4,669 matches
-
indiferent orbește față de orice valoare umanistă și care s-a înstrăinat orbește de științele umane. Ideologia anterioară, dorită și impusă de putere, era, după cum se știe, religia: iar catolicismul era, într-adevăr, la nivel formal, unicul fenomen cultural care îi „omologa” pe italieni. Acum, acesta a devenit concurent al acelui nou fenomen cultural „omologator”, care este hedonismul de masă: iar de câțiva ani, în calitate de concurent, noua putere a început să lichideze catolicismul. Căci nu este nimic religios în modelul Tânărului Bărbat
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
până acum în istorie. Așadar, această nouă Putere încă nereprezentată de cineva și care se datorează unei „transformări” a clasei dominante este, de fapt - dacă dorim să păstrăm vechea terminologie -, o formă „totală” de fascism. Dar această Putere a și „omologat” cultural Italia: este vorba despre o omologare represivă, chiar dacă ea a fost obținută prin impunerea hedonismului și a acelei joie de vivre. Iar strategia tensiunii este o dovadă, chiar dacă în esență anacronică, a acestui lucru. În articolul citat, Maurizio Ferrara
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu mai are nevoie nici de biserici, nici de fascisme. Le-a făcut dintr-odată să devină arhaice. Și prin aceasta ca antifascismul să devină arhaic. Cea mai mare parte a antifasciștilor sunt de-acum amestecați în noua putere care, omologând totul și pe toți, chiar că este fascistă, în sensul că își impune în mod ineluctabil modelele. Și gata. Din aceste afirmații a rezultat o proliferare a confuziilor neplăcute: iluminismul învechit și antifascismul avantajos al anilor ’50 i-au împiedicat
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Iași la Roman („Almanah pentru români”, 1857), călătorul încearcă să fixeze fizionomia variată a unei politii. A compus și un Irod național (1895), cu evidente implicații politice. Cu Un vis curioz („Almanah de învățătură și petrecere”, 1857), M. poate fi omologat ca primul autor SF român. SCRIERI: Regule scurte de versificație română, Iași, 1858; reed. fragm. în Poetici românești, îngr. și introd. Olimpia Berca, Timișoara, 1976, 65-83; Istoria națională pentru popor, București, 1876; Irod național, Roman, 1895. Traduceri: F. Ph. Wilmsen
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
o amplă biobibliografie (I-III, 1997-1999). Recunoscându-i-se meritele pentru acest vast demers, critica literară a remarcat că H. „s-a lăsat treptat, irevocabil și complet acaparat de pasiunea lui eliadescă, ajungând la ora de față să fie aproape omologat drept cel mai complet cunoscător al vieții maestrului său și cel mai solicitat editor al operei acestuia, adeseori rămasă doar în manuscris, mai ales că are privilegiul de a dispune de arhiva din țară a savantului” (Florin Mihăilescu). Împrejurarea că
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
este marcat de reformele care au urmat mișcărilor sociale și intelectuale din anii precedenți. Aceste reforme afectează și institutele de excelență artistică, ce păreau prizoniere ale propriei tradiții. Académie de France de la Romă este un exemplu care confirmă o tendință omologa celei din științele sociale «aplicate» pe economie și politică, statul privilegiind cercetarea În detrimentul creației (Verger, 2002, p. 118). După reforma din 1970, Academia din Villa Medicis nu mai era instituția totală dinainte, deschizându-se mai mult, Îndeosebi femeilor, schimbările intervenite
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
R. ar putea fi numit obiectivitate, de vreme ce, undeva, în volumul Mișcarea de revoluție (1985), e omagiat „poemul obiect”, menit să servească „doar pentru privit”. În covârșitoarea lor majoritate, poeziile solicită în special văzul. „Joc de-a stelele”, meșteșugul poetic e omologat, metaforic, cu olăria: „Să modelăm cuvintele ca olarii lutul”. Vorbind în termeni conceptuali, climatul propice unei asemenea poezii nu este cel romantic, cu atât mai puțin cel simbolist (cu toate că în cazul acesta nici unul, nici altul nu e ocolit), ci climatul
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
din 2002 va susține rubrica „Cronica edițiilor”), „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Manuscriptum” ș.a. Ș. se impune atenției cu micromonografia Mihail Sebastian, care indica un istoric literar riguros, echilibrat și atent la nuanțe. Relieful operei este schițat în termeni ce vor fi omologați de exegeza ulterioară: romancier și dramaturg onorabil, Sebastian a fost un excepțional eseist și cronicar literar, publicistica lui fiind apreciată ca un „jurnal intim obiectivat dintr-un spirit de pudoare intelectuală” și ca un document „autenticist”. Monograful va reveni asupra
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
făcând din traducerea versificată a Psaltirii (Psaltirea în versuri, 1673), unul dintre primele monumente ale artei poetice românești. Impulsionată de psaltirea versificată a umanistului polonez Jan Kochanowski, realizarea lui Dosoftei a avut o evoluție literară paradoxală. Traducerea nu a fost omologată de Biserică (din cauza valențelor poetice originale, neadaptabile ritualului sacru), nefiind canonizată, de altfel, niciodată. A pătruns, cu toate acestea, adânc în conștiința publicului cititor, câțiva psalmi (46, 48, 88, 94) intrând în folclor și circulând anonim, sub formă de colinde
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
un act notarial în formă electronică pe o perioadă stabilită în conformitate cu normele tehnice privind activitatea de păstrare a documentelor create și primite de birourile notarilor publici, Camerele notarilor publici și Uniunea Națională a Notarilor Publici din România; • utilizarea de sisteme omologate pentru arhivarea actelor notariale în formă electronică. O autoritate de reglementare și supraveghere specializată va urmări modul în care furnizorii de servicii electronice notariale respectă cerințele de securitate stabilite prin lege. În Ordinul ministrului privind normele tehnice și metodologice de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ceea ce prozatorul numește, în postfață, „romanul total”. Un „cineroman” și un roman-eseu, un roman-problemă în același timp. În cel de-al doilea volum al ciclului, Podul de gheață, sceneria e proiectată pe un fundal mitic, dându-i-se semnificații ontologice, omologându-se parțial actele personajelor cu acelea ale unor eroi arhetipali. Oamenii sunt vag individualizați, unii nu au nici măcar nume (colecționarul de fluturi, „femeia utopică”, orbul), alții, cei mai mulți, poartă sau sunt desemnați fie prin numele de familie, fie prin prenume (Lucuță
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
identifică pe primul la Champfleury, Murger, Duranty, pe al doilea la frații Goncourt. Aproximativ aceeași clasificare apare la Gaëtan Picon, cu deosebirea că, pentru el, Maupassant e un „realist obiectiv”, iar frații Goncourt sunt romantici. Mulți istorici și critici literari omologhează cele două curente, vorbind nediferențiat de „realiști și naturaliști” sau substituindu-i pe unii altora. V.S. Bielinski grupează realiștii ruși sub genericul „școala naturală”. La noi, C. Dobrogeanu-Gherea prezintă „realismul și naturalismul artistic” drept un singur curent, stigmatizând însă reliefarea
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
și revăzut pe teren, ci doar pe caseta video. Dacă un gol echivalează cu un dar, atunci donația sau dăruirea e redusă la actus purus? Fără îndoială, donația fenomenologică într-un asemenea eveniment sportiv nu constă, propriu-zis, într-un gol omologat de arbitru și semnalat apoi pe tabela de marcaj. „Donația” într-un meci de fotbal nu este nici scorul, nici victoria, nici respectarea regulii fairplay-ului, nici cupa mondială sau medalia de aur a fiecărui jucător învingător - deci cu atât
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
gnoză, teologie hermetică și creștină, regăsite ca latențe în eposul popular românesc, în care i-a plăcut să caute „chipul nostalgic al Thraciei”. Într-un fel sau altul, toată eseistica lui B., subsumabilă filosofiei culturii, este polarizată de căutarea originilor, omologând în plan istoric nostalgia esențelor. „Ideea thracică”, figură matricială a spiritualității naționale, a „preformat” elementele frumosului românesc, imprimându-i „stilul pământului”, în timp ce ideea romană și cea bizantină, selectate prin afinitate, i-au determinat și precizat caracterele. Expresie a „sufletului colectiv
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
actului creator. Piesele ce compun volumul se integrează, prin convergența semnificațiilor, într-o viziune totalizantă, întocmesc, de fapt, un singur poem, în care este celebrat miracolul nașterii Poemului. Beatitudinea extatică provocată de ceea ce estetica de sursă platoniană numește „inspirație” e omologată cu ceremonialul unor nupții nepământești, poeta imaginându-se mireasă a unui personaj fabulos, un fel de demon „pe care nimeni / Nu l-a văzut decât în somn” și care, pentru ca să existe, trebuie creat prin cuvânt, rămânând, totuși, principe al necuvântului
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
spațială se reflectă în experiența unei opoziții între spațiul sacru, singurul care este real, care există cu adevărat, și restul spațiului, adică întinderea informă care-l înconjoară. Trebuie spus că experiența religioasă a spațiului neomogen este primordială și poate fi omologată unei "întemeieri a Lumii". Nu este nicidecum vorba de o speculație teoretică, ci de o experiență religioasă primară, anterioară oricărei reflecții asupra Lumii. Constituirea Lumii este posibilă datorită rupturii produse în spațiu, care dezvăluie "punctul fix", axul central al oricărei
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
la formal, de la moarte la viață. Haosul acvatic care a precedat Creația simbolizează în același timp întoarcerea în amorf, care se face prin moarte, revenirea la modalitatea larvară a existenței. Dintr-un anumit punct de vedere, regiunile inferioare pot fi omologate cu regiunile pustii și necunoscute care înconjoară teritoriul locuit: lumea de jos, deasupra căreia se află așezat temeinic "Cosmosul" nostru, corespunde "Haosului" care se întinde dincolo de granițele sale. "Lumea noastră" se află întotdeauna în Centru Tot ce am afirmat până
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ca apoi să renască o dată cu Anul Nou. Vom vedea că această renaștere este de fapt o naștere, Cosmosul renăscând în fiecare An pentru că Timpul începe, cu fiecare An Nou, ab initio. Legătura cosmico-temporală este de ordin religios: Cosmosul poate fi omologat cu Timpul cosmic ("Anul"), pentru că este vorba în ambele cazuri de realități sacre, de creații divine. La unele populații nord-americane, această legătură cosmico-temporală este arătată de însăși structura edificiilor sacre. De vreme ce Templul este imaginea Lumii, el conține și un simbolism
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de perceput. Nu trebuie însă să uităm că, pentru omul religios al societăților arhaice, Lumea este încărcată de mesaje, care par uneori de neînțeles, însă pot fi descifrate cu ajutorul miturilor. După cum vom vedea, experiența umană în totalitatea sa poate fi omologată Vieții cosmice, prin urmare sanctificată, deoarece Cosmosul este creația supremă a zeilor. Orgia rituală închinată recoltelor are și ea un model divin: hierogamia Zeului fecundator cu Pămîntul-Mamă.27 Fertilitatea agrară este stimulată cu ajutorul unei frenezii genezice neînfrînate. Dintr-un anumit
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
este asemuită vântului, buricul sau inima "Centrului Lumii" și așa mai departe. Omologarea se face însă și între corpul omenesc și ritualul luat în ansamblu: locul jertfei, ustensilele și gesturile sacrificiale sânt asimilate diferitelor organe și funcții fiziologice. Corpul omenesc, omologat din punct de vedere ritual Cosmosului sau altarului vedic (care este o imago mundi), este asimilat și unei case. Un text hathayoga vorbește despre corp ca despre "o casă cu un stâlp și nouă uși" (Goraksha Shataka, 14). Cu alte
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
evoluate. Un exemplu binecunoscut este cel al sacrificiului la indieni, cu scopul de a dobândi după moarte Cerul, șederea alături de zei sau calitatea de zeu (devatma). Cu alte cuvinte, se dobândește prin sacrificiu o condiție supraomenească, iar rezultatul poate fi omologat cu cel obținut prin inițierile arhaice. Cel ce face sacrificiul trebuie să fie însă mai întîi consacrat de către preoți, iar această consacrare (diksha) implică un simbolism inițiatic de sorginte obstetrică; de fapt, diksha îl transformă prin ritual pe cel ce
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
lui complexitate. Ion DUNĂ, Opera lui Ibrăileanu, Editura Minerva, București, 1989, p. 39-75. Ibrăileanu și-a asigurat o supremă și nicicând dezmințită actualitate ca prozator, prin romanul Adela (1933), o capodoperă a literaturii române, care contrazice și în același timp omologhează, sub un anumit aspect, opera sa critică, atât de contestabilă în general. Adela contrazice mai întîi ideologia poporanistului Ibrăileanu, cu care nu are nimic comun. Roman de analiză, vizând prin nuanțe și subtilizări psihologice cazul unei iubiri nedeclarate, în care
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
lui Patriciu? A lui Vântu, sau a lui Ponta + Antonescu = Opoziție? Oricum, de atunci mișcarea acesta sugerată de Băsescu, de aruncare a pisicii moarte în curtea vecinului, tinde să devină sport național. Avem mari speranțe, ca aruncarea aceasta, să fie omologată și ca sport olimpic, alături de aruncarea ciocanului, aruncarea discului, a suliței, etc... Cum să devii cunoscut Un prieten nou-nouț, al cărui lustru de noutate este deocamdată impecabil, se întreba, și mă întreba, de ce nu iau și eu unele măsuri pentru
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Pimen Suceveanul. Pentru prieteni, acesta a rămas însă oul lui Flutur... * Tot în zonă, rădăuțenii au realizat cea mai mare pască din lume, punîndu-i în încurcă tură pe reprezentanții Guinness Book, căci pînă acum nimeni nu a mai încercat să omologheze o pască... Oricum, după îndelungi deliberări, aceasta a avut tradiționala formă rotundă și a fost binecuvîntată și ea în prima zi de Paști, cu spijinul aceluiași neobosit Flutur. * Cea mai mare colivă din lume, cîntărind 2,5 t, a fost
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Realizată de brutari din Sfîntu Gheorghe la Romexpo, a fost sfințită și ea, bineînțeles, de către doi preoți veniți de la Patriarhie. Putem trece acum la recorduri ceva mai lumești : * Cel mai lung cîrnat afumat din lume, măsurînd 392 m, a fost omologat în București sub înaltul patronaj al primarului general, domnul Oprescu. * Tot în București a fost omologat și cel mai greu tort cu frișcă și fructe din lume, care a cîntărit 281 kg și a fost preparat din 100 kg de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]