strecurători și cupe. În ceea ce privește motivele ornamentale, se întâlnesc frecvent spirala în trei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
romană, de credință politeistă și creștină, au contribuit la romanizarea și creștinarea populației din zona noastră, la utilizarea limbii latine și la răspândirea culturii romane în acest areal. Dintr-o epocă mai târzie, au fost descoperite opaițe la Curteni (com. Oltenești), în 1976, pe care a fost imprimat semnul crucii, interpretat de istorici ca o atestare a creștinismului din secolul al IV-lea d. Hr., pătruns prin filiera romană. De asemenea, arheologii au dat la iveală chiupuri (vase foarte mari) de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-șef, doi conductori, doi picheri și 20 cantonieri. Din Corpul silvic făceau parte un guard cu 40 de pădurari. Armata era alcătuită din: un regiment de dorobanți, împărțit în opt companii, cu reședințele în comunele: Fălciu, Stănilești, Drânceni, Scoposeni-Sberoaia, Tăbălăești, Oltenești, Huși și Vutcani, un escadron de Călărași, și din milițienii județului, în total peste 7.200 militari. Totodată, în oraș funcționau trei școli primare de băieți și două de fete, un gimnaziu, un seminar cu curs inferior, o școală de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Sub amenințarea cu noi distrugeri, administratorii moșiilor Târzii și Corni s-au arătat dispuși „a mai lăsa mult din pretențiile sale la încheierea noului contract de învoieli agricole”. În dimineața zilei de 9 martie, frământările semnalate de câteva zile la Oltenești și Corni-Albești s-au transformat în lupte deschise împotriva proprietarlor și arendașilor. Prefectul Adam Mitache raporta ministrului de Interne violențele înregistrate în zona sa și insista pentru trimiterea forțelor de ordine: „Locuitorii din mai multe sate din județul Fălciu și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lupte deschise împotriva proprietarlor și arendașilor. Prefectul Adam Mitache raporta ministrului de Interne violențele înregistrate în zona sa și insista pentru trimiterea forțelor de ordine: „Locuitorii din mai multe sate din județul Fălciu și Vaslui au trecut pe teritoriul comunei Oltenești, județul Fălciu oprindu-se la moșia Tărzii proprietatea Leonida C-tin arendată Ludwig Beer și în unire cu Târzienii au devastat casa arendașului. Întreaga comună Albești este în firbere. Armata cerută domniei voastre telegrafic nu ni s-au trimis, astfel
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost devastată de locuitorii comunei Albești. A doua zi, într-o altă telegramă, adresată tot ministrului de Interne, prefectul județului Fălciu anunța intensificarea violențelor, solicitând iarăși intervenția armatei: „revoltele țărănești care au început de eri (9 martie, n.a.) în comunele Oltenești și Albești au devastat curțile tuturor arendașilor. Asemenea revolte se semnalează și în comunele Răducăneni și Drânceni. Rog dispuneți trimiterea de urgență a unui Regiment. De la Iasy cerând nu ni s-a dat forțe militare sunt lipsit cu desăvîrșire de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși erau în stare de activitate o fabrică de tricotaje, patru ateliere de cherestea și o fabrică de bere. În deceniul al treilea al secolului al XX-lea (1935), în județul Fălciu funcționau 58 mori, două fabrici de ulei (la Oltenești și Hurdugi), două fabrici de tricotaje, cinci ateliere de dărăcit lână, trei ateliere de lumânări, un atelier de săpun, un atelier de obezi, două ateliere de cărămizi, două ateliere de tăbăcărie (toate la Huși); două ateliere de cherestea (Drânceni, Fălciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
alchimic al privirii. Așa s-a Întâmplat, de pildă, cu Janet, care din moș nesuferit și plin de ticuri a deve- nit ceea ce fusese de fapt Întotdeauna - Janet. Închipuiți-vă un grăsun cu piciorușe subțiri, urechi groase cât niște cârnăciori oltenești, ochișori vicleni, Încadrați de ditamai rama neagră de ochelari, așezați deasupra unui nas proeminent, coroiat, vânăt. Șaman 49 Îmbrăcat În pijamaua sa cârpită din loc În loc (era cea mai confortabilă, din bumbac 100%, flaușat, nu avea de gând să renunțe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de diverse facturi, urmând, inițial, tiparul de utilizare preluat din textul slavon și dezvoltând, ulterior, alte sensuri contextuale. Concomitent cu forma cultă, interjecția iată a pătruns și pe filieră populară (dialectală), în forme ca ete/iete etc., în graiurile sudice (oltenești, muntenești), concurând forma locală uite și dând naștere unor forme contaminate cu aceasta din urmă: Am treierat și cu caii, ete aici chiar aveam aria (TDO: 335, pct. 975) Bre, tataie, iote-așa, iote-așa și noi avem un berbec
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Viteazul și tatăl său Novac, Gherla, 1928; C. Sandu Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, introd. N. Cartojan, Craiova, 1943, 75-90, 93-116; C. Sandu Timoc, Cântece bătrânești și doine, București, 1967, 83-87, 130-135, 146-155; C. S. Nicolăescu-Plopșor, Balade oltenești, București, 1961, 53-57, 89-97; Folclor din Moldova, București, 1969, I, 294, II, 648-657; At. M. Marienescu, Novăceștii, îngr. Eugen Blăjan, București, 1970; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 145-174; Nicolae Densușianu, Vechi cântece și tradiții populare românești. Texte poetice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Drânceni (de fapt, în satul Ghermănești) sunt tâmplari - Alexandrache Vasile, Manolache Vasile, Moraru Petru, Ene Dănuț, dogarul Onofrei Georgel, cojocarii Trofin Jan, Ignat Vasile, Dinică Neculai și practicantul unei vechi meserii, fântânarul Burhuc Costel. Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cromatice stânjenitoare pentru impresia artistică de ansamblu. în ciuda anumitor tentative organizatorice, pe fundalul nepăsării autorităților locale, după moartea meșterului, olăritul a dispărut la Dumești. La fel s-a întâmplat la Fălciu, Lipovăț etc. Un caz deosebit a fost la Zgura - Oltenești, unde exista, prin familia Iacob, o succesiune de generații de olari, totul încheindu se atunci când, în furia colectivizării, comuniștii le-au confiscat atelierul. Cel mai important centru, atât din punct de vedere istoric, dar și ca posibilități contemporane de confecționare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Ion Mara, Preda Savu, Paul Constant, V. Popa Măceșeanu, A. Bădrăgeanu-Jolon. Proza semnează Sabina Paulian, P. Nicolescu-Monu, Mihail Vulcănescu. I.C. Vorvoreanu traduce din Guy de Maupassant (1938). Revista mai publică articolul În pasul vremii de C. Rădulescu-Motru (1938), o variantă olteneasca a Mioriței, poezii populare, note de călătorie, articole științifice, epigrame. Alți colaboratori: Omer Gregorian, Iaroslav Müller. A.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286144_a_287473]
-
a Femeilor Române, Universitatea Liberă, Școala de educatoare de puericultură din București, Casa Copilului. E tot mai mult și o prezență publicistică, mai tipărind, până în pragul celui de-al doilea război, câteva merituoase scrieri literare. Culegeri ca Dobrogea (1936), Plaiuri oltenești (1938), Prin cetatea lui Bucur sau Trecutul viu (ambele din 1940) adună pagini memorialistice, „file trăite”, evocări, mărturisiri, reînviind portrete și peisaje, într-un gen de tabletă sau crochiu cu prea puține variațiuni de la un text la altul. Detaliul etnografic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
din Oltenia protejează, ca într-un insolit falanster, mâna de coloniști așezați în provincia de la marginea mării, ispitiți de schimbare, pe când ferma cea mai nouă confruntă Orientul din preajmă cu un model al rigorii. Cărți de pioasă evocare sunt Plaiuri oltenești, Trecutul viu, amintind de ținuturi și oameni de care ascendența și întâmplările vieții o leagă pe autoare intim. Prevenitoare, iscodind discret, A. e un interlocutor atent, dispus, apoi, să comenteze de toate: arhitectură, stare socială, gospodărie și port, snoave sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
și pentru A. reperele copilăriei. SCRIERI: Însemnări din timpul ocupației germane (1916-1918), București, 1929, republ. fragm. în Marea Unire a românilor în izvoare narative, îngr. și introd. Stelian Neagoe, București, 1984, 31-32, 99-118, 699-704; Dobrogea. File trăite, Craiova, 1936; Plaiuri oltenești, Craiova, 1938; Prin cetatea lui Bucur, București, 1940; Trecutul viu, București, 1940. Repere bibliografice: „Însemnări din timpul ocupației germane”, U, 1929, 121; Sabina Cantacuzino, Din viața familiei Ion C. Brătianu (1821-1891), București, 1933; Din corespondența familiei Ion C. Brătianu, I-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
familiei Ion C. Brătianu, I-V, pref. I. Nistor, București, 1933-1935; Constantin-Stelian, „Dobrogea”, CL, 1936, 8-10; Aida Vrioni, „Dobrogea”, RVS, 1936, 10-11; N. Mihăescu, Oameni și idei, București, 1937, 105-110; C.D. Fortunescu, „Dobrogea”, AO, 1937, 81-91; C. D. Fortunescu, „Plaiuri oltenești”, AO, 1938, 97-100; Perpessicius, Opere, VIII, 174, 176-177, 328; Aida Vrioni, „Plaiuri oltenești”, RVS, 1939, 3-4; P. V. Haneș, „Plaiuri oltenești”, PL, 1939, 3; P. V. Haneș, „Prin cetatea lui Bucur”, PL, 1941, 3; Tatiana Slama, „Prin cetatea lui Bucur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
CL, 1936, 8-10; Aida Vrioni, „Dobrogea”, RVS, 1936, 10-11; N. Mihăescu, Oameni și idei, București, 1937, 105-110; C.D. Fortunescu, „Dobrogea”, AO, 1937, 81-91; C. D. Fortunescu, „Plaiuri oltenești”, AO, 1938, 97-100; Perpessicius, Opere, VIII, 174, 176-177, 328; Aida Vrioni, „Plaiuri oltenești”, RVS, 1939, 3-4; P. V. Haneș, „Plaiuri oltenești”, PL, 1939, 3; P. V. Haneș, „Prin cetatea lui Bucur”, PL, 1941, 3; Tatiana Slama, „Prin cetatea lui Bucur”, VRA, 1941, 599; C. D. Fortunescu, „Prin cetatea lui Bucur”, AO, 1941, 113-118
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
10-11; N. Mihăescu, Oameni și idei, București, 1937, 105-110; C.D. Fortunescu, „Dobrogea”, AO, 1937, 81-91; C. D. Fortunescu, „Plaiuri oltenești”, AO, 1938, 97-100; Perpessicius, Opere, VIII, 174, 176-177, 328; Aida Vrioni, „Plaiuri oltenești”, RVS, 1939, 3-4; P. V. Haneș, „Plaiuri oltenești”, PL, 1939, 3; P. V. Haneș, „Prin cetatea lui Bucur”, PL, 1941, 3; Tatiana Slama, „Prin cetatea lui Bucur”, VRA, 1941, 599; C. D. Fortunescu, „Prin cetatea lui Bucur”, AO, 1941, 113-118; C. D. Fortunescu, „Trecutul viu”, AO, 1942, 119-124
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cântec pe panglica nemișcării în ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă în adiere ca arbuștii pitpalacii împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism oglindesc înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pământului; și plugurile fac dragoste cu țărâna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie în argint a vocilor Trimiterea la Francis Jammes s-a putut face fără dificultate, căci și
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cântec pe panglicile nemișcării în ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă în adiere ca arbuștii pitpalacii împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism, oglindesc înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pământului; și plugurile fac dragoste cu țărâna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie în argint a vocilor. Latura propriu-zis spectaculară, în sensul de înscenare, e aici ca și absentă
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și formațiunile politico-militare din Peninsula Balcanică, au avut drept consecință: o fragmentarea comunităților locale vorbitoare de latină; o despărțirea comunităților sud-dunărene de romanitatea nord-dunăreană; o formarea unor dialecte: dialectul daco-român (în România și R. Moldova), care are mai multe graiuri: oltenesc, maramureșean, moldovenesc; dialectele sud-dunărene : aromân, istro-român, meglenoromân. -Procesul de formare a poporului și a limbii române s-a încheiat până în sec. IX, (limba literară vorbită astăzi s-a format în sec. XIX, pe baza graiului din Muntenia cu aportul operelor
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
individualiste. Este judecata de valoare a unui lider al bisericii ortodoxe, părtinitoare, în ciuda faptului că își ia drept aliați scriitorii bizantini, cum ar fi Dionisie Areopagitul (secolul al VI-lea) descriptor al spiralei suitoare (reperabilă, de pildă, în stâlpii porților oltenești) ca o înălțare fără sfârșit a spiritului prin succesive acte de purificare, iluminare și desăvârșire. Oricât ar fi ele de frumoase, "Varlaam și Ioasaf" sau "Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie" nu sunt opozabile și nu pot ține
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mai e vreme, îi zic, iar bunul și atoaterăbdătorul Daniel Petrescu râde blajin: „sigur, iubita mea, n-au intrat zilele în trapă“... Căci sfios, de-un bun simț incomensurabil, Daniel Petrescu a păstrat înlăuntrul său un sâmbure tare din moștenirea oltenească: „să nu te lași, orice-ar fi, să faci haz de necaz și să nu te lași! Carte de identitate... actoricească Dacă ar fi să aleagă din cele peste 200 de roluri jucate într-o viață de actor pătimaș la
Agenda2004-13-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282223_a_283552]