2,568 matches
-
civilizație de astăzi. Trecem, astfel, de la climatul improvizației, al hazardului, al fatalității („dacă m-o ajuta Dumnezeu și dacăă”) la era seriozității și a Încrederii depline În puterile noastre bine chibzuite. Nu e vorba, firește, de planificarea inspirației, ci de ordonarea și justa compartimentare a muncii noastre. Însuflețirea de care dă dovadă clasa muncitoare, ni se impune. Ea este, la urma urmei, Însăși inspirația, inspirația celor ce muncesc cu brațele. Planul meu de lucru? Patru cărți. E puțin. Dar Întreceri socialiste
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
partea a III-a. Limba lui Caragiale «este precisă, vie, se adaptează cu artă după personaje, constituie un mijloc de a caracteriza personajul». (Ă). Dar există maladii care nu se localizează ci circulă prin tot trupul. Lipsa de claritate, de ordonare riguroasă a ideilor face ca În unele articole de critică literară să se petreacă adevărate catastrofe. Ce se mai Înțelege dintr-o astfel de frază pe care tov. Titus Ștefănescu Priboi o așterne În Viața românească pe aproape o jumătate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
experiență în genere, în sensul lui Kant18. Din punctul de vedere al interesului pentru elaborarea unui concept al cunoașterii orientat spre formă fundamentală este sublinierea că, independent cât de bine ar fi adaptate conceptele propuse de oamenii de știință pentru ordonarea unei mase de experiențe senzoriale, relația dintre ele și aceste experiențe este una de coordonare între entități distincte, disparate din punct de vedere logic. Caracterizând „independența logică a conceptelor față de experiențele senzoriale”, Einstein scria că „nu avem de-a face
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
o contradicție în termeni. Realitatea transcendentă nu poate fi trăită, resimțită subiectiv, căci ea este transcendentă doar atât timp cât nu constituie obiect al trăirii. Cunoașterea ia naștere prin integrarea experiențelor subiective într-un sistem de concepte, adică printr-un proces de ordonare și sistematizare a ceea ce ne este dat. Tot așa de puțin cum este posibilă o cunoaștere intuitivă, este posibilă cunoașterea transcendentului ca „lucru în sine”. Afirmația că o cunoaștere a lucrului în sine nu este în principiu posibilă constituie concluzia
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și continuității formelor. Ele îndrumă intelectul spre formularea unor ipoteze teoretice care vor face posibile observația sistematică și experimentul. În formulările lui Kant, cercertătorul, prin ipotezele sale, va constrânge natura să răspundă la întrebări care exprimă interesul rațiunii pentru unificarea, ordonarea și sistematizarea faptelor sub principii tot mai generale. Orientarea unor cercetări cum sunt cele ale lui Galilei, Torricelli sau Stahl, pe care le menționează Kant, ar ilustra tocmai acest interes. Kant afirmă că fizica a pășit pe drumul sigur al
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a lumii. Stilul științific urmărește informarea obiectivă și exactă a cititorului. De aici decurg și alte trăsături care-i sunt specifice: logică, obiectivitate, precizie, unitate, concizie, claritate, sobrietate, forță, concizie, accesibilitate. Să le luăm pe rând. 3.1. Logica Presupune ordonarea corectă a ideilor, pasajelor etc. Trecerea de la o idee la alta, de la un pasaj la altul se face prin numerotarea corespunzătoare a acestor diviziuni ale textului științific. Trecerea de la o diviziune la alta se face prin așa-zisele cuvinte „de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
nu este amintit pentru această operațiune). Alteori, autorul indicelui este menționat, În semn de recunoaștere a efortului pe care l-a depus. 2. Redactarea indicelui În general, redactarea unui indice comportă trei operații: inventarierea numelor de autori, localități, cuvinte etc.; ordonarea alfabetică și ordonarea numerică. 2.1. Inventarierea Constă În lectura atentă a materialului respectiv (studiu, carte etc.) și notarea tuturor numelor, localităților sau termenilor care ne interesează, cu precizarea paginii În dreptul fiecărei „intrări”. Se vor face atâtea fișe câte litere
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pentru această operațiune). Alteori, autorul indicelui este menționat, În semn de recunoaștere a efortului pe care l-a depus. 2. Redactarea indicelui În general, redactarea unui indice comportă trei operații: inventarierea numelor de autori, localități, cuvinte etc.; ordonarea alfabetică și ordonarea numerică. 2.1. Inventarierea Constă În lectura atentă a materialului respectiv (studiu, carte etc.) și notarea tuturor numelor, localităților sau termenilor care ne interesează, cu precizarea paginii În dreptul fiecărei „intrări”. Se vor face atâtea fișe câte litere are alfabetul, sub
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Însă refacerea acestuia cere foarte multă atenție. Stilistica limbii române, ediția definitivă (1975), a lui Iorgu Iordan precizează următorul aspect: „Indicele păstrează structura celui din ediția precedentă (1944). Adaptarea la ediția actuală a fost făcută de AUREL NICOLESCU”. 2.2. Ordonarea alfabetică Odată „intrările” inventariate, se poate Începe ordonarea lor alfabetică. Aceasta se face În funcție de prima literă a intrărilor respective: Onițiu, Virgil: 181, 184; Oltean, Ioan: 14, 484, 513; Opriș, Tudor: 151; Popescu, Lucreția: 347; Popa, Septimiu: 188; Popa, Mircea: 151
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
limbii române, ediția definitivă (1975), a lui Iorgu Iordan precizează următorul aspect: „Indicele păstrează structura celui din ediția precedentă (1944). Adaptarea la ediția actuală a fost făcută de AUREL NICOLESCU”. 2.2. Ordonarea alfabetică Odată „intrările” inventariate, se poate Începe ordonarea lor alfabetică. Aceasta se face În funcție de prima literă a intrărilor respective: Onițiu, Virgil: 181, 184; Oltean, Ioan: 14, 484, 513; Opriș, Tudor: 151; Popescu, Lucreția: 347; Popa, Septimiu: 188; Popa, Mircea: 151. După ce s-a făcut ordonarea În funcție de prima literă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
se poate Începe ordonarea lor alfabetică. Aceasta se face În funcție de prima literă a intrărilor respective: Onițiu, Virgil: 181, 184; Oltean, Ioan: 14, 484, 513; Opriș, Tudor: 151; Popescu, Lucreția: 347; Popa, Septimiu: 188; Popa, Mircea: 151. După ce s-a făcut ordonarea În funcție de prima literă, se trece la cea a intrărilor În interiorul fiecărei litere: Oltean, Ioan: 14, 484, 513; Onițiu, Virgil: 181, 184; Opriș, Tudor: 151; Popa, Mircea: 151; Popa, Septimiu: 188; Popescu, Lucreția: 347. Observații • Normele actuale impun diferențierea literelor cu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Popa, Septimiu: 188; Popescu, Lucreția: 347. Observații • Normele actuale impun diferențierea literelor cu diacritice (ă, â, Î, ș, ț) de cele simple. Profesoara Magdalena Vulpe (2002) arăta că o asemenea normă „nu era operantă Înainte de 1953 (ceea ce implică deosebiri În ordonarea intrărilor În dicționare și În indici)” (p. 112). Această exigență nu există, de pildă, În germană, unde coexistă o și ö sau u și ü. Așa se face, de exemplu, ca Blühen să fie Înainte de Blume, deși În alfabetul german
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ceea ce arată că autorul indicelui nu a fost consecvent În respectarea ortografiei limbii române. • În cazul unor scriitori cu nume latinizate (Densusianu, Hasdeu), la redactarea indicelui se va lua În calcul varianta grafică, nu cea fonetică (Densușianu, Hașdeu). 2.3. Ordonarea numerică Pentru „intrările” ce apar de mai multe ori, cifrele care indică pagina se clasifică În ordine crescătoare: Eminescu, Mihai: 12, 29, 34, 90. Observații • Pentru economie de spațiu tipografic, numerele unor pagini succesive (18, 19, 20, 21) vor fi
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
numele care Îl interesează. Dacă avem mai multe nume cu aceeași inițială, se ia În calcul a doua, respectiv a treia etc. literă din numele de familie: Alecsandri, Alexandrescu, Alexianu. Dacă numele de familie ale mai multor autori sunt identice, ordonarea se face tot alfabetic, conform inițialei prenumelui: Ionescu, Eugen; Ionescu, Radu; Ionescu, Toma. Dacă e vorba de 3 persoane cu acelaș nume, tustrei d. p. se cheamă Iordachi Ghica, dintre cari unul e dragoman, altul vistier și al treilea mitropolit
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
globale, cu avantajele directe sau indirecte pe care le aduce fiecărui individ. În acest context, informația devine de o importanță vitală. Se face însă diferența între informație ca produs (apare astfel categoria de „intermediatori de informații” care se ocupă de ordonarea și distribuția informațiilor prin cărți, reviste, radio și televiziune) și informație ca mijloc de producție (numărul celor care se ocupă de informații ca mijloc de producție a crescut mult în ultimii ani, ei participând „la alcătuirea stocurilor interne de informații
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
stărilor de adevăr (TRUE, YES) sau neadevăr (FALSE, NO) ale unui enunț. Asupra acestor date se pot efectua operații logice: NOT, AND, OR; tipul caracter, care reprezintă o succesiune de caractere alfanumerice asupra căreia se pot defini operații de concatenare, ordonare etc.;tipul pointer, adică date elementare ale căror valori sunt adrese, referințe pentru alte date. În majoritatea aplicațiilor, datele se prezintă sub forma unor mulțimi sau colecții, a căror prelucrare nu poate fi concepută fără o organizare corespunzătoare. Între elementele
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
care îi succede; primul element are un unic element care îi succede, iar ultimul element are un unic element care îl precede. Cele două capete ale listei se numesc bază, respectiv vârf. Pentru definirea listelor liniare și a relațiilor de ordonare liniară sunt folosite variabile pointer, astfel încât elementele listei apar ca perechi sau triplete care, în afara elementului de dată, conțin referințe ce indică locul succesorului, respectiv locul succesorului și predecesorului. În practică se întâlnesc următoarele tipuri de liste liniare: stiva sau
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
primul și ultimul element, se introduce un element special, numit cap de listă, care nu conține date. Capul de listă devine prim și ultim element și asigură posibilitatea de a parcurge lista în ambele sensuri; structura de tip arbore asigură ordonarea elementelor componente pe niveluri ierarhice. Există un singur nod-rădăcină și mai multe noduri cu un anumit număr de descendenți. Se întâlnește în articolele dintr-un fișier; cele mai utilizate date structurate sunt: articolul, fișierul, tabloul. Articolul este o structură de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
sau inserarea de noi elemente ale structurii; − modificarea valorilor unor elemente ale structurii; − ștergerea fizică și/sau logică a unor elemente ale structurii. Consultarea (exploatarea) asigură accesarea elementelor componente ale unei structuri, în scopul prelucrării sau vizualizării acesteia. Sortarea permite ordonarea crescătoare sau descrescătoare a elementelor unor structuri, după anumite criterii stabilite de utilizator, fiind o rearanjare fizică a acestora. Separarea este desfacerea unei structuri, în două sau mai multe structuri. Fuzionarea sau interclasarea este combinarea a două sau mai multor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
realiza următoarele operații de bază: crearea, adică operația prin care înregistrările logice sunt transpuse pe suportul tehnic de date; actualizarea, care este constituită din operații de adăugare, modificare și ștergere; consultarea, care este operația de regăsire a înregistrărilor; sortarea, adică ordonarea crescătoare sau descrescătoare a articolelor, după anumite criterii stabilite de utilizator; separarea, adică desfacerea unui fișier în două sau mai multe fișiere; fuzionarea, adică combinarea a două sau mai multor fișiere într-unul singur, conform unor criterii; copierea, care presupune
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
modelul de cercetare ales și la posibilitățile pe care le oferă cercetătorilor. Reflecții asupra modelului propus de noi Modelul pe care l-am construit noi, bazat pe combinații de câte două povești ale vieții, a fost prezentat ca procedeu de ordonare a numărului din ce în ce mai mare de metode și idei de abordare a poveștilor vieții. Credem că modelul nostru are într-adevăr o valoare euristică în ceea ce privește gândirea și discursul cercetării narative și poate fi folosit pentru mai multe tipuri de materiale: verbale
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
-și uni sufletul cu Dumnezeu (mai ales pentru cei credioncioși), fie ca dorință de unire, de împărtășire, de comunitate, de înțelegere totală și armonioasă cu anturajul familial, amical sau profesional. Compas, echer, riglă Instrumentele geometrice simbolizează posibilitataea de organizare și ordonare a lumii. Se referă și la rigoare, la obiectivitate, la gândirea rațională și metodică. Prin mânuirea lor cu îndemânare, ele personifică lumina științei opusă obscurantismului. Fondate pe repetiție și sistematizare, ele reproduc ordinea cosmică, gândită, judicioasă și controlată. Rigla și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
șarjează, minimalizează, descrie și portretizează năvalnic, ironizează și provoacă jocuri de cuvinte, apelează la narațiuni scurte și nervoase etc. Teama jurnalistului de a nu face literatură este, desigur, naivă și, în cele mai multe cazuri, contraproductivă. Lipsite de un principiu ferm de ordonare și supuse mereu unor revizuiri critice, figurile (indiferent de natura lor) au generat destule dispute și confuzii. Încă din Antichitate, retorica a avut de ales între două concepții (O. Ducrot, J.-M. Schaeffer, p. 373): 1. Figura este orice formă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
spre exemplu, C.F. Popescu, 2003) acordă o atenție aparte planului, operând o primă distincție între narațiune și opinie, pentru ca apoi să avanseze câteva planuri inspirate din procedeele retorice: deducția (de la general la specific sau particular), inducția (de la specific la general), ordonarea spațială, ordonarea cronologică, ordonarea combinată sau mixtă. La acestea, se adaugă piramida inversată, cerută de genurile de informație, sau piramida comună - o situație aparte a „piramidei inversate”, în care ultimul paragraf revine la faptele conținute de primul paragraf pentru a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
C.F. Popescu, 2003) acordă o atenție aparte planului, operând o primă distincție între narațiune și opinie, pentru ca apoi să avanseze câteva planuri inspirate din procedeele retorice: deducția (de la general la specific sau particular), inducția (de la specific la general), ordonarea spațială, ordonarea cronologică, ordonarea combinată sau mixtă. La acestea, se adaugă piramida inversată, cerută de genurile de informație, sau piramida comună - o situație aparte a „piramidei inversate”, în care ultimul paragraf revine la faptele conținute de primul paragraf pentru a le întări
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]