1,311 matches
-
blândă de Ajun Să vadă drumul Moș Crăciun! Veniți, copii, și stați pe jos Sub bradu-mpodobit frumos Și toată noaptea să cântați Și-n gând pe Prunc să-l legănați! Veniți, copii, să vă arăt Cum dorm și brazii sub omăt, Iar peste sate, rătăcind, Se-ntinde-n noapte un colind! Referință Bibliografică: VENIȚI; COPII! / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1816, Anul V, 21 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
VENIŢI; COPII! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340308_a_341637]
-
din aripă, Când iarna se apropie curată, Să-și cearnă iar zăpada minunată, Dar strălucirea ține doar o clipă. Și uiți atunci luciri de diamante, Culorile le pierzi din curcubeie, Baletul cel de nea nu are poante, Iar fulgii de omăt nu mai scânteie. Doar dragostea, ce vine-n pas andante, Aminte îți aduce: ești femeie. CUM NINGE Ne-am rătăcit prin ierni și prin solstiții Și noaptea cade-ncet peste meninge, În întuneric auzim cum ninge, Cum cade iar tristețea
12 SONETE DE IARNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340326_a_341655]
-
ce drumuri o s-apuci Și zilele cum ți le-așezi în salbe. ZĂPEZILE M-am tot certat cu toamna-n acest an, Că stă și-acum ascunsă prin păduri, Cu frunzele topite de arsuri Și iarba neagră toată pe tăpșan. ,,Omătul, noi am vrea să nu ni-l furi, Ce mai e iarna fără de troian ? Și fără nea, ce cade în noian, Cât oare ai putea să mai înduri ?’’ Doar tu mai ești în stare să m-ajuți, Dar vino fără
12 SONETE DE IARNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340326_a_341655]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > PAȘII Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1503 din 11 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Cu pașii duruți de femeie Trec pragul de ger și omăt Dă-mi lemne sau pune-o scânteie, Durerea să piară în foc... Presară-mi în suflet iubire Și-n candelă flacără vie, Nădejdea să-mi fie aprinsă, Credința prin vremi temelie. Aruncă din pietre de moară Când frica se leagă
PAȘII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340457_a_341786]
-
ne duc către iesle Cu stele aprinse în salbe. Și pune zăpada să cearnă În brazii crescuți chiar în noi..., Când riduri brăzdează obrazul Și-n râuri cad lacrimi șuvoi. Cu pașii duruți de femeie Trec pragul de ger și omăt, În mine mai simt o scânteie Trecută prin cercul de foc! Camelia Cristea Referință Bibliografică: Pașii / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1503, Anul V, 11 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate
PAȘII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340457_a_341786]
-
clefăit mii și mii de hectare de glod. Desigur, mai mult desculț decât încălțat. Sigur, umbla și încălțat cu opinci, că altceva era greu de găsit și, mai ales, de cumpărat. Cu astea frământa mii și mii de hectare de omăt. Cu astea călca viscolul și pădurile. La vreme de sărbătoare și de alean, cu astea învârtea o horă și o sârbă, clocotea o ciuleandră, desena pe colb un vals, un tangou... cu astea tipărea urme/semne ale trecerii pe cărarea
Mă sui pe patul din tindă şi încerc să mor () [Corola-blog/BlogPost/339930_a_341259]
-
ochi verzi și închiși! Tata...o elegie în alb, cu ochi albaștri și închiși! Două elegii în și pe alb! Și parcă împăcate cu gândul, parcă lămurite că (în astă lungă ori scurtă Deschisoare numită Viață) n-au suduit niciodată omătul și viscolul, nu s-au codit nici o clipă când a fost vorba să adauge o notă bună acelora care fundamentau Simfonia, care știau să (se) mire, să (se) admire...să nu “dea pacea pe gâlceavă și cinstea pe rușine”!. Și
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) () [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
țărână, dar vine ploaia și duce totul la vale, departe, în marea cea mică și în marea cea mare, și bate soarele, și se face abur, și se ridică la cer, cu tot cu scris!... Scriu pe zăpadă, dar vine primăvara, și omătul se topește, și se face abur, și se ridică la cer, cu tot cu scris!... Scriu pe spinarea iubitei, dar iubita mă părăsește, pleacă în alte brațe, și aceste alte brațe o vor sfărâma supt porunca și supt imperiul geloziei, și se
Ca să nu se ridice la cer, le-am adunat şi am plâns peste ele () [Corola-blog/BlogPost/340012_a_341341]
-
furtuna, spulberătoare de afecte încâlcite»; de undrea fiind, pătrunde «într-un univers azuriu, nemărginit», cu «întinderi de pietriș vălurit» pe care Ea și El se plimbă «în hainele Raiului», pentru că «sub privirea stelelor, doar iubiților li se îngăduie visarea pe omătul întins al iernii»; de gerar fiind, își cheamă iubirea «pe acorduri medievale», dintr-o teamă «de a nu rămâne în acele vremi ancorată [...] sub dojana cerului»; de făurar fiind, Ea și El „îmbrățișează pământul“, în ultimă eros-instanță, Ea invocând nu
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
semnătură, totul cum trebuie. Și la care mă ablenduia le-o arătam: Iată, nu io v-am ucis bărbații și feciorii! Of, Doamne! Io cît am stat în Siberia n-am avut încălțări, din primăvară, din aprilie, cînd se topea omătul, umblam așa cu tălpile goale, pe unde nu mai era omăt, prin noroi, iar în glodul acela rămîneau urmele picioarelor. Oamenii le vedeau și ziceau “Vot moldovanschii Iisus Cristos”, pe românește, uite-l pe Iisus Cristos moldoveanul, a trecut pe
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
arătam: Iată, nu io v-am ucis bărbații și feciorii! Of, Doamne! Io cît am stat în Siberia n-am avut încălțări, din primăvară, din aprilie, cînd se topea omătul, umblam așa cu tălpile goale, pe unde nu mai era omăt, prin noroi, iar în glodul acela rămîneau urmele picioarelor. Oamenii le vedeau și ziceau “Vot moldovanschii Iisus Cristos”, pe românește, uite-l pe Iisus Cristos moldoveanul, a trecut pe aicea. Și rîdeau. Rîdeau de tălpile mele. Cînd am văzut că
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
Și-a făcut o gaură ca de fîntînă în stogul acela și ne-am vîrît noi trei: eu și sibiriacii care aveau treabă la raion. Ne-au pus dop de fîn și davai. Așa am mers 80 de km, în omăt mare. Tare greu am ajuns. La Pituhova îmi trebuiau bani de tren. Dar eu, în 5 ani de Siberia, 800 de ruble cîștigasem. Și ăncăvedistul îmi dă un miliționer să meargă cu mine la gară și să-mi ia bilet
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
furtuna, spulberătoare de afecte încâlcite»; de undrea fiind, pătrunde «într-un univers azuriu, nemărginit», cu «întinderi de pietriș vălurit» pe care Ea și El se plimbă «în hainele Raiului», pentru că «sub privirea stelelor, doar iubiților li se îngăduie visarea pe omătul întins al iernii»; de gerar fiind, își cheamă iubirea «pe acorduri medievale», dintr-o teamă «de a nu rămâne în acele vremi ancorată [...] sub dojana cerului»; de făurar fiind, Ea și El „îmbrățișează pământul“, în ultimă eros-instanță, Ea invocând nu
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
o scară Se comportă ca o fiară Și pe alții-n gol, aruncă? Latră câinii din oficiu Bunăvoia la stăpâni Dacă ei, cum sunt păgâni, I-au deprins numai la viciu Primăvara se întoarce Totdeauna îndărăt Dintr-o lume de omăt Carele să și le-ncarce Arde-n noi câte-o feștilă Și la orice adiere Suflul ei îndată piere Dup-o lege mai subtilă Unde merg, unde adast Doar pe tine eu te văd Pregătind un alt prăpăd În decorul
VINE NOAPTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340751_a_342080]
-
copilăria-n brațe și-o învârtea în joc-de-noroc, bine-bine, să nu știu când or trece toate toamnele peste verile mele...Dar știu și acum , ca și-atunci, că parfumul ogrăzii cu primăvară este cel al toporașilor... Azi, privind nămeții de omăt pe fereastră , stând la o masă , am cerut un ceai...Toată primăvara a izbucnit din aburii ceaiului cu gust de...miros de toporași...Și nu știu să-mi explic senzațiile astea extrapolate, combinate și filtrate de simțurile mele...Știu doar
GUST DE MIROS DE TOPORAŞI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341358_a_342687]
-
în tâmple când întunericul mă ajunge o eliberez am cheia în buzunarul stâng iau și lumina din ochii spălați de noapte o ascund în liniștea fiecărui asfințit Mesajul meu către toți cititorii: caut eliberarea printre stele ... hrănesc iarba adormită sub omături ... dau câte o clipă răsăritului să trezească vocile ajunse statui ... ajut zidurile să înmugurească ... mângâi obrajii zorilor zâmbind apusului care așteaptă la rând să nu fugă îl fac semn de carte ... stau de vorbă cu bucata mea de cer aflu
ELISABETA IOSIF DIALOG LA O CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341340_a_342669]
-
personaj istoric straniu, controversat. Scriitura în romanul „ La răscruce de vremuri” dovedește un talent viguros. În anii dictaturii comuniste nimeni nu a acceptat publicarea sa. Personajul central, Roman Turculeț, este un alter ego al autorului. „ Anul 1917. Început de primăvară. Omătul pornise să se topească pe ici, pe acolo. Un vânt rece șuieră în jurul ceainăriei din mica piață a orașului B.” ( n.n. Botoșani). Este începutul romanului. Citind, ai impresia că timpul real și cel al conceperii textului se confundă. Războiul din
UN ROMAN ROMÂNESC de BORIS MEHR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341488_a_342817]
-
ocol în pendula din perete. au trecut ore târzii, poate dulci, dar și amare, nu le numeri, nu le știi, ele dorm în calendare. stau singur și mă desfăt, simt că trupul nu-l mai am, cu cerul plin de omăt, eu visez că mă destram. și tot zbor prin infinit ca o pasăre măiastră, căutând acel zenit unde-i fericirea noastră. miercuri, 26 decembrie 2012 Referință Bibliografică: trece timpul / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 727, Anul
TRECE TIMPUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341543_a_342872]
-
te-nfășori în mantii de mătasă - Nori albi ce torc potop de fulgi zănatici - Zburând cu stolul de hulubi sălbatici Mă lași din nou nesomnului mireasă. CURG UMBRE RECI PE CUMPĂNA-NSERĂRII Curg umbre reci pe cumpăna-nserării, Pulberi de-omăt și șaluri de hermină Învăluind în dulcea iernii vină Tăceri dospite-n prescura mirării... Cuvinte ard în felinare 'nalte, - Rostiri nerătăcite sau perfide, Poveri de maci în cute de hlamide - Vii candelabre nude de rivalte Pe scena veche, în solfegii
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
cosmosul și-l descîntă mângâindu-l o evadare triumfală a vieții ca un puls al naturii spre reverie tot mai vale e pe vale și pădurile foșnesc a cai murgi și a haiduci a cerbi și căprioare care zburdă prin omătul ierbii spre tainicile lor izvoare acest fast al primăverii cere pulberi de aripi pe brocarduri fecioare cu sâni puri psalmodiind și divinizând erosul născătoare de zei care rătăcesc prin lume în căutarea fericirii o magie simpatică hirotonită între ierburi și
REÎMPRIMĂVĂRARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342085_a_343414]
-
Acasa > Stihuri > Momente > NU ȘTIU DACĂ FUG SAU ZBOR Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 743 din 12 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului se preling în flori de rouă gânduri calde prin omăt și, deși e ora nouă, am un chef să mă îmbăt. mai întâi, în sobă - focul, să-l aprind parcă aș vrea, dar, cum greu îmi găsesc locul, pun mahoarcă în lulea. și mă-ntind, trosnind în șale, ca un
NU ŞTIU DACĂ FUG SAU ZBOR de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342347_a_343676]
-
752 din 21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului m-am luat cu iarna, furat de amintiri și am uitat că țara, încă-i pe chituci; m-aburise vinul cu dulcile-i smintiri: am văzut norodul în straie de haiduci. răsucind omătul, de la munte-n vale, se dădeau de-a dura cârduri de moșnegi și pluteau prin aer damfuri de sarmale, ca niște ofrande, pentru drepții regi. se adunase-n sânge, clocote fierbinți; luați mereu de proști și de gură-cască, ei - sclavii
DE NU-I MONDIALĂ, CRIZA E VRĂJEALĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342379_a_343708]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > NUMAI IARNĂ Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Numai iarnă știe să îmbrățișeze în cristale albe, pana cand tot cerul coboară pe pământ, urmele tale zdrobesc omătul, inspir și nu miroase a iarnă.. Ți-ai uitat parfumul peste tot, vino să-l iei înapoi, vino să-l iei sau spune-i zăpezii să-l ningă; La marginea vieții, e noapte la marginea sufletului, e iarnă.. Referință Bibliografica
NUMAI IARNA de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340585_a_341914]
-
și nu trebuie să se teamă de întrebarea, pe care și-o pune în finalul poeziei Vis îndoielnic, în care, într-o sugestivă paralelă, aseamănă truda poetului cu a plugarului: „Căci nu întotdeauna vin ploile la vreme/ Și țolul de omături nu e destul de gros,/ În nopți târzii și line, bietul poet se teme/ Și se întreabă-n sine: ce scrie-i de folos?”. Întrebare la care cel mai bun răspuns ni-l oferă Poeții, portret și „artă poetică” totodată: „Când
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
carton volumul scriitorului Aurel Avram Stănescu, pentru că, orice aș scrie eu, oricît l-aș lăuda, poezia lui se susține pe ea însăși și nu are nevoie de laudele nimănui! Iată „ARS POETICA”: „Ieri am visat oglinzi prăfuite/ livezi în crepuscul/ omătul topit curgea în suspine/ eclipsa de afară... răceala din mine/ iubirea din tine a ieșit la iveală/ Am zărit tremurând norii, fiorii de-o clipă/ Nu mai e nimeni/ elanul meu moare/ răsăritul e rece ... fără culoare”. Mai este nevoie
TAINA SCRISULUI (36) – DESPRE CEI CARE DAU NĂVALĂ de IOAN LILĂ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343760_a_345089]