1,170 matches
-
ar căpăta un scuipat consistent de vechi brigadier direct între ochii săi mânjiți cu ceva euroi occidentali. Și totuși rezistență anticomunistă a fost, dar nu din partea orășenilor și nici măcar de partea celor care fuseseră exploatatorii de pe timpuri rămași fără avuții, orășenii nu aveau nimic de pierdut ci numai de câștigat totul, iar șobolanii cei cu bani de altă dată, ori părăsiseră corabia fugind în occident ori își ispășeau pe drept păcatele în locuri ca Sighet sau Aiud. Așa cum nimeni nu i-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
se implementeze cu adevărat ceva temeinic în viața unora dintre noi a fost lenea, tendința de a se îmbogăți fără muncă, prin furtișaguri și excrocherii. Aici nu te contrazic. Sunt sigur că tu cunoști mai bine ca mine. Pentru mine, orășean din tată în fiu, satul își avea farmecul și poezia lui. Era un fel de refugiu intelectual, un leagăn al sufletului, acolo simțeam că trăiesc cu adevărat, acolo m-am căsătorit, acolo mi s-au născut copiii. Ce mai încolo-încoace
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Asta pentru că ai să refuzi desigur, să te urci la întîmplare în vreo mașină ,,mică “idiferent din ce țară ar veni, spre aceiași țintă, ai să refuzi, zic, de dragul aerului pur și al mișcării atît de mult rîvnite de un orășean. Altfel nu este de loc exclus ca la poarta locuinței lui Costache Buraga - devenită publică - să găsești, și după ora ta de mers, mașina pe care ai refuzat-o, iar dincolo de gardul ei să fii martorul unui dialog plin de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
călătorie și călăuza drumeților de la oraș, Ion Onișor. O altă trăsătură distinctivă a ope rei epice este predominanța narațiunii. Acest mod de expunere este dominant în frag mentul reprodus, în care se relatează călătoria la munte a unui grup de orășeni și popasul lor în casa lui Onișor. La nivel discursiv, narațiunea este susținută prin frecvența mare a verbelor (mai ales la imperfectul indicativului, semnal al narativității) și a adverbelor. 9. Enunțurile care încheie fragmentul alcătuiesc o secvență sintetică, structurată ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
e greu de conceput că o civilizație implică o alterare atât de extinsă a sănătății și, mai corect, ni se pare a corela bolile psihice cu o "necivilizație"), morbiditatea psihică a crescut în special în compartimentul nevrozelor. Astăzi, al cincilea orășean reacționează printro nevroză, o dată în viață (statistica OMS). Vom vedea, în paginile care urmează, că nevrozele și stările reactive nevrotice au fost, odinioară, mai puțin frecvente. Este necesar să corelăm denumirile acestor boli cu denumirile contemporane, fapt important în aprecierile
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
polonez și armean. Printre rânduri, bănuim că exista pe atunci un efectiv de bolnavi, câțiva desigur, de elită sau, în orice caz, mai înstăriți. Peste câțiva ani, plata diferențiată a devenit curentă, unii fiind asistați de stat, alții, mai ales orășenii (și străinii pomeniți mai sus), întreținuți de familie. Existau și unii pacienți protejați de Mănăstirea Neamțului, aceștia dintre marii invalidați, neidentificați și plasați, probabil, de mănăstire la ospiciu. În perioada de care ne ocupăm, a apărut și Nosographul ospitalului de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vândă în permanență mereu altceva care îl poate face iarăși fericit, până când i se va crea o altă necesitate generată de publicitatea agresivă. În mod cert, țăranul, prin traiul lui simplu și greu, se bucură mai mult de viață decât orășeanul încărcat de ciurucuri din mall-uri ori de amintiri din excursii exotice în locuri în care nici nu le înțelege sensul. Sub pretextul modernizării comportamentului său, societatea de consum a modelat omul, scoțând la suprafață chipul lui hidos. Egoismul a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sperăm, mai inteligentă. 3) În pofida scăderii cererii globa-le, vor crește prețurile la energie, alimen-te și materii prime. Prin contrast, bunurile fabricate vor deveni relativ ieftine. Vom asista la un tsunami al lucrurilor ieftine. Fermierii își vor lua astfel revanșa asupra orășenilor. De aceste tendințe vor beneficia în special țările avantajate de natură, deținătoare de resurse ce nu pot fi înlocuite. Va crește puternic presiunea pentru închiderea termocentralelor poluante pe cărbu-ne și chiar a celor nucleare, datorită riscurilor pe care le implică
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
are probleme și pare a fi la marginea unei deflații periculoase. Restructurarea și privatizarea întreprinderilor publice, exceptîndu-le desigur pe cele strategice, naște grave probleme sociale: șomajul (recunoscut și deghizat) atinge 20% din populația activă a orașelor, aproximativ 40 milioane de orășeni, în timp ce rata recunoscută a șomajului este de 6%, sistemul de protecție socială este extrem de lacunar, iar insecuritatea vieții este în creștere alarmantă. Deficitul bugetar crește în fiecare an, depășind acum 200 de miliarde dolari. Descentralizarea a făcut ca ponderea bugetului
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
toată zestrea, plus lucrurile din casă. Numai poetul Eminescu, aflat prin Ardeal, în iulie 1866, i-a relatat corect lui Ștefan Cacoveanu, că tatăl său, Eminovici, "se însura cu o moldoveancă cu ceva stăricică"20 (s. n.). Fiind vorba de moșia Orășeni, numai doctorul Vasile Bînzar și-a arătat nedumerirea: "Este de necrezut ca într-un act dotal, în care sunt trecute cele mai mărunte lucruri (lingurițe, colțuni, etc.) să se fi scăpat din vedere tocmai moșia Orășeni"21. Ei bine, această
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Fiind vorba de moșia Orășeni, numai doctorul Vasile Bînzar și-a arătat nedumerirea: "Este de necrezut ca într-un act dotal, în care sunt trecute cele mai mărunte lucruri (lingurițe, colțuni, etc.) să se fi scăpat din vedere tocmai moșia Orășeni"21. Ei bine, această parte de moșie (310 fălci = 443,30 ha) n-a fost trecută în izvod, pentru că nu era de zestre, ci a fost cumpărată mai tîrziu. Transcriem aici actul de cumpărare, mai ales că el prezintă o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
zapisul de față, după formili păziti. Anul una mie opt suti patruzăci și patru, dechemvrii în douăzeci și una zăli"22. Fără teamă de greșeală, putem crede că cea mai mare parte din acei 2 400 galbeni, cu care Raluca a cumpărat Orășenii, au fost împrumutați. Pare foarte probabil că i-a împrumutat de la Lascăr Cantacuzino, proprietarul moșiei Salcea, și de la aga Grigore Cananău. Cu Cananău, Raluca a întreținut relații bănești, pînî la moartea acestuia, în 1850, ba și după aceea, fiul său
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Fevronia Iurașcu, și 200 galbeni de la cealaltă soră, Maria Mavrodin, ca să aibă Eminovici cu ce prelungi luarea în arendă a moșiei Durnești 32. În aceeași vreme, tot Raluca, după ce a murit Iordache Ureche, scoase în vînzare partea sa din moșia Orășeni, pe care n-avea dreptul s-o vîndă cîtă vreme ea era pusă drept garanție pentru împrumutul de 1500 de galbeni, încă neachitat lui Iordache Ureche. În baza dreptului de protimis, Orășenii au fost cumpărați de Generalnica Epitropie a spitalelor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ureche, scoase în vînzare partea sa din moșia Orășeni, pe care n-avea dreptul s-o vîndă cîtă vreme ea era pusă drept garanție pentru împrumutul de 1500 de galbeni, încă neachitat lui Iordache Ureche. În baza dreptului de protimis, Orășenii au fost cumpărați de Generalnica Epitropie a spitalelor "Sf. Spiridon" din Iași pentru spitalul din Botoșani 33. Deocamdată, Epitropia i-a dat, în numerar, numai 1400 galbeni. La acești bani, Gh. Eminovici a mai alăturat 150 de galbeni olandezi, luați
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Pînă acum știam că Efrosina Petrino avea de primit 2500 galbeni, plus dobînzile, din care încă nu primise nimic. Mai era Iordache Ursoianu, fiul vitreg al răposatului serdar Iordache Ureche, care n-a putut accepta ca Raluca Eminovici să vîndă Orășenii înainte de a-i achita lui acei 1500 galbeni împrumutați la 1 octombrie 1845 și pentru care moșia vîndută fusese pusă garanție. Mai avea Raluca o datorie de 1000 galbeni, la surorile sale, care, fiind surori, să zicem că puteau s-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Către Epitropia Spitalului din Botoșani La cele cuprinse în raportul acei Epitropii, sub nr. 127, de a să opri din banii ce are a mai lua Dum-lui camr. Iminovici cu soția sa de la această casă, pentru vînzarea părții din moșia Orășeni, soma de 8000 lei, ce datorește D-lui vist. Lascarache Cantacuzin către acest ospital, să răspunde că așa precum banii ce-i are a mai lua dum-lui Eminovici cu soția sa sunt opriți de către Divan, pentru altă pretenție a pomeniților
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
moșiei Ipotești, spre îndestu larea Eufrosinei Petrino cu suma de 2500 galbeni. Văzînd că Ipoteștiul este ca și pierdut, Raluca a cerut în judecată Epitropia generală a spitalelor Sf. Spiridom, pentru că nu i se da restul de bani din vînzarea Orășenilor. Toamna, la 26 octombrie (1851), Eminovici cu familia și cu tot calabalîcul a venit iar la Botoșani, dar n-au putut intra în casa lor, de lîngî Uspenia, pentru că Smaranda Varlaam s-a considerat chiriașă în continuare; a încuiat ușile
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
așa că greu se mai poate crede că nașterea Agialei s-a întîmplat la Ipotești, la 7 mai 1852. Familia Eminovici a intrat în anul 1852 deosebit de îngrijorată, cu gîndul mereu la Diva nul Domnesc. Acesta stabilise, pînă acum, că pentru Orășeni, Epitropia Sf. Spiridan mai avea de dat Ralucăi Eminovici, un rest de 1388 galbeni și 9 lei. Față de această situație, Divanul Domnesc a hotărît: "Fiindcă moșia Ipotești de la ținutul Botoșani, a D. Căminar Georgi Eminovici, era scoasă în vînzare prin mezat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
253 Motté-Fouquie, Friederich de la, 167 Muntean, George, 287 Munteanu, George, 14, 52, 136 Murărașu, D., 186, 269 Musteață, Teodor, 55, 59, 87 N Nanu, Nicolai, Gh., 257, 258 Negruzzi, Iacob, 16, 178, 256 O Ocășianu, E., 232 Onea, Iacob, 164 Orășeni, moșie, 92, 96, 99, 107 P Pallauz, Andrei, Dr., 243, 244 Papadima, Ovidiu, 83 Parcul Poetului (Cucorăni), 28, 38 Pascaly, Mihail, 171, 172 Perpessicius, D., 23, 24, 26, 41, 42, 83, 135, 165, 174, 176, 182, 186, 188, 208, 209
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
care nu s-a regăsit la recensământ, în raport cu evidențele curente de stare civilă, de circa 700 mii de persoane, la nivel de țară, se aflau în străinătate. În același timp, mediul rural este locul de muncă pentru o parte din orășeni (circa 127 mii de persoane). După statutul profesional, cele mai multe persoane ocupate sunt salariații (43%), respectiv își desfășoară activitatea în gospodăria proprie (42%). Având în vedere faptul că o bună parte dintre salariații înregistrați în mediul rural lucrau în orașe, rezultă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
partid. Teroarea și colhozul aveau să facă posibil scopul ultim al partidului În agricultură, colectivizarea 27. În rândurile țărănimii exista fără Îndoială o diferențiere economică. Interesele sale de grup se manifestaseră Însă mai ales prin opoziție față de moșieri și față de orășeni, percepuți ca „străini”. Țăranii săraci Îi invidiau pe cei bogați, dar În același timp Îi și respectau, deoarece făceau parte din lumea lor, fiind gata să se solidarizeze cu ei În caz de necesitate 28. Modelul pe care Îl reprezentau
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Gusti cald, ușor sentimental, apropiat de problemele și necazurile țăranului, înțelegător cu unele scăderi morale (alcoolismul), explicându-le prin crunta sărăcie în care țăranul se zbate. Preocupat de dobândirea încrederii din partea săteanului, izbit de „ruptura spăimântătoare” produsă între țărani și orășeni, necăjit de faptul că țăranul și-a pierdut încrederea („din primul loc ești privit ca străin, străin de port, de apucături, de tot”) - „și lipsind încrederea, s-a dus pe copcă orice străduință de a-l face priceput - spre o
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
activităților depuse în sate de autorități și de inițiative particulare; c) A organiza și a conduce opera de cunoaștere a țării, prin cercetări monografice, care vor forma temelia lucrărilor Serviciului Social; d) A organiza școli pentru educarea sătenilor și a orășenilor, în vederea activității Căminelor Culturale și școli pentru pregătirea tinerilor chemați la Serviciul Social”7. Articolul 5 al legii stabilea obligativitatea Serviciului Social la sate, fiecare absolvent trebuind să aducă, „pentru a-și primi diploma”, un „certificat doveditor”. Certificatul de împlinire
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
călătorie și călăuza drumeților de la oraș, Ion Onișor. O altă trăsătură distinctivă a ope rei epice este predominanța narațiunii. Acest mod de expunere este dominant în frag mentul reprodus, în care se relatează călătoria la munte a unui grup de orășeni și popasul lor în casa lui Onișor. La nivel discursiv, narațiunea este susținută prin frecvența mare a verbelor (mai ales la imperfectul indicativului, semnal al narativității) și a adverbelor. 9. Enunțurile care încheie fragmentul alcătuiesc o secvență sintetică, structurată ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
evoluat, oferindu-ni-se astăzi toate instrumentele de care avem nevoie pentru a întreține o mică grădină de legume pe balconul apartamentului; pe de altă parte, în majoritatea orașelor există o rețea de grădini comunitare, ceea ce înseamnă că mai mulți orășeni împart o bucată de pământ pe care cultivă legume. Această carte este un mic ghid practic pentru grădinarii amatori. Aici puteți găsi toate informațiile necesare pentru a vă iniția în grădinărit, sugestii și sfaturi practice, organizate în rubrici diferite și
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]