59,561 matches
-
capătă în țările aflate în tranziție și nu numai. Prăbușirea economiei planificate în țările Europei Centrale și de Est a determinat o schimbare radicală a formelor de manifestare a corupției. Diminuarea bruscă a rolului statului în economie, lipsa unor soluții operaționale, oportune și eficiente de privatizare, precum și diminuarea eficienței actului de justiție au determinat accentuarea și apariția de forme noi ale actului de corupție. În acest fel și într-o perioadă scurtă de timp, un grup restrâns de persoane a acumulat
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
de reguli care să răspundă motivațiilor câtor mai multe persoane. Consecința acestei abordări constă în faptul că succesul unei astfel de strategii este fragmentat. A treia școală de gândire, integritatea organizațională, implică crearea unui comportament etic, ținând cont de sistemul operațional al organizației, strategiile de control ale corupției și standardele etice. Această școală de gândire pleacă de la premisa că organizația în sine este cea care creează posibilitatea de a fi corupt sau nu<footnote McCusker, R. (2006), “Review of anti corruption
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
cu anul 2000. 4.3. Alte instrumente internaționale Alte instrumente internaționale sunt: 1) Serviciul de Analiză a Riscului în Mediul de Afaceri (BERI), care furnizează pentru 50 de țări un Indice de Risc Politic (stabilitate politică), un Indice de Risc Operațional (strangularea afacerilor) și un factor R (relaționat abilității firmelor de a repatria profiturile); 2) Business International (BI), care publică indici ai „factorilor riscului de țară” bazați în mod esențial pe o rețea de experți și analiști. BI calculează indici separați
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
servicii Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 70 din 03.02.2003 Legea nr. 78/2000 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 219 din 18.05.2000 Manualul operațional pentru atribuirea contractelor de achiziție publică Ordinul nr. 175 din 05.02.2007 privind aprobarea Manualului operațional pentru activitatea de observare și verificare a atribuirii contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
nr. 70 din 03.02.2003 Legea nr. 78/2000 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 219 din 18.05.2000 Manualul operațional pentru atribuirea contractelor de achiziție publică Ordinul nr. 175 din 05.02.2007 privind aprobarea Manualului operațional pentru activitatea de observare și verificare a atribuirii contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii - modelul și conținutul formularelor și documentelor utilizate Ordinul Președintelui ANRMAP nr. 26/2007 pentru
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
În cadrul contradicțiilor interne, una dintre motivații ajunge să se afirme În formă extremă. De aceea trebuie să ținem seamă de schimbările ciclice ale factorilor de influență În diferite perioade de timp, cu o directă acțiune asupra pieței muncii și conceptelor operaționale ale acesteia. CAPITOLUL II NECESITATEA INTERVENȚIEI STATULUI PE PIAȚA MUNCII ȘI ÎN RELAȚIILE DE MUNCĂ 1. Necesitatea intervenției statului În relațiile de muncă Piața forței de muncă are un specific, astfel, pe lângă libertatea oricărei piețe controlate de cerere și ofertă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
oferi programe de educație În conformitate cu standardele anunțate. Aceasta este astfel promovată Încât să conducă la Îmbunătățirea continuă a calității educației. Controlul calității educației În unitățile de Învățământ preșcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal și postliceal presupune activități și tehnici cu caracter operațional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecție desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite. Îmbunătățirea calității educației presupune evaluare, analiză și acțiune corectivă continuă din partea organizației furnizoare de educație, bazată pe selectarea și adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum și pe
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ce se aplică debitorului, persoană juridică, În vederea achitării datoriilor acestuia, conform programului de plată a creanțelor. Procedura de reorganizare presupune Întocmirea, aprobarea, implementarea și respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate să prevadă, Împreună sau separat: a) restructurarea operațională și/sau financiară a debitorului; b) restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social; c) restrângerea activității prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului. Transferul Întreprinderii este, de fapt, o novație legală (subiectivă) a contractului de muncă prin schimbarea uneia
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
domeniul muncii, familiei și protecției sociale; b) de elaborare a programelor În domeniul muncii, protecției și securității sociale; c) de armonizare cu reglementările Uniunii Europene a cadrului legislativ din domeniul său de activitate; d) de autoritate de management pentru Programul operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane" și șef de misiune pentru Fondul Social European; e) de agenție de implementare și de autoritate de implementare pentru asistență financiară acordată de Uniunea Europeană În cadrul programelor PHARE, pentru domeniul său de activitate; f) de administrare a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
lucrative În străinătate prin intermediul atașaților pe probleme de muncă și sociale; 40. elaborează documentele programatice privind politicile sociale și de ocupare a forței de muncă finanțate din Fondul Social European și asigură coordonarea la nivel tehnic și financiar a programelor operaționale finanțate din Fondul Social European; 41. asigură managementul asistenței financiare acordate de Uniunea Europeană În cadrul programelor PHARE, de care beneficiază ca autoritate de implementare și, respectiv, pentru care a fost acreditat ca agenție de implementare; 42. asigură managementul asistenței financiare acordate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
European; 41. asigură managementul asistenței financiare acordate de Uniunea Europeană În cadrul programelor PHARE, de care beneficiază ca autoritate de implementare și, respectiv, pentru care a fost acreditat ca agenție de implementare; 42. asigură managementul asistenței financiare acordate de Uniunea Europeană prin Programul operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane"; 43. asigură președinția, secretariatul și organizarea reuniunilor Comitetului de monitorizare a Programului operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane"; 44. aplică, În calitate de furnizor de ajutor de stat pentru formare profesională, legislația În domeniul ajutorului de stat; 45. elaborează
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de implementare și, respectiv, pentru care a fost acreditat ca agenție de implementare; 42. asigură managementul asistenței financiare acordate de Uniunea Europeană prin Programul operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane"; 43. asigură președinția, secretariatul și organizarea reuniunilor Comitetului de monitorizare a Programului operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane"; 44. aplică, În calitate de furnizor de ajutor de stat pentru formare profesională, legislația În domeniul ajutorului de stat; 45. elaborează strategia privind resursele umane ale ministerului; 46. asigură, prin compartimentul de specialitate, recrutarea, selectarea, promovarea, după criteriul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
rețele și alte activități conexe, chiar și conducând la comun misiuni de export. Altele se concentrează pe eforturile comune de a Îmbunătăți gradul de dezvoltare al companiei, de exemplu prin organizarea de cursuri pentru a răspândi cele mai bune practici operaționale sau modernizarea mediului de afaceri, de exemplu, printr-un dialog mai bun cu agențiile guvernamentale privind prioritățile de cheltuieli de infrastructură sau de politici de reglementare. 4. Intervenția statului În Italia Guvernul italian a prezentat Comisiei Europene În octombrie 2005
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În sfera turismului, mediului și energiei; d) cu trimitere la obiectivul de a optimiza utilizarea de fonduri: dezvoltarea legăturilor Între programe și proiecte cofinanțate de către diverse organisme, În strategia regională ce privește monitorizarea, coordonarea, evaluarea, controlul și comunicarea; completarea planurilor operaționale, asigurarea conexiunii și complementarității intervențiilor. De-a lungul a ultimilor cincisprezece ani, legiuitorul italian a intervenit În normele de reglementare a relațiilor de muncă alternativ făcând o reformă necesară pentru adaptarea la evoluția societății, a situației economice și ocupării forței
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
bibliotecă Ø Evaluarea muncii în bibliotecă 263 207. După ce stas se face evaluarea activității unei biblioteci? R: Statistica activității de bibliotecă se face după ISO 2789. 208. Menționați indicatorii de performanță R: Indicatorii de performanță sunt: Ø Indicatori de performanță operaționali Ø Indicatori de eficacitate Ø Indicatori de cost-eficacitate Ø Indicatori de impact 209. Precizați etapele pregătirii individuale și a evaluării R: De ce se face? Este prilejul de a asculta și de a te exprima: Pentru evaluator (factor decizional): Ø interviul
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de tip DEVCOM sunt prin definiție destinate „mai binelui”comunitar. Se pune însă întrebarea dacă în fapt lucrurile stau totdeauna conform definiției. Care este raportul între bunăstarea comunitară țintită prin proiectele DEVCOM și beneficiile elitelor locale, donatorilor sau ONG-urilor operaționale? Cât de durabile sau sustenabile sunt schimbările induse prin proiectele DEVCOM? În absența unor mecanisme de raportare transparentă a rezultatelor acțiunii comunitare și a unor evaluări competente și obiective, riscurile de a obține efecte minime, de scurtă durată pentru populația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de cercetare socială sau de planificare a acțiunilor este util să fie adoptat un concept de gradualitate în înțelegerea comunității. Din perspective diferite, același grup uman are grade diferite de comunitarism, de șanse de manifestare a caracterului de comunitate 1. Operațional vorbind,comunitatea este recunoscută prin cel puțin unul dintre următoarele trei atribute: - similaritatea culturală a membrilor ei; - interacțiune intensă între membrii grupului; - similaritate de status între membrii grupului (ocupație, educație, vârstă, localizare etc.). Cu cât un grup este format în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
uman (vezi caseta 3). Reducerea ei la numai una dintre cele trei forme de capital cred că poate avea consecințe negative pentru proiectele practice de mobilizare a participării locale. Caseta 3tc "Caseta 3" Tipuri de capital 2tc "Tipuri de capital2" Operațional, socialul poate fi abordat ca „spațiu”, structurat prin poziții, relații de forță care decurg din ponderea relativă a diferitelor forme de capital (Bourdieu, 1989; Bourdieu, Wacquant, 1992)3. O matrice posibilă a spațiului social, relevantă pentru demersul acestei lucrări, poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
capitalului uman există trei componente ale acestuia: cea informațională, dată de acumularea de cunoștințe, cea psihobiologică, manifestă în starea de sănătate, și cea axiologică, asociată cu valorile 1. Includerea valorilor în seria componentelor capitalului uman creează anumite probleme de ordin operațional și conceptual. Tipul de investiție pentru educație și starea de sănătate este diferit față de cel care duce la adoptarea unor valori. Adeziunea de credință, convingerea sunt specifice valorilor. Valorile sunt entități culturale care se pot converti în bunuri materiale, productivitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
naționale, regionale și locale - după cum este cazul - să se dedice în mod activ construirii unei societăți de incluziune, diversitate și viabilitate socială și economică, dreaptă din punct de vedere social și care să asigure că structurile, politicile și mecanismele sunt operaționale pentru a sprijini dialogul dintre UE și statele membre, pe de o parte, și societatea civilă, pe de altă parte. Acest lucru necesită atât sprijin moral, cât și practic pentru participarea comunităților și condiții juridice, instituționale și materiale corespunzătoare, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și de ideologie și atitudine. Și de mișcare socială, dar și de acțiune instituționalizată. Termenii majori de contrast de natură pozitivă sunt, de obicei, „toleranță” și „democrație”. Sintetizând opțiunile majore din literatura de specialitate și orientând definiția spre o abordare operațională, în contextul sondajului sociologic, voi spune că extremismul este: a) acțiune de negare, explicită sau implicită, a unor drepturi umane fundamentale; b) folosind, la modul voluntar, mijloace radicale; c) care duc la apariția unor situații discriminatorii sau distructive sau care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la cel postindustrial sau postmodern”; cu „opoziția dintre aderența la rutină, la ceea ce este constituit, versus aderența la noutate, la ceea ce este în curs de constituire”; cu „caracteristici ale zonelor centrale versus tradiționalismul zonelor periferice” (Sandu, 1999, p. 30). ONG operațional (operational NGO) - ONG cu funcții de proiectare, facilitare și implementare a subproiectelor, fără membri la nivelul comunității-țintă. Sintagma este folosită în special în limbajul Băncii Mondiale. Acționează mai ales la nivelul comunităților sărace și are caracter de „organizație cu bază
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
față de evenimentele viitoare"27. Revenind la termenul de planificare strategică, dorim să prezentăm mai multe definiții ale acestui concept, în scopul unor clarificări semantice. Definiția lui Yves Tessier (1981): "Fiecărui nivel de de-cizie îi corespunde un nivel specific de planificare: operațională (operațiuni), tactică (coordonare) și strategică (orientare) [...]"28. "[...] planificarea strategică se traduce prin capacitatea externă de adaptare. Planificarea operațională [se traduce] prin capacitatea internă [din interiorul procesului de producție] de a aduce ajustările necesare"29. Definiția lui Robert J. Gravel (1989
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
concept, în scopul unor clarificări semantice. Definiția lui Yves Tessier (1981): "Fiecărui nivel de de-cizie îi corespunde un nivel specific de planificare: operațională (operațiuni), tactică (coordonare) și strategică (orientare) [...]"28. "[...] planificarea strategică se traduce prin capacitatea externă de adaptare. Planificarea operațională [se traduce] prin capacitatea internă [din interiorul procesului de producție] de a aduce ajustările necesare"29. Definiția lui Robert J. Gravel (1989) face referire la planificarea strategică din cadrul primăriilor: "Vizează în mod esențial stabilirea obiectivelor unei primării, circumscrierea rolului său
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
reactorului care a explodat Sper că redacția revistei ,,Cadențe peste timp” să mă amendeze pecuniar cu suspendare dacă am omis pornirea în cadență a scrisului meu. Se impune să fac o prezentare nu, neapărat în coordonatele rectangulare, geografice sau cele operaționale NATO, căci toate poziționează identic egal locul de stație CERNOBÎL. Centrala nuclearo-electrică Cernobîl este situată la granița dintre Ukraina și Bielorusia, în regiunea administrativ teritorială și militară Kiev. Detaliile de relief și planimetrie ale zonei sunt uniforme și fac parte
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]