935 matches
-
cum dintr-o greșeală s-a prăbușit un întreg construct "mitic" pe care cercetătorul l-a clădit mai departe fără să bănuiască punctul vulnerabil al acestuia. Rămâne, însă, de apreciat subtilitatea observației analitice a criticului atunci când ia în discuție "jocurile onomastice" pe care scriitorul le realizează mai mult sau mai puțin conștient. La psihocritică, sau mai precis la o propunere de psiholectură în maniera lui Yves Gobin și Serge Doubrovsky, ne trimite Iulian Negrilă prin studiul său Ioan Slavici contemporanul nostru
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de a adânci prin propria simbolistică această latură "vizionară" a omului. Nuvela "Hanul Ciorilor" a lui Slavici își are propriul bagaj de simboluri, nu foarte bogat, e adevărat, dar interesant în propunerile sale. Scriitorul se oprește atent la o terminologie onomastică din sfera imaginarului popular. Cei doi eroi pe care îi cunoaște cititorul în debutul operei sunt denumiți sugestiv: trașcă/Trașcă; sfredeluș/Sfredeluș. Pentru personajul principal și sfătuitorul său sunt alese, așadar, două porecle ce ascund trăsăturile definitorii ale acestora: Trașcă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a scriitorului. Nuvela "Hanul Ciorilor" face parte din acele "câteva texte care reclamă regimul capodoperei"161, o dovadă în plus a unui redutabil talent de prozator, neîncorsetat de granițele unui gen literar. PARTEA III FERVOAREA Capitolul 5 Slavici cel cumpătat Onomastica 162 se impune cu necesitate unui scriitor care vrea să facă mai mult decât o simplă "compoziție" literară. Nici Slavici nu face excepție din acest punct de vedere. Pentru cercetătorul literar însă analiza a peste cinci mii de pagini de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
seriei conține trei dicționare de personaje din proza slaviciană. E materialul așteptat ca punct de plecare pentru un demers științific ce își propune să scoată la lumină elemente inedite din mecanismul complicat al procesului de creație. Ani la rând cercetarea onomasticii literare ca disciplină lingvistică a beneficiat doar de datele pe care le oferă ramurile lingvisticii, adăugând aici semantica, stilistica, poetica, semiotica. Ea a devenit, însă, de curând, un domeniu al cărei obiect de cercetare poate fi abordat și din perspectiva
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Poveștile despre nopțile nedormite în care Caragiale căuta nume pentru personajele sale din comedii sunt de mult cunoscute și vehiculate pe scară largă. Este clar pentru oricine că atât Eminescu, cât și Caragiale au manifestat un interes crescut pentru configurația onomastică a lumii pe care au creat-o. Despre aceasta s-a scris mult. Acest aspect ce merită categoric să fie analizat a fost, însă, adeseori supraestimat. S-a justificat chiar în mod absolut jenant genialitatea fiecăruia dintre ei prin inventarul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a lumii pe care au creat-o. Despre aceasta s-a scris mult. Acest aspect ce merită categoric să fie analizat a fost, însă, adeseori supraestimat. S-a justificat chiar în mod absolut jenant genialitatea fiecăruia dintre ei prin inventarul onomastic și s-au ticluit argumente privind modalitatea în care au fost inventate numele eroilor. Cercetătorii nu s-au oprit deloc asupra numelor personajelor din opera lui Creangă sau din cea a lui Slavici atâta timp cât cei doi scriitori păreau să surprindă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cazul lui Slavici, de absența unei consistente arhive de manuscrise care să susțină observațiile criticului. Doar o multitudine de remarci convergente ne va putea ajuta să construim o teorie viabilă și validă. Vom începe așadar cu câteva notații din sfera onomasticii literare care credem că susțin ideea existenței la Slavici a unei "tehnici a producerii sensului". "Maria scria Ioana Pârvulescu într-un studiu 166 din 1999 dedicat onomasticii feminine este poate numele cel mai frecvent în proza românescă. Îl întâlnim la
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o teorie viabilă și validă. Vom începe așadar cu câteva notații din sfera onomasticii literare care credem că susțin ideea existenței la Slavici a unei "tehnici a producerii sensului". "Maria scria Ioana Pârvulescu într-un studiu 166 din 1999 dedicat onomasticii feminine este poate numele cel mai frecvent în proza românescă. Îl întâlnim la Bolintineanu, unde Măriuca e personajul negativ, la Filimon, Maria, fata Banului C., la Hasdeu, Mamuca fiind și ea o Marie, la Eminescu, Maria din Sărmanul Dionis, la
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
niciun necaz și nici nu luptă măcar cu sine pentru a învinge monștrii interiori sau exteriori ce îi cotropesc ființa. Dacă în nuvela Moara cu noroc putem motiva, până una alta cu ușurință, alegerea numelor eroilor, observând caracterul "comun" al onomasticii lor, în Pădureanca nu reușim, la prima vedere, să găsim justificare în perimetrul lecturii unor nume ca Iorgovan, Șofron, sau Simina. Articolul relativ recent al Elisabetei Lăsconi 169, dincolo de erorile sale evidente (Gheorghe→Iorgu→ Iorgovan sic!), ia în discuție tocmai
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și pentru rolul pe care îl joacă în evoluția conflictului. Mai mult decât atât: numele celor doi pădureni sau zărăndeni (ambii tineri provin, după datele oferite cu acuratețe geografică de nuvela slaviciană, din Țara Zarandului) nu se regăsesc în inventarul onomastic realizat de Viorica Goicu 170 în această zonă ce se evidențiază printr-un specific aparte atât topografic, cât și etnografic. Pentru Iorgovan, lucrurile sunt un pic mai simple decât ar părea credem noi. Alegerea scriitorului s-a centrat pe un
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se evidențiază printr-un specific aparte atât topografic, cât și etnografic. Pentru Iorgovan, lucrurile sunt un pic mai simple decât ar părea credem noi. Alegerea scriitorului s-a centrat pe un nume destul de frecvent întâlnit în zona sa natală. Dicționarul onomastic românesc al lui N.A. Constantinescu îl consideră a fi un substantiv dialectal al cărui sens e acela de "liliac" (planta) sau "mălin roșu". El vine din varianta srb-cr. jorgovan < tc. ergevan. E interesant de semnalat faptul că atât dicționarul amintit
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
În acest sens stă ca dovadă rigurozitatea cu care a respectat "normele" privind adunarea materialului folcloric, ulterior formulate în Tribuna de Ion Pop Reteganul. Singura intervenție vădit "personală" e aceea care a avut în vedere numele actanților. Aici însă varietatea onomastică e impresionantă: de la nume mai puțin întâlnite (cu specific "moțesc"), ca Stana sau Costan, la nume aproape inexistente, chiar și în arealul-sursă ca Lăptița (Dicționarul onomastic românesc al lui N.A. Constantinescu notează existența în zona Rășinari doar a variantei masculine
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
vădit "personală" e aceea care a avut în vedere numele actanților. Aici însă varietatea onomastică e impresionantă: de la nume mai puțin întâlnite (cu specific "moțesc"), ca Stana sau Costan, la nume aproape inexistente, chiar și în arealul-sursă ca Lăptița (Dicționarul onomastic românesc al lui N.A. Constantinescu notează existența în zona Rășinari doar a variantei masculine: Lăptea) până la creații proprii ca Birșa sau Boanța. Scurta incursiune în universul poveștilor se sfârșește aici, întrucât ea nu a avut decât un scop: să ne
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ardelenesc". De fapt scriitorul a fixat titlul definitiv încă de la începutul publicării sale în ziarul arădean. Interesantă e opțiunea pentru limitarea la numele de familie al eroului. Nu știm ca în epocă să mai fi existat un caz asemănător. Formula onomastică oficială alcătuită din nume și prenume a fost varianta utilizată ca titlu în literatura română modernă destul de des. O regăsim și la Slavici în titlurile câtorva nuvele de început: Domnul Istrat Gorăuț, Paraschiv Ciulic. Proza lui Eminescu excelează în astfel
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cel mai grăitor îl oferă prezența la Târgoviște, în secolul al IX-lea, a unei curți domnești care prin stălucire și fast, vrea să o imite pe cea din Bizanț. Izbitoarele anacronisme sunt secondate însă de inspirate alegeri caracterologice și onomastice. În acest cadru supradimensionat este construit un personaj veridic, preotul "muntean" din Mănești care nu prezintă structural trăsăturile ale "misionarului", ci este "pământean" cu știință de carte pentru care desprinderea de obște reprezintă o dramă existențială. Unii cercetători consideră numele
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sa trimite, pe de o parte, la el: "divinitate, Dumnezeu" și sensul său complet e "Dumnezeu e cu noi"; pe de altă parte îl găsim în Cartea profetului Isaia din Vechiul Testament ca numele sub care se va naște Mesia. Dicționarul onomastic românesc al lui N.A. Constantinescu menționează existența unui "Manea popă" în M-rea Tismana. Index lacunar din 1909 realizat de Alexandru Ștefulescu. Nu știm dacă Slavici l-a găsit aici, dar considerăm justificată alegerea numelui pentru care a optat scriitorul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
încercat o reabilitare. Am făcut din Zvetlana un exemplar din cea mai castă feminitate, poate anacronic astăzi, și l-am pus în fața tuturor cauzelor care ar fi putut deplasa un sentiment de dragoste. Și a rezistat"184. De obicei, identitatea onomastică se fixează în mintea cititorului prin reiterarea numelui ce desemnează un personaj. Se produce, astfel, un fel de "ecou" care poate conduce, prin receptare, la perceperea numelui ca simbol al unei existențe exemplare. Fenomenul este valabil mai ales pentru romanul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
subminarea rolului identificator al numelor proprii. Totul se întemeiază pe răsturnări intenționate ale identificării, realizate prin atribuirea mai multor nume pentru unul și același personaj, prin reducerea numelui la inițiale sau folosirea numelor generice care șterg orice indiciu al identificării onomastice. Cu totul altfel a gândit Negruzzi atunci când a ales să ascundă o femeie sub numele de doamna B. Romantic ca personajul însuși, numele nerostit e perfect crede scriitorul pentru a surprinde acel "mister feminin" pe care aproape un secol mai
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Ivan, Cuvânt-simbol-mit, Editura Facla, Timișoara, 1983. Girard René, Violența și sacrul, traducere de Mona Antohi, Editura Nemira, București, 1995. Goicu Viorica, Nume de persoane din Țara Zarandului, Editura Amphora, Timișoara, 1996. Istrate Mariana, Numele propiu în textul narativ/Aspecte ale onomasticii literare, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000. Jauss Hans Robert, Experiență estetică și hermeneutică literară, traducere și prefață de Andrei Corbea, Editura Univers, București, 1983. Marino Adrian, Dicționar de idei literare, I, Ed.Eminescu, București, 1973. Nicole Eugéne, Personnage et rhétorique
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și al numelor de locuri, alți cercetători alătură acestora și numele mitologice, numele corpurilor cerești, denumirile diverselor întreprinderi, organizații, asociații; numele individuale și generice ale diferitelor produse industriale, titlurile operelor literare, muzicale, artistice etc. Acceptând această sferă lărgită a domeniului onomasticii, nu înseamnă că ne propunem totodată să acoperim toate ramurile sale. Antroponimia și toponimia ne par pentru început suficiente ca obiecte și subiecte ale investigației noastre. 163 Ion Rotaru, O istorie a literaturii române, vol. III, București, Editura Minerva, 1987
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
interpretată și reprezentarea lingvistică a distracției. Atunci când ne referim la o petrecere, ea poate fi exprimată într-un registru conceptual foarte larg și generos. Pentru a desemna o petrecere, limba română are un arsenal impresionant de cuvinte: "chef", "bairam", "ziua onomastică", "chermeză", "sindrofie", "dezmăț", "banchet", "bal", "serbare", "festivitate", "pomană de viu", "sărindar", "recepție", "clacă" ș.a. Toate aceste cuvinte desemnează, în principal, o întrunire, al cărui scop este de sărbătorire a unui eveniment, la care oamenii vin cu dorința de a se
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
timp să-și schimbe mai radical identitatea (Adevărul, Tinerama). Altele își adaugă epitetul "liber", în frunte cu Televiziunea Română, proclamată Liberă (nu însă România liberă, probabil singurul cotidian care și-a păstrat numele anterior), dar exemplul TVRL dă repede naștere unei onomastici incongrue, ca în cazul cooperativei de frizeri "Higiena liberă". Rapizi în a sezisa umorul unor situații, românii decid că și Securitatea se numește acum "Securitatea română liberă". Nici în plan internațional, soarta românilor nu era mai clar definită. Aproape instinctiv
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
aceea se aseamănă întru mioritism cele două Mării (mame), femei-eroine. Limba română face minuni cînd se vede îndreptățită să se afirme în legea ei. Expresia pronominală al lui (mutată grafic-sonor în alui) se transformă în nume-renume Alui, trece în categoria onomasticii. Dacă se adaugă un u final, ca în cîntecele de leagăn, aluiu, cuvîntul se îndulcește. Așadar: Alui-lùiu. D. Cealaltă maică În textele mioritice (la care se adaugă balade, legende, etc.), maica este temperamentală, aprigă și rea. Își însușește chipul de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și sociologică. Atribuite unui individ, selectat cu sau fără intenție de colectivitate, instituționalizează un portret ideal de bărbăție și de frumusețe, sumar și din cîteva epitete: fudul, mîndru, deschis, vesel, darnic, vorbăreț. La schița portretistică se adaugă, uneori, și partea onomastică. Nechifor are numai semnificație onomastică; însă Gheorghiță înseamnă numele de taină (mitică și erotică) pentru Vitoria. Autorul îl introduce în conștiința cititorului, aplecînd la eresuri folclorice, încărcîndu-l de sentimentalitate. În oralitate poate fi identificată o întreagă tipologie numenală cu funcție
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
selectat cu sau fără intenție de colectivitate, instituționalizează un portret ideal de bărbăție și de frumusețe, sumar și din cîteva epitete: fudul, mîndru, deschis, vesel, darnic, vorbăreț. La schița portretistică se adaugă, uneori, și partea onomastică. Nechifor are numai semnificație onomastică; însă Gheorghiță înseamnă numele de taină (mitică și erotică) pentru Vitoria. Autorul îl introduce în conștiința cititorului, aplecînd la eresuri folclorice, încărcîndu-l de sentimentalitate. În oralitate poate fi identificată o întreagă tipologie numenală cu funcție mitico-familială și estetică. Este suficientă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]