985 matches
-
de etic] a r]bd]rii și a supunerii nu este potrivit] pentru lumea de ast]zi, din ce in ce mai conștient] de responsabilitatea individual] și de nevoia unor structuri sociale care s] o încurajeze său s] o fac] posibil] în situațiile de opresiune. Totuși, persecuțiile periodice nu au ing]duit Bisericii s] renunțe prea ușor, o astfel de atitudine reg]sindu-se în ultimele scrieri ale Noului Testament. Această ia forma unei reacții riguroase îndreptate împotriva conformismului, prin intermediul unor referiri la p]câte ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
excluziune, din moment ce pare s] înl]ture persoanele aflate în perioada infantil] sau indivizii handicapați lipsiți de acele capacit]ți mintale și sociale caracteristice persoanelor. Mai mult, așa cum arăt] cei care se opun avortului, istoria demonstreaz] c] grupurile dominante pot conferi opresiunii un caracter rațional, argumentând c], de fapt, persoanele oprimate nu sunt deloc persoane din cauza unor pretinse deficiențe mintale sau morale. Din aceast] perspectiv], poate c] ar fi înțelept s] adopt]m teoria conform c]reia toate fiintele umane senzitive au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a eticii sale poate fi g]sit] în capitolul 45, „Marx împotriva moralei”. 3) Perspective feministe În Feminist Politics and Human Nature [Politică feminist] și natura uman]], Alison Jaggar susține dintr-o prerspectiv] socialist-feminist] c] marxismul subliniaz] bazele economice ale opresiunii femeilor, ins] eșueaz] în evidențierea adev]ratei surse a opresiunii: agresivitatea și dominația b]rbaților. Ea arăt] c] eliminarea sistemului economic capitalist nu a transformat în mod real femeile în națiunile care au devenit socialiste; distinge tipul de opresiune la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Marx împotriva moralei”. 3) Perspective feministe În Feminist Politics and Human Nature [Politică feminist] și natura uman]], Alison Jaggar susține dintr-o prerspectiv] socialist-feminist] c] marxismul subliniaz] bazele economice ale opresiunii femeilor, ins] eșueaz] în evidențierea adev]ratei surse a opresiunii: agresivitatea și dominația b]rbaților. Ea arăt] c] eliminarea sistemului economic capitalist nu a transformat în mod real femeile în națiunile care au devenit socialiste; distinge tipul de opresiune la care erau supuși muncitorii capitaliști de opresiunea care sufoc] femeile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale opresiunii femeilor, ins] eșueaz] în evidențierea adev]ratei surse a opresiunii: agresivitatea și dominația b]rbaților. Ea arăt] c] eliminarea sistemului economic capitalist nu a transformat în mod real femeile în națiunile care au devenit socialiste; distinge tipul de opresiune la care erau supuși muncitorii capitaliști de opresiunea care sufoc] femeile, și deci neag] faptul c] inegalitatea între genuri poate fi explicat] în mod adecvat prin cauze economice. Tezele tehnologice și contractualiste nu merg mai departe în cazul feministelor. Cathrine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ratei surse a opresiunii: agresivitatea și dominația b]rbaților. Ea arăt] c] eliminarea sistemului economic capitalist nu a transformat în mod real femeile în națiunile care au devenit socialiste; distinge tipul de opresiune la care erau supuși muncitorii capitaliști de opresiunea care sufoc] femeile, și deci neag] faptul c] inegalitatea între genuri poate fi explicat] în mod adecvat prin cauze economice. Tezele tehnologice și contractualiste nu merg mai departe în cazul feministelor. Cathrine MacKinnon, în Feminism Unmodified, susține c] noțiunile care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mod direct subjugarea politic] a femeilor. Jill Johnston, în Lesbian Nation [Națiunea lesbian]], susține o poziție separatist] și propune sexul numai între femei ca fiind singura cale de a a face o declarație politic] și de a dep]și opresiunea masculin]. Conform acestei abord]ri, femeile trebuie s] submineze dominația și puterea b]rbaților în toate contextele relevante, iar activitatea sexual] este unul dintre cele mai importante dintre acestea. Ce consider] atunci feministele ca fiind sex acceptabil din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra moralei sexuale este una bazat] pe modelul libertarian modificat de maximele kantiene, dar care s] acorde o atenție deosebit] sensibilit]ții marxismului clasic fâț] de coerciția economic] în definirea „exploat]rii” și de preocup]rile feminismului fâț] de semnele opresiunii masculine. Aceast] abordare poate r]spunde unora dintre criticile enunțate mai devreme. Baza contractual] a interacțiunii sexuale reiese din acordul voluntar bazat pe aștept]rile îndeplinirii nevoilor și dorințelor reciproce. Deși sentimente importante de intimitate sunt puse în joc, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o reconsidera, ca premisă a participării democratice. Adulții devin conștienți de modul în care contextul alterează raționamentul logic, regulile învățate în copilărie fiind reinterpretate și contextualizate datorită experienței; vorbim chiar despre o învățare emancipatoare, atunci când sunt conștientizate diferitele forme de opresiune exercitate asupra cuiva. Criticii reflexiv-pragmatici caută în mod constant noi perspective, noi practici și noi abordări pentru a dezvolta această capacitate, legând dezvoltarea gândirii critice de cea a comunităților de învățare active șidemocratice, în care sunt încurajate cât mai multe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
grupaj fiind Th. Adorno, E. Fromm, H. Marcuse, E. Bloch și J. Habermas. Analizele se focalizează asupra contextului în care învățarea are loc (deplasând accentul de la individual la social), explorând problemele inegalității rasiale, de clasă, de gen, ale puterii și opresiunii, ale alienării și manipulării maselor, perpetuarea lor în câmpul educațional și efectele lor asupra individului/grupurilor sociale. Sunt analizate mai ales instituțiile care perpetuează obstacolele în calea emancipării, cele educaționale numărându-se printre ele. Aspectele pe care le analizează sunt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diferite interpretări (ale socialului) sunt acceptate.Postmodernismul acceptă diversitatea ideilor, oamenilor și instituțiilor, ceea ce permite șigrupurilor marginalizate social să-și afirme valoarea egală. Chiar dacă postmodernismul poate fi criticat pentru un prea mare relativism, avantajul este că dispersează diferitele forțe de opresiune, așa cum sunt evidențiate de acest grupaj teoretic. Fundamentul antropologic aduce explicitări în domeniul educației adulților mai ales prin studiile privind rolul educației în schimbarea socială și culturală, privind continuitățile și discontinuitățile în evoluția educației adulților sau cele privind mediul sociocultural
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o reconsidera, ca premisă a participării democratice. Adulții devin conștienți de modul în care contextul alterează raționamentul logic, regulile învățate în copilărie fiind reinterpretate și contextualizate datorită experienței; vorbim chiar despre o învățare emancipatoare, atunci când sunt conștientizate diferitele forme de opresiune exercitate asupra cuiva. Criticii reflexiv-pragmatici caută în mod constant noi perspective, noi practici și noi abordări pentru a dezvolta această capacitate, legând dezvoltarea gândirii critice de cea a comunităților de învățare active șidemocratice, în care sunt încurajate cât mai multe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
grupaj fiind Th. Adorno, E. Fromm, H. Marcuse, E. Bloch și J. Habermas. Analizele se focalizează asupra contextului în care învățarea are loc (deplasând accentul de la individual la social), explorând problemele inegalității rasiale, de clasă, de gen, ale puterii și opresiunii, ale alienării și manipulării maselor, perpetuarea lor în câmpul educațional și efectele lor asupra individului/grupurilor sociale. Sunt analizate mai ales instituțiile care perpetuează obstacolele în calea emancipării, cele educaționale numărându-se printre ele. Aspectele pe care le analizează sunt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diferite interpretări (ale socialului) sunt acceptate.Postmodernismul acceptă diversitatea ideilor, oamenilor și instituțiilor, ceea ce permite șigrupurilor marginalizate social să-și afirme valoarea egală. Chiar dacă postmodernismul poate fi criticat pentru un prea mare relativism, avantajul este că dispersează diferitele forțe de opresiune, așa cum sunt evidențiate de acest grupaj teoretic. Fundamentul antropologic aduce explicitări în domeniul educației adulților mai ales prin studiile privind rolul educației în schimbarea socială și culturală, privind continuitățile și discontinuitățile în evoluția educației adulților sau cele privind mediul sociocultural
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oferă bazele pentru deciziile optime, Într-un mod mai „pertinent” decât orice analiză care aparține prezentului), la fel ca În gesta transmisă de Anonymus XE "Anonymus" , la care face aluzie Papiu, românii „adevărați” trebuie să se alieze cu slavii, Împotriva opresiunii maghiare. Ultimul fragment citat din cartea lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" limpezește cu exactitate și adevăratul sens al propunerii de alianță cu maghiarii, pe care o făcea Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" În „Discursul” pronunțat În mai 1848
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
această optică, barbaria pedepselor exemplare reprezintă singura metodă eficientă și verificată de menținere a liniștii și stabilității sociale. Apărătorii răscoalei, Îndeosebi partizanii ideologiei revoluționare din lumea occidentală, justifică, În schimb, violența țăranilor Împotriva nobilimii, invocând teoria dreptului de rezistență la opresiune. În fond, acțiunea țăranilor ar fi justă, iar excesele lor ar merita „circumstanțe atenuante”, mai ales că dimensiunile lor au fost exagerate de nobilime. Această dilemă a reprezentărilor istoriografice cu privire la răscoală, detectabilă și În scrierile autorilor maghiari de la Începutul epocii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unui Regat al Daciei, intenționa să înglobeze Țările Române la Imperiul Rus. Vizita lui Benedict în Rusia i-a întărit convingerea că rânduielile vechi și privilegiile pot fi apărate și întărite cu ajutorul Rusiei, care, cu sistemul ei iobăgist, garanta menținerea opresiunii feudale. Printre ultimele încercări de stingere a conflictului dintre mănăstirea Moldovița și locuitorii din Vama, se înscrie intervenția șoltuzului de Câmpulung care, la 10 august 1772, înmânează egumenului mănăstirii Moldovița un act prin care vămenii sunt datori mănăstirii cu 12
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de sub autoritatea cenzurii divine a condus la coabitarea sentimentelor de cuvenit și necuvenit. Astfel, "respectarea exterioară a convențiilor devine o problemă detașată de convingerile interioare și sub condiția menținerii aparențelor totul începe a fi îngăduit"7. Mai mult, în condițiile opresiunii turcești, devenită seculară, produsul uman al acestei mutații își construiește o adevărată filosofie a supraviețuirii. De aici, apariția - într-o diversitate tipologică - a așa-numitului homo duplex, cel mai adesea cu o alcătuire de hibrid și comportament duplicitar. El reiterează
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
Moșanu În Parlamentul Moldovei că ținta atacurilor Împotriva românilor de pe meleagul nostru este limba română și istoria românilor, ele fiind coloana vertebrală a sufletului nostrunu are nevoie de alte argumente; e suficientă derularea evenimentelor din Moldova anului 2002. Scăpată de sub opresiunea imperiului sovietic, populația românească de la est de Prut Își caută Încă identitatea, dar identitatea poporului moldovenesc nu se poate afirma separîndu-l de tradițiile sale autentice - reprezentate În primul rînd de limba pe care o vorbește - desprinzîndu-l de unitatea etnică din
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
se semnează Tratatul de Uniune a Belarusiei cu Rusia, considerat o reușită, de către Elțîn, a politicii externe ruse. În privință relațiilor cu statele din Europa de Est fost comuniste, Rusia este privită cu oarecare neîncredere, umbra comunistă și tot ce a însemnat opresiunea Uniunii Sovietice a marcat această zonă. În schimb, Occidentul, reprezentat în mare parte de Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană manifestă o reacție optimistă, susținând demersurile făcute de Boris Elțîn spre democratizarea statului. „În ianuarie 1992 atât S.U.A. cât și Comunitatea
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
ferate, amenajările portuare, porturile Dunării, drumurile, telecomunicațiile, aviația civilă și conductele de petrol. În 1952 România s-a mai deschis puțin către lume: astfel au putut veni aici reporteri, jurnaliști și turiști, care puteau să constate și eventual să critice opresiunea, violarea drepturilor omului și condițiile de viață mizerabile. Extinderea NATO în Bazinul Pontic în 1952 a întărit flancul sud-estic, chiar la granița cu Uniunea Sovietică și de acum totul le era potrivnic sovieticilor. Între 17-19 februarie 1952, la Londra, între
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
de rang inferior, aș prefera să spunem, mai exact, că aceasta este o libertate defensivă sau protectivă. Nu trebuie să invocăm filosofiile monadice sau atomiste despre om pentru a explica de ce libertatea tinde să fie înțeleasă permanent - mai ales când opresiunea este din ce în ce mai mare - ca libertate față de, ca o libertate defensivă. Ceea ce este cu adevărat important este că problema libertății politice apare doar în contextul relației dintre cetățean și stat din perspectiva cetățeanului. Dacă luăm în considerare această relație din perspectiva
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
liber pentru că nu este expus arbitrarietății puterii. Aceasta era concepția lui Rousseau despre libertate, și astfel era înțeleasă de către contemporanii săi. Chiar și în Declarația Drepturilor din 1793, articolul 9 afirma: ”Legea trebuie să protejeze libertatea publică și individuală împotriva opresiunii celor care guvernează”. Acest articol are o rezonanță nefirească dacă ne amintim că teroarea era la apogeu. Cu toate acestea, afirmația este o definiție a libertății ce putea proveni de la Rousseau. Mult timp s-a considerat că libertatea presupune egalitatea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
în contextul în care „un elev este expus, în mod repetat și pe termen lung, la acțiuni negative din partea unuia sau mai multor altor elevi” (1991, p.47), ulterior, Rigby nuanțând definirea și considerând acest tip de conduită drept o „opresiune repetată, psihologică sau fizică, a unei persoane mai puțin puternice din partea uneia sau mai multor persoane cu mai multă putere” (1996, p. 15). Raportându-ne la definițiile anterioare, putem distinge trei elemente caracteristice ale comportamentului abuziv, respectiv caracterul intenționat de
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
fac în viitor. Lucrurile nu se pot face bătând din palme. Ele presupun cheltuieli de viață, de ani, de zile. Trebuie să te împarți între atelier, școală, filială și alte preocupări. Acum mai există și această tendință de distrugere, de opresiune a noilor îmbogățiți să cucerească mereu mai mult, negândindu-se la viața locului, a orașului. Vă dați seama câte potențe ar putea fi distruse prin lăcomia lor? Aici s-ar impune veghea oamenilor politici, care trebuie să dea o șansă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]